1,715 matches
-
cu granit, ca și cum ar fi fost presărați cu sare, iar în fața lor se întindea un câmp sălbatic pe care creșteau cactuși uriași. Se vedeau și niște case țărănești sărăcăcioase, făcute din pământ, cu acoperișuri de frunze și surcele. Erau casele băștinașilor indieni. Un băiat mai mult gol văzu convoiul și se ascunse repede în casă. Japonezii rămaseră uimiți de cele câteva animale negre cu păr lung pe care le mâna băiatul. Asemenea animale le erau necunoscute, după cum necunoscuți le erau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
erau împrăștiate ca boabele de orez niște case din chirpici și drept în mijloc se înălța clopotnița bisericii. Satul acela, îl arătă Velasco de pe cal, este pe placul Domnului. După spusele lui Velasco, satul era nou și fusese ridicat pentru băștinașii indieni. Sub îndrumarea unui preot spaniol, indienii învățau aici cuvântul creștin și trăiau în pace, împărțind între ei nu numai pământul, ci tot avutul lor. Astfel de sate se numeau în reducción, iar acum prin țară se ridicau tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
grinzile acoperișului, ca o ceată de pitici ce dănțuiau. Ecoul bârnelor care se prăbușeau în răstimpuri adăuga o nouă undă de tristețe priveliștii aceleia pustiitoare. Tanaka cercetă pământul cu atenție ca un războinic încercat și descoperi urme încâlcite de pași: Băștinașii au trecut deja pe aici! zise el către samurai și către Nishi. După aceea se întoarse către Velasco. Acesta privea pierdut împrejur cu hățurile în mâini. Ce s-a întâmplat? Ți-e teamă, senior Vleasco? îl luă el peste picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
nimic pe lângă patimile îndurate de Domnul pe cruce. Primul oraș oriental pe care-l vedeam era murdar, grosolan și zgomotos. Manila era un oraș în care se înghesuiau, urlau și forfoteau pe o arșiță de cuptor spanioli, negri, chinezi și băștinași filipinezi. Frații noștri de aici ajunseseră la capătul răbdării propovăduind printre nenumărații chinezi ce trăiau în acest oraș. Pe atunci, erau mulți credincioși căci toți chinezii care se creștinau erau scutiți de dări vreme de zece ani. Însă, era limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Clar. Cu o jumătate de oră mai devreme, Francis Mcomber fusese purtat În triumf pe brațele bucătarului, ale servitorilor, ale jupuitorului și ale hamalilor, de la marginea câmpului până la cortul său. Cei care cărau armele nu participaseră la această demonstrație. După ce băștinașii l-au lăsat jos, el le-a strâns mâinile, s-a lăsat felicitat și apoi a intrat În cort și s-a așezat pe pat până a venit soția sa. Ea nu i-a zis nimic când a intrat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
poți conduce trebuie să fii crud uneori. Da’ parcă m-am săturat să le tot văd terorizându-i. — Mai ia puțină antilopă, Îi spuse politicos. Mai târziu În după-amiaza aia Wilson și Macomber au plecat cu mașina condusă de șoferul băștinaș și Însoțiți de băieții care purtau armele. Doamna Macomber a rămas În tabără. Era prea cald, le-a zis, și oricum avea să vină cu ei a doua zi dimineață. În timp ce mașina pornea Wilson o privi cum stătea sub copacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
stră-străbunicul din partea mamei plecase În Birmania, În 1883, lăsându-și În urmă soția și cei șapte copii, În Huddersfield, un orășel industrial din Yorkshire. Se angajase la o societate britanică de cherestea și, se povestea În familie, fusese atacat de băștinași undeva pe malul râului Irrawaddy, În 1885, cu un an Înainte ca britanicii să preia În mod oficial conducerea vechii Birmanii. Dwight simțea o afinitate bizară pentru acest strămoș al său, ca și cum o amintire genetică l-ar fi mânat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Pentru a salva totuși aparența, Dictatorul Încearcă să redreseze situația jefuind fără milă populația!! Sărmana noastră patrie, În decursul zbuciumatei sale istorii a suportat multe năvăliri barbare, domnii turce și fanariote ce puneau tribut greu de suportat pe spinarea bieților băștinași Însă, mai rămânea destul pentru a duce o viață decentă. Pe cîtă vreme În prezent...!” Comentariile fură Întrerupte de o laterală ușă ce se deschise făcând ușor zgomot iar un individ cu voce de bariton rosti.. „Tovarășul Tony Pavone e
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
spre beci. Adăpostul pentru femei bătute. Un castel mic, lăsat moștenire, pentru prostituatele retrase, de către o curtezană mai norocoasă. Acum și acolo era plin. Nu de prostituate, ci de neveste, nu daneze, ci asiatice sau est-europene. Un grupuscul de bărbați băștinași nu prea agreează parteneriatul conjugal. Vor femei clasice. Casnice. Speriate de propria lor dependență. Unele la care să le dea peste bot când au chef, să le mai rupă un dinte, o șiră. De, se mai defulează omul. Femeilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nouă trupă de invadatori extratereștri fiscali se pune pe jefuit vestul. De fiecare dată când lira sterlină e făcută poștă la schimbul valutar internațional, toate pipițele arăboaice se aleg c-o haină de blană nouă. Sunt și magnați albi, englezi, băștinași. Trebuie să fie criminali, cu teancurile lor de bani, cu porcăriile pe care le scot pe gură, cu fețele lor crude, bronzate. Și eu sunt unul dintr-ăștia Și eu sunt unul dintre ei, alb sau cel puțin alburiu, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
din macadam topit, mocirlosul Ninth Avenue, asemenea unui jalnic Limpopo 1, cară în cârcă lui o flotă amenințătoare de crocodili și dragoni, rechini-tigru, mașini zgomotoase, paparude asudate. Pe la, colțuri stau vraci și vânători de capete, vrăjitori ce-și bombănesc descântecele - băștinași, băștinașii cei isteți ai junglei. Iar noaptea, învăluite în căldura tropicală și sub căptușeala norului care păstrează zăpușeala, se aud cârâitul strident de papagal și țipătul de maimuță, apoi focuri înfloresc pentru a alunga monștri. Fii atent străzile sunt înțesate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
macadam topit, mocirlosul Ninth Avenue, asemenea unui jalnic Limpopo 1, cară în cârcă lui o flotă amenințătoare de crocodili și dragoni, rechini-tigru, mașini zgomotoase, paparude asudate. Pe la, colțuri stau vraci și vânători de capete, vrăjitori ce-și bombănesc descântecele - băștinași, băștinașii cei isteți ai junglei. Iar noaptea, învăluite în căldura tropicală și sub căptușeala norului care păstrează zăpușeala, se aud cârâitul strident de papagal și țipătul de maimuță, apoi focuri înfloresc pentru a alunga monștri. Fii atent străzile sunt înțesate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
încercam eu în acele zile să cred că puteam dărui ceva scrisului meu, constatai scârbit că, de fapt, salba ta nu era decât un șir de tinichele și cioburi colorate, nici măcar mărgelele intens colorate care ar fi putut ademeni pe băștinașii multilateralei noastre dezvoltate. Eram într-un impas grozav. Golisem sticla de votcă. Gândurile posomorâte mă copleșeau cu întrebări pe care nu aveam cui să le împărtășesc. Bumbu terminase monologul și acum fredona un fel de schelălăituri, încurajându-se de unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
duzini de ambarcațiuni îl răscolesc în sus și-n jos, transportând mărfuri sau persoane, una din ele chiar cu un tun Maxim montat pe copertină, transportând soldați posaci, îmbrăcați în uniforme kaki. Opresc la pontoanele unde se face comerț cu băștinașii, unde ciorchini de colibe s-a ridicat în jurul depozitelor și magazinelor companiei, cândva un oraș, unde străzile înguste, cu case, s-au răsucit în jurul unei moschei din cărămizi de noroi. Treptat, traficul de pe râu se diminuează și călătoria devine monotonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
unui râu african. În loc să se închidă, ținutul se deschide, orizontul se lărgește și vegetația de pe maluri se rărește, ajungând la întinderi de tufișuri joase de acacia. De-a lungul malurilor, așezările sunt tot mai rare. Pontoanele europene pentru comerțul cu băștinașii sunt tot mai distanțate între ele și satele nativilor tot mai mici și mai meschine. Singurul lucru pozitiv al vieții care se duce la bordul unui vas este mersul în linie dreaptă, într-o mișcare sedată de la început spre sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
astfel... N-a fost măcelărită în întregime, pentru că mai era aur de scos din pământ. Au fost trimiși misionari cu biblia care, studiind obiceiurile ciudate ale acestor oameni, au ajuns la concluzia că atât de duși erau în absolut acești băștinași, încît era nevoie ca ei, misionarii, să tragă clopotele în sat, la orele douăsprezece noaptea, ca să le reamintească bărbaților că e timpul să-și îndeplinească datoriile lor conjugale. Este opinia unui specialist care a cercetat aceste imperii, și nu o
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ce ești, că numele tău vine de la poporul cumanilor, niște migratori destul de cumsecade, care au trecut și pe aici acum o mie de ani. Multora le-au plăcut locurile și femeile noastre și au rămas. S-au lăsat digerați de băștinași, iar din limba lor s-au păstrat câteva firimituri neînsemnate, printre care și numele tău, netotule. Și al familiei voastre. Să-i spui lui tac-tu să mă caute neapărat, că altfel e de rău. Eu nu am muncit degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
alcătuiau globulele roșii, inventându-și strămoși italieni, țigani, ruși, armeni și chiar mongoli În fața bărbosului care Îl privea cu ochii Încețoșați de alcool și nu izbutea să spună că și el, la rându-i, avea În vene Încrengătură de sânge băștinaș și de venetici străvechi, cărora li se pierduseră limba și obiceiurile, rămânând ca o uriașă enigmă a istoriei pentru totdeauna de nedezlegat. Cu acel prilej al beției cu votcă falsificată, Ectoraș Își Închipuise, cu melancolie și cu părere de rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
căpitanului. Birmaq continuă să meargă, trăgând din când în când din pipă, răstimp în care Angir așteptă răbdător. În cele din urmă reluă: - Nu sunt prea multe de spus. Mai mult de jumătate din uscatul planetei este nelocuit sau nelocuibil. Băștinașii sunt risipiți pe restul Terrei dar nu formează aglomerații umane foarte mari. Cea mai răsărită comunitate pământeană nu depășește în număr populația unui habitus mediu de pe Sagius II. Terra nu mai e astăzi decât o planetă în cădere liberă... Istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
pe WikyLeaks a apărut și una, care într-adevăr merită să fie luată în considerare de Ioan T Morar, telegramă care pune în cel mai mare pericol programul nuclear al României. Sună așa, (citez din presă): „România a organizat cu ajutorul băștinașilor comunei Pocreaca, primul laborator statal de studii atomice. După pregătiri atente și intens specializat aprofundate, în crâșma „La ultimul leu” din localitate, s-a reușit primul experiment de atomizare neletală a oamenilor”. Spionul cu acoperire diplomatică din România, care a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cu whiskey a directorului maternității și l-a fluturat la o distanță sigură, de circa 15-20 de cm. În nici măcar un minut, micuțul era deja afară, urlând ca de mama focului, după o dușcă. Se zice, că atunci trei găini băștinașe din Basarabi, (Murfatlar) au cântat cocoșește, în cinstea marelui eveniment. Se năștea Traian Băsescu, viitor președinte al României." În copilărie a fost jucător de orice, precum orice copil, ca la maturitate să rămână numai jucător. Totuși cronica spune că în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
reușea de minune. ― Tocmai asta este, monsieur le comte! Aveți perfectă dreptate. Într-adevăr, vă așteaptă. ― Și?... ― Monsieur le comte, madame este un exemplar feminin surprinzător, extrem de rafinat, care se exprimă perfect atât în limba franceză, cât și în limba băștinașilor. ― Așa, așa! Deci se confirmă! Ei bine, asta este foarte bine, Julien! Și altceva? ― Ooo!... Îmi pare rău, monsieur le comte! N-am știut că doreați să prelungesc conversația. Dacă mi-ați fi atras atenția, dacă aș fi știut, aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
i-a lăsat pe Ruși să o libereze...Cine a profitat de asta? În nici un caz oamenii - sârbi, croați, sloveni, montenegrini - numai Tito și cu haita lui de comuniști. Nu sunt Ruși În Iugoslavia - ei și? E comunism? Sunt comuniști băștinași care fac treabă cel puțin tot atât de bună ca Rușii ocupanți! La urma urmei, ce e Tito: mititelul David În luptă cu Goliatul rusesc? Da de unde: Tito e un Stălinuț În ceartă cu Stălinoiu’ - dar nu pentru că ar vrea libertate pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
VI-lea. Adevărat: numai două veacuri și ceva, dar de-ajuns ca s-o prefacă Într-un... ogor lăsat În pârloagă - Slavii erau agricultori, oameni-de-sat: tot ce era cetate, oraș, târg, dacă n-a fost distrus, dărâmat, s-a ruinat... Băștinașii care n-au fugit În vârful muntelui ori În Italia ori În Sicilia s-au descreștinat, s-au analfabetizat, s-au descivilizat - Într-un cuvânt: s-au slavizat. Grecia, da, singura Înfrângere cunoscută de Neamul Rusesc... - Ne Întoarcem la profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
doilea, din... rușine. Da sau ba? Aproape da, cu toate că nu e ceva de rușine să ai și ceva sânge grecesc. Însă uite cum ajung lucrurile, cu sângele amestecat: ne e rușine, Încercăm să-l ascundem, și, ca să fim crezuți de băștinași (că suntem și noi, ca ei: puri-indigeni; curați-aborigeni; neaoși-simțind-neaoșește), ne apucăm să-i Înjurăm pe ceilalți, mai ales pe aceia din care și noi, nu-i așa ne tragem (nu chiar de la Râm, dar ce: Fanarul strică?)... Ca mama: care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]