589 matches
-
ne este de fapt indiferent, senzațiille și impresiile de moment - care pot fi ale noastre, dar și ale multor altora! - și, după un timp, când suntem asaltați de nevroze, depresii și o altfel de singurătate, cea În care cresc iute bălăriile maniilor, ale bolilor psihice, observăm abia că am făcut o „afacere” nu foarte rentabilă! Lăsându-ne conduși, ispitiți, seduși de acei „ucenici vrăjitori” ai unei Tehnici din ce În ce mai prodigioase, inventive - ca un scop În sine, comerciale și egolatre, părăsindu-ne vechile
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fereastră se află mai sus, alta mai jos; o balustradă a treptelor pe care se suia în pridvor lipsește, tencuiala este dusă (pe alocuri măcinată), burlanul din stânga lasă apa să curgă direct pe perete, geamurile sunt sparte, curtea plină de bălării. Că fotografia din 1909 a fost executată de către Teodor Goilav o atestă și o scrisoare autografă a lui Grigore (tatăl) și Teodor Goilav (fiul), trimisă lui Corneliu Botez, cuprinzând descrierea Ipoteștilor: dragă amice, ai cerut o mică descriere a satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
crăpați, geamurile sparte, deschise în bătaia vântului, ușa spartă și ea, o fereastră lipsește cu totul (pare că în locul ei s-au bătut scânduri, luate și ele), tencuiala căzută, pe lângă tocurile ferestrelor intră mâna unui om, iar în curte, printre bălării, sunt tot felul de materiale lăsate la voia întâmplării. Aceasta era așadar starea casei când Maria Isăcescu primește, prin donație, moșia tatălui său, Gheorghe Isăcescu. Numai că nici soții Papadopol n-au locuit la Ipotești, iar casa ajunsese, prin nefolosire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
revistă. Nici în 1926 nu se schimbase nimic. Tot din Revista Moldovei aflăm că la Ipotești casa [...] a fost dărâmată de-a binelea, iar mormintele părinților [...] lângă bisericuța spartă și gata să închine steagul, sunt complet părăsite și acoperite cu bălării 52. La comemorarea a 37 de ani de la moartea poetului, căpitanul A.I. Gheorghiu se întreaba: este aceasta o comemorare? Nu ! ci un prilej de a dovedi câtă depărtare de la vorbele și inițiativele ocazionale, care trec, până la fapta temeinică, care trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
al neprevăzutului începea să se arate. Privirea îți rătăcea încețoșată peste locurile virane pline de gropi și ruine, din jurul gării, cu mormane de moluz și gunoaie, ziduri dărăpănate, fără acoperiș, cu ferestre căscate larg, cu hornuri singuratice... Alei năpădite de bălării duceau spre maidane unde înainte fuseseră case arătoase cu grădini frumoase, acum în paragină. Erau primele răni ce ni se înfățișau ochilor, din orașul distrus de război aproape în întregime. Ici-colo, se mai vedea o dugheană, ori o clădire cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o grevă generală, de are să se bâțâie țara din țâțâni. Avem însă și o garanție consolatoare: doamna Udrea e ministru și la mediu; vom respira un aer pur, pajiștile se vor curăța de la sine, n-o să mai vedem peturi și bălării. Așa să fie! Guvernul acesta mic ne va arăta că treburile țării vor merge ca înainte, adică rău, numai că nu vom mai plăti atâția și atâția cu funcții mari și bine plătite. În 50 de zile, până la alegerile cele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cultivate oare de mâna omului sau de natură?) o sumedenie de fucsii cam firave, de veronici dese, toate în floare, precum și o specie de salvii frumoase, cu frunze sure. Dincolo de acest „tufăriș“ se întinde iar pârloaga cotropită de scaieți și bălării, presărată cu mlaștini rău mirositoare, în care ți se afundă piciorul, și acoperită în parte cu mușchi roșcat sau de un verde virulent. Zona asta interioară a ținutului, încă n-am explorat-o. Nu sunt un drumeț pasionat, și mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
albastru. Dincolo de mlaștini se întindeau țarini, cline de deal împestrițate de oi răzlețe, fâșii întregi de muștar de câmp, care captau soarele în uriașe pete de aur scânteietor. Risipite pretutindeni, vilișoare lăsate în paragină, cu acoperișul smuls, năpădite de răscoage, bălării și fluturi; am descoperit chiar și ruinele unei case mai impozante, cu frânturile gardului viu ce împrejmuise cândva o grădină, dezlănțuită acum în adevărată pădure, prin care se întrețeseau trandafiri agățători. Îmi aduc aminte de toate aceste amănunte, care mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
băț cu-n ou în spinare. 105 Să socotim de Alexandru Sabiglian Șase fluturi în grădina Se rotesc într-o sulfina. Mata stă și mi-i pândește, Hector lătra și-i gonește. Doi din fluturii zglobii S-au ascuns în bălării. Ceilalți zboară tocmai sus, Socotiți, câți au ajuns? Săptămâna Șapte frați, șapte fartați De când lumea adunați. Unu-i luni, Si altu-i marți, Si de miercuri nu-i despărți. Mai apoi, vine joi Toți sunt tineri, ca și vineri Sâmbătă e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
născut aici la Humulești?», îi încuie ghidul pe cei doi bătrâni. Șușotesc bătrânii și răspunde unul: «D-apăi, la noi, domnule, toți oamenii se nasc mici ca pruncii...». Francezii au înțeles că încă n-a murit Creangă. Într-o curte de bălării, părintele a creat un spațiu de reverie. Doi lupi alsacieni foiesc într-o cușcă lângă piscină. Din piatră de râu, a meșterit un mic eleșteu pentru pește. Căpriorul Toader hălăduiește în alt țarc, cu două oi și o capră neaoșă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
apă, suflet, pâine și tabac." (Trotuarul din memorie). Zguduirile universului alunecă spre uman copleșindu-l, comparațiile șocante fac referire la lume ea însăși șocantă, amorală: "latră câinii ultimei isterii", "palmele acestea, cum le vezi,/ le-a fătat o noapte-n bălării", " Ni se plimbă clopotele-n carne/cum se duc cocotele la mort" (Trotuarul din memorie). Demistificarea se face oarecum indirect, subversiv " Și zace-mbolnăvită depărtarea.../ dar ne-mbătăm cu stele de carton". Motivele au rămas aparent aceleași, dar sunt tot timpul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
venind să ne facă ei curățenie și să creeze aici Planeta Marte. Când colo, în miezul găurii negre a Sibiului, un buric, o mică pată circulară acoperită cu praf de cărămidă, unde un cuplu joacă freesbee. De jur împrejur, aceleași bălării. Câteva firide au fost vopsite în alb, pentru ca artiștii de ocazie să graffittizeze. Singurul „artist“ e o fetiță care dă cu sprayul pe zidul exterior, așa cum o fi făcut și alaltăieri, atentă să n-o prindă careva. Înăuntru, patru creatori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Ca urmare a acestor situații, la 4 ianuarie 1924 ia ființă Comitetul sătesc pentru construcția unui local de școală în satul Vatra. Cu mare greutate se aduc lemnele pentru școală și care o bună perioadă de timp stau risipite prin bălării. Prefectura Dorohoi dă suma de 4.000 de lei, iar de la săteni se colectează suma de 26.920 lei, iar din partea comunei suma de 11.086 lei. La conducerea școlii era pe atunci tânărul învățător Haralambie Jacotă care mai târziu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un copac nici prea mare, nici prea mic, aflat într-un colț potrivit al curții; poate de asta rezistase, în timp ce alți pomi îmbătrâniseră, se uscaseră, în locul lor crescând smocuri răzlețe de iarbă. Pământul îmbătrânise și el, se bătătorise, încât nici bălăriile nu mai creșteau în curte. După ploaie apa băltea până se evapora, nu mai vroia să intre în pământul devenit ca asfaltul. Bătrâna nu vedea decât copacul, se gândea mai mult la el decât la casă. Trăia încredințată că odată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
bogată în specii care trăiesc obișnuit pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în curțile neîntreținute sau pe locurile gunoite. Dintre speciile ruderale, foarte bine cunoscute sunt : holera (Xanthium spinosum ), loboda porcească (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta de bălării(Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. În vii și livezi se întâlnesc numeroase specii segetale ca :mohorul (Setaria glauca), pelinul (Artemisia absinthium),curcubețica (Aristochia clematites)ș.a. În culturile de câmp sunt foarte numeroase specii de buruieni, care însă sunt în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
înflorit și s-a vestejit viața evreiască din răsăritul Europei. O stradă principală strâmtă, de-a lungul căreia se înălțau două rânduri de case familiare cu etaj, unele înconjurate de grădini îngrijite, altele de terenuri părăginate, în care creșteau nestingherite bălării și scaieți... În aceste case locuiau, înghesuiți, evreii orașului: negustori, meseriași, funcționari, care lucrau în apropierea locuințelor lor. Toată săptămâna, viața era tihnită: un orășel liniștit, ca toate celelalte orășele în care nu se întâmpla mai nimic 60. Atmosfera încremenită
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
le usucă. Ce durere și nelămurită milă simți privind cum se ofilesc aceste plante, în dogoarea căldurii pentru că le lipsește apa. în locurile unde este apă neîntrerupt, covorul mătăsos al pajiștei crește și înflorește din plin. N-au cum crește bălăriile aici. Dar ce se întâmplă în locurile lipsite de apă, de „ploaie la vreme”. Belșugul firelor de iarbă folositoare și frumoasele flori se răresc și în cele din urmă pier din cauza secetei. Pământul însă nu rămâne de tot sterp. în lipsa
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nădejdea în ajutorul lui Dumnezeu, care le vine din rugăciunea rostită cu credință. Ei au o busolă morală în viață și o demnitate în acțiunile lor. Sufletul lor are parte de adevărata viață. Deznădejdea, nesiguranța, trufia, desfrâul, ura și alte bălării sălbatice ale răutății n-au loc, nu prind rădăcini în astfel de suflete. Ferice de acești oameni! Ei trăiesc, pe cât le este posibil învățătura și îndemnurile morale ale Mântuitorului. Pentru ei, credința și rugăciunea nu pot fi doar niște acte
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
confuzia vegetală a schimbării de anotimpuri. Aerul infect de periferie industrială îi reținea și el, parcă, o fracțiune de secundă în plus deasupra noroiului înainte de aterizare, recunoscându-le pe deplin temeiul angelic al campaniei. Apariția insolită a Range Rover-ului printre bălăriile de la marginea drumului atrăsese deja atenția unei liote de puștani zdrențăroși, ale căror strigăte sparte le deschideau acum calea, asigurându-le totodată o întâmpinare precipitată. Cu figurile joviale ale unor sportivi ce-și savurează ieșirea duminicală inedită și probele surpriză
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai slab a pierdut. Așa că Liviucă, la vârsta de aproape un an, a fost chemat la Iisus, de multă vreme făcând parte din ceata îngerilor Domnului. La Tîrgu Neamț, tata a închiriat o locuință cu o curte mare plină de bălării. Lipsuri, foamete, mizerie cumplită: Ochii tuturor spre Tine nădăjduiesc și Tu le dai lor hrană la bună vreme. (Psalm 144:15) Se părea că suntem sortiți cu toții pieirii și că nu mai există nicio șansă de supraviețuire. Dar, deodată, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se oprea singur la încrucișările de drumuri, dându-i popii posibilitatea să-și murmure litaniile sacramentale, întrerupte, la intervale precise, de intervențiile agonice ale bătrânului cantor, sprijinit în cădelnița fumegândă. De o parte și de alta a drumului înțesat de bălării, tufele de porumbele și de măceși, în uniformele lor vineții și roșii, vegheau conștiincioase la buna desfășurare a traficului rutier comunal. Încâlciți printre tulpinile lor, ciulinii aventurieri din toamna trecută, accidentați și schilodiți în urma impactului vijelios, cu permisele de conducere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
apoi să te întinzi pe un pat moale! Pe camino înveți să apreciezi din plin ceea ce în viața obișnuită ți se pare a fi ceva cu totul obișnuit și fără mare valoare. Lângă han este biserica, închisă, cu buruieni și bălării crescute chiar și pe contraforții ce-i susțin zidurile ce vorbesc de trecut dar și de un prezent al indiferenței religioase. în curtea hanului, pelerinii se mișcă agale punându-și la uscat lenjeria spălată sau stând întinși la soare și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
regizată de câțiva prieteni! Mi-am imaginat contrarierea celui vizat de "poanta" prietenilor!). Meseria de critic (de poezie) seamănă puțin, totuși, cu cea a grădinarului. Nu poate învăța floarea să crească, asta e treaba ei, dar o poate scoate din bălării. Nu am schimbat mai mult de douăzeci de cuvinte "pe viu" cu Al. Cistelecan în viața asta... Am comunicat doar prin "mailuri", pe chestiuni de colaborare "revuistică". Dar ca "scriutor" am știut că la Târgu Mureș trăiește un "cititor profesionist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prostie infatuată. Mult geamăt pentru nimic, ca să fiu mai plastic. Când apar cărți semnate de optzeciști ele înseamnă cu adevărat "ceva". E generația nouă în degringoladă? E necitită? A vrut să se rupă de "tradiție" și acum a ajuns în bălării? Cum vede criticul literar tânăr această aventură a contemporaneității lirice? Așadar, ai vrea să facem apologia optzecismului... Nu-i vorbă, o facem dacă vrei. Dar, și dintre optzeciști, unii au rezistat, alții nu. Iar mimetism a existat în toate timpurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu se poate face. Atâta timp cât nici manualele nu vor să așeze în paginile lor adevăratele valori sau fragmentele de literatură care să stimuleze adevărul estetic, nu văd nici o șansă în următorii ani să se facă ordine în grădina în care bălăriile sunt declarate crini imperiali. Critica literară pare a fi comodă și lipsită din ce în ce mai mult de metodă. Foiletonismul, afinitatea electivă, fragmentarismul, preferențialitatea tematică sau personalizată nu pot duce la o sistematizare și ierarhizare canonică a valorilor noastre literare. Probabil Academia face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]