551 matches
-
există mahalaua Zavidin din s. Alexandreni și un helșteu Zavidinovca, variante rusificate ale noțiunii de Zăvedeni, demonstrând că Zăvădeni se afla lângă satul Alexandreni din prezent. Există o informație care ne permite să precizăm data primei atestări documentare a satului Bălți, deja de pe Răut. Sursa provine de la comentariile legate de expediția armatei polono-lituaniană contra Imperiului Otoman. În septembrie 1620, armata polonă comandată de Stanisław Żółkiewski a trecut frontiera cu Moldova la Iargura și s-a oprit lângă Ungheni, la 7 - 8
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
retrag prin satele Petrești, Scumpia, Catranâc, "„iar pe la amiaza zilei de 4 octombrie ajung la râul Răut, lângă satul Bălți"”. Seara, trupele polone au trecut Răutul și la 5 octombrie au ajuns la râul Cubolta. Așadar, prima atestare a municipiului Bălți are loc la 4 octombrie 1620. Satul Bălți de pe Răut a fost înființat de către locuitorii satului Bălți de pe pârâul Bălți. Adică, a avut loc strămutarea unui sat pe un alt loc, păstrându-se vechea denumirea. Astfel, numele orașul Bălți (1620
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
amiaza zilei de 4 octombrie ajung la râul Răut, lângă satul Bălți"”. Seara, trupele polone au trecut Răutul și la 5 octombrie au ajuns la râul Cubolta. Așadar, prima atestare a municipiului Bălți are loc la 4 octombrie 1620. Satul Bălți de pe Răut a fost înființat de către locuitorii satului Bălți de pe pârâul Bălți. Adică, a avut loc strămutarea unui sat pe un alt loc, păstrându-se vechea denumirea. Astfel, numele orașul Bălți (1620) din prezent provine de la satul Bălți (1618), iar
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
lângă satul Bălți"”. Seara, trupele polone au trecut Răutul și la 5 octombrie au ajuns la râul Cubolta. Așadar, prima atestare a municipiului Bălți are loc la 4 octombrie 1620. Satul Bălți de pe Răut a fost înființat de către locuitorii satului Bălți de pe pârâul Bălți. Adică, a avut loc strămutarea unui sat pe un alt loc, păstrându-se vechea denumirea. Astfel, numele orașul Bălți (1620) din prezent provine de la satul Bălți (1618), iar denumirea celui din urmă - de la pârâul Bălți. Noul Bălți
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
municipiului Bălți are loc la 4 octombrie 1620. Satul Bălți de pe Răut a fost înființat de către locuitorii satului Bălți de pe pârâul Bălți. Adică, a avut loc strămutarea unui sat pe un alt loc, păstrându-se vechea denumirea. Astfel, numele orașul Bălți (1620) din prezent provine de la satul Bălți (1618), iar denumirea celui din urmă - de la pârâul Bălți. Noul Bălți a fost ridicat mai sus de cartierul Podul Chișinăului, în apropiere de râul Răuțel. Pe parcursul seclului al XVII-lea Bălțiul este consemnat
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
de la Soroca prin Bălți și mai departe până la Iași. Bătălia a avut loc în ținutul Fălciu. Deoarece armata nu a fost aprovizionată suficient cu produse alimentare, Petru I a ordonat colectarea alimentelor să aibă loc din contul populației băștinașe. Astfel, Bălții devin baza principală de aprovizionare a armatei ruse cu alimente și furaje. Din documente se știe că în ajunul luptei cu turcii, în tabără militară au fost aduși 4 mii de boi, 8 mii de berbeci, 300 de care cu
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
au fost observate de Potiomkin de Tavria, care la trimis la Academia de Arte din Viena. Dar despre soarta lui de mai departe nu se cunoaște nimic. Fraților Panaite și urmașilor lor le revine meritul de a fi făcut din Bălți cel mai mare și impotant centru comercial din nordul Basarabiei. În anii 1806 - 1812 a avut loc războiul ruso-turc în care a învins Imperiul țarist. Conform Tratatului de la București partea de est a Moldovei, dintre râurile Prut și Nistru, a
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
cerere, pe care au înaintat-o la 2 martie Președintelui Adunării Generale a Zemstvei județene (Consiliul județean). În această cerere, ei și-au exprimat dorința de „a se uni cu țara noastră mamă, România” . La 3 martie 1918 zemstva județului Bălți, sub președinția lui Costache Leancă, s-a proclamat în unanimitate în favoarea unirii Basarabiei cu Vechiul Regat, cerând Sfatului Țării să grăbească Unirea cu Patria-mamă . Totodată, Zemstva județeană s-a adresat Regelui Ferdinand I, exprimându-și dorința pentru «sfânta, mântuitoarea, mult
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Comitetului pentru ajutoare refugiaților din Rusia bolșevică". Astfel de comitete activau la Chișinău, Cernăuți, Iași, iar la București funcționa o Reprezentanță specială. Refugiații au fost documentați în „Registrul de ieșire al Comitetului pentru ajutorarea refugiaților aflați în oraș și județul Bălți”. Registrul atestează ajutorarea refugiaților de către Primăria Bălți, diferite organizații, populația locală. Numărul real al refugiaților nu se cunoaște, decât cei înscriși în registre. Au fost cazuri când s-a înregistrat sosirea a 36 și 46 de oameni, în rest figurează
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
până în anul 1923 . Conform unor surse în Bălți au fost înregistrați cel puțin 8300 de refugiați. Serviciul de acordare a asistenței medicale cuprindea 6 spitale de stat, 1 spital și 2 sanatorii particulare, de asemena erau aparate radiologice. Importanța orașului Bălți, un însemnat centru de prelucrare a produselor agricole și al exportului de cereale, sporește în legătură cu terminarea construcției în 1923 a tronsonului de cale ferată Ungheni-Bălți. În același an orașul devine locul de reședință a Episcopiei Hotinului. Acum la Bălți se
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
(n. 10 august 1918, Glodeni, județul Bălți, azi în Republica Moldova - d. 24 ianuarie 1977, București) a fost un istoric și cercetător român, considerat drept "unul dintre cei mai buni cunoscători ai istoriei medievale românești din aria est - carpatică". s-a născut la 10 august 1918, în comuna
Alexandru I. Gonța () [Corola-website/Science/320837_a_322166]
-
case particulare cu 1 - 2 etaje, case de raport cu apartamente. Operele ei aparțin arhitecturei moderniste. Ea este autoarea clădirilor pentru primărie, cluburi, case particulare din diferite localități ai județului. A proiectat locarurile pentru școlil în județ și în municipiul Bălți: Liceul industrial de fete, Liceul de băieți Ion Creangă, Liceul de fete Domnița Ileana (actualmente Blocul administrativ al Universității Alecu Russo). Pentru activitatea rodnică în domeniul proiectărilor localurilor pentru școli a fost distinsă cu Medalia „Răsplata Muncii pentru construcții școlare
Etti-Rosa Spirer () [Corola-website/Science/322503_a_323832]
-
cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea galben. Proiectul D reprezentă o pânză dreptunghiulară (1 x 2), tăiată aib și negru și purtând în mijloc un scut heraldic cu armele municipiului Bălți: dungat de douăsprezece piese, alb și negru, peste care broșează un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armurș galbenș, spadș la șold și tolbă cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și
Drapelul Bălțiului () [Corola-website/Science/323602_a_324931]
-
aceeași culoare, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea galben. La ședința Consiliului Municipal Bălți din 30 martie 2006, consilierii au optat pentru Proiectul D, dar cerând substituirea culorii negre cu cea albastră. Astfel, noul drapel al municipiului Bălți, care este de fapt și primul în istoria sa, reprezintă:
Drapelul Bălțiului () [Corola-website/Science/323602_a_324931]
-
este formată de peste 7.600 agenți economici cu diferite forme organizatorico-juridice. Peste 90% din agenții economici sunt reprezentanții micului business. Municipiul Bălți, cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială, 9% din vînzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile în capital fix . Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Calea ferată activează în
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
de echipamente și utilaje - 35,3% (2009), ceea ce reflectă tendința de modernizare a echipamentului productiv la uzinile și fabricile din Bălți . Valoarea producției industriale în 2010 constituie 2706,9 miln lei, cu 0,3% mai puțin decât în 2009 . Municipiul Bălți dispune de o Centrală Electrică cu Termoficare - CET-Nord. Acestei centrale în revine rolul principalului agent de termoficare a locuințelor, întreprindelor, instituțiilor culturale și publice . CET-Nord realizează atât producerea, cât și distribuția de energie termică. Combustibilul utilizat este gazul natural importat
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
3, Școala medie nr. 15 și clădirea Primăriei mun. Bălți. Aceste cazangerii sunt gestionate de Î.M. „Termogaz-Bălți”. Volumul energiei termice furnizate în 2009 constitue 11,6 mii de Gkal . Pentru o activitate eficientă în continuare a CET din mun. Bălți este necesară modernizarea ei - instalarea turbinelor cu gaze (ITG) cu scopul majorării capacității de generare. Proiectul este elaborat și prevede majorarea capacității electrice a stației de la 24 MW până la 248 MW . S.A. „Ascom grup”, companie moldovenească ce se ocupă cu
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
al energiei electrice în municipiul Bălți și în raioanele vecine este Întreprinderea Municipală S.A. „RED-Nord" care dispune de circa 400 km LEA 0,4/10kV, 400 km LC 0,4/10 kV, 249 unități ale posturilor de transformare . În mun. Bălți anual se consumă 158,840 mln. kV/oră, inclusiv: fondul locativ - 39,7 mln. kV/h; construcții administrativ-civile și întreprinderi comunale - 33,57 mln. kV/h; întreprinderi industriale - 70,03 mln. kV/h; apeducte, canalizări - 15,549 mln. kV/h.
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
în centrul orașului, în timp ce la periferia cartierelor se observă deficit de magazine. Astfel, în Centru sunt 342 de unități comerciale, urmat de cartierul Slobozia - 130 de unități, Dacia - 105 de unități, Pământeni - 65 de unități, Molodova - 20 de unități și Bălții Noi - 6 unități.
Economia Bălțiului () [Corola-website/Science/323786_a_325115]
-
a spori potențialul investițional disponibil atât al zonei libere, cât și al municipiului Bălți în ansamblu. Din cele 136,4 ha doar 110 ha sunt destinate pentru crearea noii subzone. Pe teritoriul în afara zonei libere, 26,49 ha, Administrația ZEL Bălți va construi o parcare, un centrul expozițional și comercial, un hotel etc. Totodată, pe teritoriul transmis se planifică crearea unor parcuri industriale și business incubatoarelor .
Zona economică liberă Bălți () [Corola-website/Science/323785_a_325114]
-
arheologii au descoperit o vatră din epoca bronzului. Materialele colectate aici arată că așezarea datează din prima jumtate a sec. IV î. Hr. Cartierul Pământeni a început să se dezvolte în perioada interbelică. În 1923, profitând de faptul că Primăria orașului Bălți cedează în urma cererii repetate a Episcopului Hotinului Visarion Puiu, o porțiune de teren în nord-vestul orașului, dincolo de Gara Pământeni, pentru zidirea Palatul de Reședință a episcopului, locuitorii cer și obțin din partea aceleași Primării, terenul întregului platou dintre reședință și gară
Pământeni () [Corola-website/Science/323115_a_324444]
-
solului se văd clar urme de locuințe vechi . Orizonturi cultural-cronologice identificate aparțin culturii Noua, culturii Sântana de Mureș-Černjahov . Inițial, cartierul au fost un sat întemeiat în 1917 de câteva familii de polonezi, care și-au denumit noua așezare Nowe Bielce (Bălții Noi), toponim utilizat până în prezent . Localitatea era traversată de o singura stradă, de-a lungul căreia, pe ambele părți, au fost construite case cu un nivel, unele în stil modern. Bălții Noi era înconjurat de terenuri agricole, dreptul de proprietate
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
polonezi, care și-au denumit noua așezare Nowe Bielce (Bălții Noi), toponim utilizat până în prezent . Localitatea era traversată de o singura stradă, de-a lungul căreia, pe ambele părți, au fost construite case cu un nivel, unele în stil modern. Bălții Noi era înconjurat de terenuri agricole, dreptul de proprietate asupra cărora le revenea familiilor poloneze. În perioada interbelică Bălții Noi a fost populat de circa 300 de persoane, fiind printre cele mai mari localități poloneze din Basarabia . Polonezii au avut
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
au avut grijă să păstreze despre tradițiile lor, limba și credința, și n-au încheie căsătorii cu persoane de alte etnii. În orașul Bălți a funcționat o biserică și o școală poloneză frecventate de polonezii din localităție din jur, inclusiv Bălții Noi. După ocuparea Basarabiei de către sovietici în 1940, apoi și între anii 1944-1949, jumătatea din populația Bălților Noi a fost deportată în Siberia sau repatriată în Polonia. După moartea lui Stalin deportațillor li s-a permis să se întoarcă, dar
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
(n. 2 mai 1930, Bălți, județul interbelic Bălți, România - d. 4 august 2015, Iași) a fost un inovator, inventator, profesor universitar, doctor inginer român. S-a născut în orașul Bălți (azi în Republica Moldova) în familia lui Pavel și Maria Belousov, având și trei frați. Tatăl său a fost o vreme profesor de educație fizică, ca mai apoi să fie numit șef al Oficiului de deplasare a forței de muncă în
Vitalie Belousov () [Corola-website/Science/323138_a_324467]