659 matches
-
ridicat. Era convinsă că în birourile din Singapore o să fie de-a dreptul frig de la aerul condiționat, dar din experiența ei prin Europa știa că, în timpul verii, de îndată ce ieșea din clădire la temperaturile mari de afară, se topea într-o băltoacă de transpirație. Intră în magazinul Brown Thomas, trecând pe lângă rafturile cu haine în culori pastelate și nuanțe de portocaliu și galben citron (care știa că i-ar sta oribil și-așa), și într-un sfârșit dădu peste un costum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
câteva urinoare pe un perete și cabine pe peretele opus. Conducte mai groase și mai subțiri alergau de-a lungul pereților păienjeniți. Aceleași animale fără blană, cu ochii plini de vinișoare și ieșiți din orbite, mișunau pe cimentul plin de băltoace mirosind a urină. Priveam în sus spre urinoare, și fața mi se oglindea în faianța lor lustruită. Atingeam cu degetele țevile transpirate. După asemenea nopți aproape de nesuportat, diminețile erau ca niște plăcute diapozitive color, cu soare și brazi, cu băieți
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
am venit până aici?! Să aflu această stupizenie de doi bani prin care tu ai impresia că-mi întinzi o mână de ajutor salvându-mă de la pieire?! Nu poate fi asta, mai spune-mi ceva inteligent, nu mă lăsa în băltoaca asta de dezamăgire! Aud?! Taci, nu-i așa? Nu ești în stare să-mi spui nimic nou și cum ai putea să-mi spui?! Ultimele scântei de jar abia de mai pâlpâie în cenușă, mă zvârcolesc neputincios în așternutul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
se termina toată treaba. Pentru mai bine de un an, a refuzat să își cumpere jaluzele. —Pur și simplu nu voi spăla geamurile, spusese ea. Astfel nu o să se vadă înăuntru. Și și-a luat perdea pentru duș abia când băltoaca pe care o făcea în fiecare zi în baie a început să se scurgă la Joy. Dar undeva, pe drum, prioritățile ei se schimbaseră. Deși nu era deloc o decoratoare înfocată, cum era Clodagh, începuse în mod sigur să îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
iar Logan Îi Întinse poze lui Watson. Cinci minute mai târziu, se aflau În grădina din spatele casei, Încercând să se adăpostească sub o copertină caraghios de mică, aflată deasupra ușii din dos. Pătrățelul de iarbă era aproape Înghițit de câteva băltoace din ce În ce mai mari. O duzină de jucării erau Împrăștiate peste tot, formele strălucitoare din plastic fiind spălate de ploiaia torențială. De cealaltă parte a gardului, alte case se uitau la ei, cenușii și umede. Torry nu era cea mai urâtă zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
să parcheze mașina În stradă În fața imobilului lui Chalmers. Watson sări afară În noaptea umedă și lipăi prin bălțile dintre două mașini spre trotuar, cu ploaia șiroindu-i pe pălăria pleoștită. Logan o urmă, Înjurând de mama focului din cauza unei băltoace care Îi Înghițise pantoful. Înotă la rândul său prin băltoace până la ușa blocului: o placă de lemn maro fără ornamente așezată sub o arhitravă lucrată cu grijă, deși sculptura În lemn fusese atât de afectată de trecerea anilor Încât puține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
sări afară În noaptea umedă și lipăi prin bălțile dintre două mașini spre trotuar, cu ploaia șiroindu-i pe pălăria pleoștită. Logan o urmă, Înjurând de mama focului din cauza unei băltoace care Îi Înghițise pantoful. Înotă la rândul său prin băltoace până la ușa blocului: o placă de lemn maro fără ornamente așezată sub o arhitravă lucrată cu grijă, deși sculptura În lemn fusese atât de afectată de trecerea anilor Încât puține detalii mai erau vizibile. Un șuvoi neîntrerupt de apă Împroșca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
gesturilor nude nesofisticate Încă de nici o convenție. Se vedea de departe că eram doi adolescenți Îndrăgostiți, ce-și caută un limbaj de comunicare mai concret decât cel al privirilor. Când, Întorcându-ne de la școala Clocociov, ne ajutam reciproc să trecem băltoacele numeroase de pe stradă (era noroi) și ne Întindeam mâna sprijinindu-ne unul de altul, orice atingere Însemna o imensă descărcare electrică; mi se părea că o să ne facem scrum, Îmi era frică să nu ardem definitiv În acele Întâmplătoare contacte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Valeriu, este polonez și acum trei ani ai vrut să-l omori. În parcul Tolbuhin. Făceați cozonaci de nisip cu formele și găletușele pentru castele de nisip. Valerică a călcat pe cozonacul tău și atunci i-ai dat brânci În băltoacă. Băltoaca era un canal plin cu apă. A căzut În apa tulbure și a dispărut. Fără să zică nimic. Ca scafandrii. Mamele voastre stau alături pe o bancă și croșetează mileuri. La limita timpului de sufocare prin Înec, sau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
este polonez și acum trei ani ai vrut să-l omori. În parcul Tolbuhin. Făceați cozonaci de nisip cu formele și găletușele pentru castele de nisip. Valerică a călcat pe cozonacul tău și atunci i-ai dat brânci În băltoacă. Băltoaca era un canal plin cu apă. A căzut În apa tulbure și a dispărut. Fără să zică nimic. Ca scafandrii. Mamele voastre stau alături pe o bancă și croșetează mileuri. La limita timpului de sufocare prin Înec, sau În răstimpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ceasul Pobeda. Înmuiat de ploaie și noroi, plin de sânge, te târâi spre casă, lumea ce Îți iese În cale se dă În lături și, fără să scoți un cuvânt, primești jetul murdar al unui camion care trece printr-o băltoacă În mare viteză. Tocmai azi să te tăvălească În noroi, tocmai azi, când colega ta de bancă ți-a strecurat În carnetul de note fotografia ei pe care scrie: nu uita originalul, tocmai azi te-au terfelit prin mizerie, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
am urmărit pe toate patru. Ce înseamnă asta? Păi asta-nseamnă, iubite Augusto, că rezerva ta de dragoste îți somnola inertă în adâncul sufletului, incapabilă să se exprime; a apărut Eugenia, pianista, te-a scuturat și-a învolburat cu ochii băltoaca în care-ți dormea iubirea; ea s-a trezit, a țâșnit de-acolo și, fiind atât de mare, se revarsă pretutindeni. Când unul ca tine se îndrăgostește cu adevărat de o femeie, se îndrăgostește în același timp de toate celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
găsit un loc de parcare puțin mai jos pe stradă. Ploaia se transformase în ceață. Se ridica de pe asfalt, ducând cu ea mirosul putred de canal. Un bărbat plimba un câine cu trei picioare. Doi băieți se stropeau într-o băltoacă. O femeie, înfofolită într-o pelerină și cu un batic pe cap, îi ocoli. Nici unul nu se uită la mine. Ușile întorceau fețe suspicioase spre stradă. „Vezi-ți de treabă“ plutea în aerul umed al dimineții. Eram departe de Indian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
nimerise, coaja de banană pe care nu alunecasem. Asta era lumea în care refuzasem să intru. El era bărbatul în care nu mă transformasem. Așa că nu înțelegeam ce făceam acolo, căutându-mi un loc de parcare pe o stradă cu băltoace, într-un cartier cam vechi, care, după atâția ani de la război, mirosea a paranoia. Soarele zorilor alunga orice umbră și scotea în relief fiecare ușă ferecată. Sinagoga din piatră stătea ca un bătrân cocoșat care întorsese spatele lumii. Am împins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
făcută pentru ele. Am ridicat toporul cu amândouă mâinile, dar de căzut, a căzut singur. Sângele țâșni în lumina apoasă a lunii. Ridic din nou toporul și cade a doua oară, a treia oară, nu mai număr. Sângele face o băltoacă neagră pe podeaua tare de pământ. Lumina lunii sclipește în băltoacă precum o flacără. Arunc toporul în mijlocul maldărului împuțit de haine. Cizmele mele furate alunecă în sânge când încep să alerg. Când am terminat povestea, mi-am scos batista și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
căzut, a căzut singur. Sângele țâșni în lumina apoasă a lunii. Ridic din nou toporul și cade a doua oară, a treia oară, nu mai număr. Sângele face o băltoacă neagră pe podeaua tare de pământ. Lumina lunii sclipește în băltoacă precum o flacără. Arunc toporul în mijlocul maldărului împuțit de haine. Cizmele mele furate alunecă în sânge când încep să alerg. Când am terminat povestea, mi-am scos batista și mi-am șters fața. Sudoarea curgea din mine de parcă încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Îmi părea rău pentru acei bătrâni, care nu erau probabil mai în vârstă decât mine, dar îmi făceam griji pentru copiii lor. Nu aveau nici o idee despre ce li se pregătea. Era trecut de cinci, dar soarele se juca în băltoace de aur, pe suprafața canalelor, care, conform ghidului, erau mai curate decât fuseseră cu ani în urmă. Întregul oraș se salubriza. Prostituatele stăteau în spatele vitrinelor sau cel puțin la ele în cartier. Puteai să mergi prin cartiere întregi fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
medical și Yaniv le-a spus că va muri foarte curând, fiindcă avea un edem. Apoi i-au deschis botul cu forța și i-au turnat pe gât o doctorie pe care a propus-o Ninja Marmelstein: apă maronie din băltoacă, amestecată cu puțin nisip, frunze, praf de var și ceva aspirină din farmacia mamei lui Yaniv. Apoi au hotărât să-l care Într-o pătură până la vadi și să facă cu el sacrificarea lui Isaac, așa cum Învățaseră din Biblie. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
lăsat legat În parcare și au fugit strigând că a meritat-o cu vârf și Îndesat, că de ce l-a omorât pe Winston? Nu i-a povestit vecinei la care a fost. I-a spus că s-a murdărit prin băltoace. Dacă părinții lui ar afla, l-ar omorî. —Ai să le spui, Fima? Fima se gândea la asta. Pe tot parcursul confesiunii nu Încetase să-i mângâie părul albinos. Ca Într-un vis rău, simți cum câinele, Dimi și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
i-a legat picioarele, l-a lins și pe el. Urechea i s-a rupt și a căzut la pământ ca o bucată de pâine. Plânsul lui nu-mi iese din minte, poate că mai trăiește și agonizează În vreo băltoacă dintre stânci În vadi, poate că plânge și așteaptă un doctor. La noapte Dumnezeu o să vină și o să mă omoare pentru asta. Cel mai bine ar fi să nu mă mai duc deloc la culcare. Sau o să mă omoare pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
nu colorau zăpada și băltițele făcute pe podea cu resturi de pământ sau cu noroiul străzilor neasfaltate, ci cu funingine. Și W. se întoarse călcând apăsat înapoi pe esplanadă, cu privirea ațintită de-a lungul drumului murdar și plin de băltoace. Când s-a îndreptat spre scara ce ducea sus la birouri, lângă mașina lui zări, lat și puternic, Chevroletul de culoarea mușchiului, Chevroletul tatălui său. Cu fiecare treaptă pe care o urca spre fosta clădire a morii, W. devenea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de birjarii care l-au stimat și i-au rămas datori până azi robele cusute pe veresie, închipuiau cortegiul carului funebru din spatele căruia Marcu înjura de „lapte”, și de „buric” cioclu de pe capra înaltă care băga parcă dinadins dricul în băltoace. A continuat apoi iar lanțul Duminecilor, toate, toate la fel, în casa văduvei. Laura nu mai râdea și nici mâna la gură nu o mai ducea, când surâsul ei pălit de grijă încerca să-i lumineze chipul. Degetele ei prelungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
că stau în prima linie. De aceea, mă simțeam cu totul nefolositor, dezorientat, cuprins de panică. Eram trist ca ropotul de ploaie, căzut mărunt pe foile de cort în care mă înfășuram noaptea, întins pe vreo movilă umedă, la marginea băltoacelor. De departe, răzbi până la noi tusea bătrânească a obuzelor țâșnite din țevi nevăzute. Văitându-se și gâlgâind, ghiulelele cădeau peste noi - în plin. Moartea ne strângea pe toți laolaltă sub aripa ei rece și neagră. De pe coama muntelui cuprindeam toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
plaja de pietriș, aflată la treizeci de metri mai jos, un chioșc fermecător, metalic, pentru orchestră și o terasă de unde se vedeau brațul lung al digului și vasele cu aburi care traversau Canalul Mânecii, mici ca bărcuțele de jucărie Într-o băltoacă, intrând și ieșind. Grădinile și peluzele se așterneau ordonat de-a lungul falezei, Între promenadă și șirurile de case și hoteluri demne, cu stucaturi albe. Acesta era Bayswater-by-the-Sea. El și Du Maurier petrecură timp Îndelungat plimbându-se În sus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-ți păstreze locul. Ea își recită mica ei sentință, nu se teme că se repetă, acceptă, generoasă, să cadă în uitare pentru un timp și iernează în vise. Rămâne ca un zaț, este o pată care nu se șterge, o băltoacă pe care, oricât ai linge-o, nu poți s-o usuci. Ea a învățat încă de timpuriu să-și caute refugiul într-o ureche în care ajunge sub formă de spovedanie, să se facă, prescrisă sau demult iertată, mai mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]