641 matches
-
fost mai bine să le povestesc în detaliu știrile de pe TVR Cultural? Românii e deștepți Obrăznicăturile dulci de la Ieși Radu Pavel Gheo „ Cert e că duducile știu să-și poarte bucile...“ (Emil Brumaru) De când am nimerit prima dată la Iași, bănățean blând și liniștit, m-a impresionat stilul semi-agresiv în care își impun personalitatea femeile capitalei culturale a României. Dovadă va fi fiind și faptul că soția mea e tot moldoveancă (ieșeancă și nemțeancă) și, dacă stai s-o asculți (ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
apoi pentru a fi consecinte ar trebui [...] să se zică moldo-valahă-transilvano- bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub care erau cunoscuți în
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
direct: „Cine sîntem și de unde ne tragem noi moldovenii?“, pentru a da și răspunsul: Moldova de peste Prut, Muntenia, Oltenia, Banatul, Ardealul, Bucovina „sînt locuite tot de neamul nostru, cu toate că ei se numesc - unii moldoveni, ca și noi, unii munteni, bucovineni, bănățeni, ardeleni, în sfîrșit, fiecare după țara lui, dar au același grai, același obicei, același trecut și sînt de același sînge și lege ca noi“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812 - 1940), Editura Cartier
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de acest oraș care este mai mult decât atât, În primul rând, se’nțelege, din cauza legendei formidabile pe care câteva secole de istorie, cultură și modă, le-au țesut În jurul său; apoi, În ceea ce mă privea strict pe mine, nord-ardeleanul, bănățeanul greoi ce (Încă!Ă eram, relaxarea, fluența limbii și fluența tout court a parizianului În toate cele, aerul de mare metropolă așezată, distinsă Între cele mai orgolioase, ușurința atrăgătoare În gesturi, eleganța neforțată, firească, devenită reflex la acest mare popor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu cîrlionți, fragil și roșcovan, luna pe culmea dințată în miile de brazi, Vatra Dornei desagii de pe umăr, lasă-i grămadă, stofa cadrilată să n-o ridici la bagaje, coborîm curînd, la picioarele celui bătrîn, țăranul din Spermezeu, măsura, pe bănățeni i-au inundat după păcatele lor! localități, aici cunoaște profesorul, m-am mai trezit, Porțile de Fier, barajul, eu am lucrat acolo, acela știe cînd s-a construit, rulate pe larg, simțind îndemnul, învățăturile de credință creștină, mărturia s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul nostru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a țării. Idealurile mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există mare deosebire de credință și de limbă, între locuitorii provinciilor apropiate, pe când la noi nu există deosebire între un Bucovinean și un Bănățean, între un Oltean și un Basarabean. Micile deosebiri nu merg până a forma un dialect, încât s-a zis că limba română este limba fără dialecte" (Floru, 1923, p. 5). Unitatea lingvistică este doar una dintre expresiile omogenității românești. Prima
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca să mai vorbim și să ne delectăm cu vinul roze, Souaflias. Deși mă feream, domnișoara conf. Dincă, tot din Timișoara, m-a zărit și a luat-o fuguța după mine, chiar în momentul în care omul mi-a deschis ușa. Bănățeanul se uita cu înțeles la mine și nu conversăm, ca să plece mai repede. Vai ce-mi plac gogoșile! Sînt moartă după ele. Noi eram posaci, domnișoara, de vreo cincizeci de ani, era veselă și mînca gogoși cu nemiluita. Florea îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aceeași sărăcire, degradare. Și, ca să nu părăsesc drumul Început deunăzi, ajung iarăși, adăugându-l și pe el, la veneticul porumb; la soiurile, cultivarurile selecționate din vechime, atâta câtă e În privința lui, aproape uitate de când cu dublul hibrid: Hângănesc, Cincantin, Scorumnic, Bănățean... Nu e vorba de hibrizi, ci doar de varietăți, implicit de calități ce se mențin generații de-a rândul, dar care-și trag productivitatea și calitățile tot din degradarea la care-și supun ogorul. Căci ce e selecția, altceva decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dar, marea surpriză... a urmat în noaptea de Anul Nou, când am pregătit „urătura”, buhaiul, harapnicele, toba, clopoțeii... așa ca la noi în Moldova. Ne-am „urat” Directorul și profesorii... și, am trecut la săteni. De neuitat a rămas pentru bănățeni, noaptea aceea a Anului Nou, dar... și, pentru noi. Satul vuia de urale... „hăi...hăi”, de pocnetele harapnicelor, ca din pușcă, vuietul buhaiului, și tălăngilor, dar mai ales cu „hăielile”.. de se auzea până la marginea satului. Era un adevărat spectacol
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cercetare, inițial exclusă din aria psihologiei interculturale, i se acordă în prezent o importanță tot mai crescută, vizînd cercetarea diverselor comunități culturale în cadrul aceluiași stat național. Căci uneori putem identifica cu mai mare temei un "diferit cultural" studiind raporturile dintre "bănățeni" și "moldoveni", de exemplu, sau dintre categoria "întreprinzătorilor de succes din zona de vest a țării" și "minerii din Bazinul Văii Jiului" decît dacă am compara "românii" cu "maghiarii" pe criterii strict etnice. în fond, și etnicitatea este în tot
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din comunitățile românești, sârbești și bulgărești aflate la granița cu Iugoslavia au fost încărcate cu avutul ce încăpea într-un vagon de marfă și duse într-o direcție necunoscută. Fără să li se comunice motivul, scopul, direcția și durata călătoriei. Bănățenii au muncit apoi patru ani Câmpia Bărăganului în aceeași incertitudine ca la plecarea de acasă. Și voiau, în 1990, să afle cine și de ce a luat decizia deportării. În jurul poveștii familiei Roncov din Dudeștii Vechi (Timiș) despre deportarea în Bărăgan
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
propria lor țară (Boca: 2001, 139-140). Ioan Munteanu afirmă că manifestațiile studențești care au avut loc în Timișoara, capitala Banatului istoric, cele mai intense din întreaga țară, nu au apărut nici spontan și nici întâmplător. Datorită stilului "de viață al bănățenilor în general, foarte puternic ancorat într-un profund sentiment al dreptului la proprietate", dar și a compoziției etnice a populației, regimul s-a manifestat în această regiune cu un plus de represivitate. Spiritul burghez, foarte bine conturat prin sentimentul dezvoltat
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
era dirijor, Marin Naidim și Popovici Gheorghe, tenori I, Valeriu Gafencu și Paul Cojocaru, tenori II, dirijorul cu mine, baritoni, Popa Octavian bas profund, capabil să reziste singur și să asigure „pedale” perfecte. Răspunsurile liturgice erau după armonizarea părintelui Givulescu (bănățean), melodie armonizată pentru cor bărbătesc, la care acest mare îndrăgostit al Unirii tuturor provinciilor românești, drept mulțumire lui Dumnezeu, lucrase mai bine de zece ani. Toate sunt pline de simțire sfântă și măreție melodică. Părintele Ion Pușcașu a rostit începutul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ț. Adrian, profesor de istorie, director, Colegiul "Spiru Haret" București; 11. Popa M. Paula, profesor de limba franceză, Buzău; 12. Baluna A. Mihail, profesor de matematică, Colegiul "Mihai Viteazul" București; 13. Balica N. Petru, profesor de științe socioumane, Colegiul Național Bănățean Timișoara; 14. Arsene M. Paraschiva, profesor de chimie, Liceul "C.A. Rosetti", București; 15. Sandu D. Mihail, prof. dr., Comisia Națională de Fizică, Călimănești; 16. Micu A. Emilian, profesor de fizică, Brăila; 17. Matei Dumitru, profesor, inspector școlar general, Târgu
DECRET nr. 525 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131750_a_133079]
-
P. Valentin, profesor de educație muzicală, Colegiul Național "Mihai Viteazul" București; 5. Enache S. Gabriela Maria, profesor de biologie, Buzău; 6. Budai A. Lucia, profesor de limbă română, Satu Mare; 7. Ciosici S. Nicoleta Ecaterina, profesor de limba germană, Colegiul Național Bănățean Timișoara; 8. Cosma I. Rozalia, profesor de limbă română, Satu Mare; 9. Andrieș I. Ioan, prof. dr. geografie, Colegiul Național "C. D. Loga" Timișoara; 10. Dinu P. Felicia, profesor de limbă engleză, Colegiul Național Bănățean Timișoara; 11. Terebes I. Mircea, profesor
DECRET nr. 525 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131750_a_133079]
-
profesor de limba germană, Colegiul Național Bănățean Timișoara; 8. Cosma I. Rozalia, profesor de limbă română, Satu Mare; 9. Andrieș I. Ioan, prof. dr. geografie, Colegiul Național "C. D. Loga" Timișoara; 10. Dinu P. Felicia, profesor de limbă engleză, Colegiul Național Bănățean Timișoara; 11. Terebes I. Mircea, profesor de biologie, Satu Mare; 12. Negrescu Horia Alexandru; 13. Cohal V. Traian, profesor de matematică, Iași; 14. Lipovan N. Gheorghe, profesor de fizică, Liceul "Grigore Moisil" Timișoara; 15. Boț V. Ioan, profesor de matematică, Satu Mare
DECRET nr. 525 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decoraţii naţionale personalului din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131750_a_133079]
-
de alta a Carpaților a crescut enorm de mult În intensitate, iar lanțul Carpaților Meridionali a fost privilegiat, din acest punct de vedere. Anii ce au urmat Marii Uniri din 1918, au fost Încărcați de emoții, românii fie ei transilvăneni, bănățeni, maramureșeni, moldoveni, dobrogeni sau munteni, când se Întâlneau cu lacrimi În ochi se Îmbrățișau și se adresau cu apelativul de “frate române”. Aceste adevăruri nu sunt cunoscute numai din paginile scrise ale vremii, cât mai ales din emoția cu care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
erau sate de pescari, rotari, ciobani, căruțași, viticultori etc., în care majoritatea locuitorilor lor nu-și schimbau ocupația. Așa cum îmbrăcămintea era fixată pe regiuni și nimeni nu avea curajul să o modifice, așa era și cu felul de muncă. Un bănățean, un ungurean, un muntean, un moldovean etc. nu erau în trecutul nostru simple denumiri geografice, ci erau caracterizări de port și de ocupație; erau tipuri sociale" (Rădulescu-Motru, 1998, pp. 18-19). Atât părintele Dumitru Stăniloae, cât și marele Constantin Rădulescu-Motru9 identifică
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
culturală și națională. În martie 1920, episcop la Caransebeș a fost ales consilierul eparhial Dr. Iosif Badescu. A păstorit până la moartea sa, întâmplată la 11 iulie 1933. În toamna aceluiași an a fost ales episcop arhimandritul Dr. Vasile Lăzărescu (1894-1969), bănățean cu studii de teologie la Cernăuți și de filozofie la Budapesta și Viena, fost profesor de Dogmatică și Apologetică la Academiile teologice din Sibiu și Oradea. În iunie anul 1940 a fost ales în fruntea noii Episcopii a Timișoarei. În
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
culturali, cui se adresează canalele publice de radio și televiziune dedicate culturii. Ne-am zis că era timpul să ajungem la Timișoara și cu „Suplimentul“, dacă ne gândim numai la faptul că, de la bun început, colaboratori apropiați ne-au fost bănățenii Adriana Babeți și Radu Pavel Gheo (iar mai apoi li s-a alăturat Șerban Foarță). Unul dintre cei mai fideli „oameni de actualitate și reportaj“ tot la Timișoara viețuiește: Manu Babescu. Manu, absolventă a unei școli de muzică, apoi „că-țărătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
Domnul Vasile Elisav se referea la un opuscul ieșit de sub tipar în ’90 (după o anticameră,-n sertarul editurii, nu mai lungă de vreun an de zile), al autorului temeswarens (locuitor, adică, al urbei de pe Bega, fără a fi și bănățean, — cum se tot putea citi prin cronici, culegeri de eseuri și docte lexicoane), intitulat Afinități... — ... efective, completă Nora Aron sau, mai degrabă, Carmen Carpen. După o scurtă pauză, cea dintâi ținu să-l șicaneze pe proful Elisav, spunând că vede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
un reflex. A 11-a ediție (12-15 iulie) a însemnat și anul acesta jazz la greu, munte cât cuprinde, oxigen cât mai este, apă rece și atmosferă faină timp de patru zile de vară montană. Plus Jan Garbarek Group. Pentru bănățeni, a ajunge în fiecare an la Festivalul de Jazz de la Gărâna a devenit un act social solid, dincolo de evenimentul în sine care este, fără îndoială, unul deosebit atât ca locație, dar mai ales ca line-up și orientare muzicală. Și pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Timișoara, publicul de pe Bega a avut ocazia să vadă, pentru prima dată probabil, primul film autohton ce a scăpat de piratare (până acum) - o vizionare ce s-a sfârșit în aplauze, dar nu furtunoase, „căci nu-i șade-n obicei bănățeanului“, vorba lui Ciprian Marinescu. Constantin Vica a tras o fugă și până la Paris - el ne-a vorbit despre reacția spectatorilor de acolo. Octombrie » „Stăm prost cu cinema-ul.“ Ar fi nevoie de minimum un milion de spectatori în cinematografe pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
oamenii votează oameni. Liderii au îngropat PNȚCD și tot acolo trebuie căutată speranța, atâta câtă mai e. PNȚCD este la putere la Timișoara, când în restul țării aproape a dispărut, mai mișcă parțial la Alba și Arad. Ciuhandu este un bănățean domol, prudent, dar în același timp decis să scoată partidul din deșert, ca Moise. Vorbește cu seriozitate de „crezul“ său. Cum se explică supraviețuirea sa îndelungată, este la al treilea mandat? Dincolo de calitățile de gospodar și profilul moral al persoanei
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]