976 matches
-
populația regatului românesc era relativ omogenă din punct de vedere etnic, cea cu care avea de-a face statul maghiar era mult mai eterogenă. Violența ideologică a fost similară de ambii versanți ai Carpaților, în Panonia ca și în câmpia Bărăganului. Ce a diferit a fost supliciul identitar al naționalităților minoritare supuse violenței naționalizării uniformizatoare, mult amplificat în Ungaria datorită compoziției caleidoscopice etnic a populației. Statul român, devenit România Mare în dauna unei Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1952) ; Nepoții gornistului (1953) ; Brigada lui Ionuț, Răsare soarele (1954) ; Desfășurarea, Directorul nostru, Alarmă în munți (1955) ; Nufărul roșu, Pe răspun‑ derea mea (1956) ; La Moara cu noroc, Râpa dracului, Citadela sfărâmată, Vultur 101, O mică întâmplare, Erupția (1957) ; Ciulinii Bărăganului, Bijuterii de familie (1958) ; Viața nu iartă, Mingea (1959) ; Valurile Dunării, Furtuna (1960) Evoluții cinematografice Prin naționalizarea mijloacelor de producție (11 iunie 1948), trec în proprietatea statului comunist companiile de producție cinematografică, sălile de cinema, laboratoarele de prelucrare a peliculei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ionuț, Alarmă în munți, Vultur 101). - Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conuceri, stopată la timp de comuniști cinstiți și responsabili ( Desfășurarea, Directorul nostru, O mică întâmplare). - Decadența orânduirii burghezo-moșierești, inevitabilitatea destrămării ei sub asaltul vremurilor noi (Nepoții gornistului, Ciulinii Bărăganului, Citadela sfărâmată, Bijuterii de familie). - Individualismul sortit eșecului în fața vieții și muncii în colectiv (Nufărul roșu, Pe răspunderea mea). În intervalul de relativ dezgheț de după moartea lui Stalin și strângerea din nou a șurubului după 1956, chiar și conducerea superioară
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
literare publicate, verificate, trecute deja prin filtrul cenzurii : Moara cu noroc (I. Slavici), Citadela sfărâ‑ mată (H. Lovinescu), Pasărea furtunii (P. Dumitriu), O mică întâmplare (Sütő András), Ora H (Nicuță Tănase), Vultur 101 (Nicolae Tăutu), Două lozuri (I.L. Caragiale), Ciulinii Bărăganului (Panait Istrati), Viața nu iartă (Al. Sahia) etc. Cele câteva scenarii originale acceptate sunt două comedii benigne până la inepție (Alo ?... ați greșit numărul !, Băieții noștri), un film de acțiune montană (Avalanșa), o poveste pedagogică despre nevoia de comunism și comuniști
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cerul începe la etajul III (1967) 115, 193 Cerul n‑are gratii (1963) 111, 115 Cine are dreptate? (1990) 234 Cine mă strigă? (1980) 192, 196, 243 Ciocolată cu alune (1979) 192, 196 Citadela sfărâmată (1957) 61, 68, 70 Ciulinii Bărăganului (1958) 61, 68 Civilization (1916) 26 Clanul sicilienilor (Le Clan des Siciliens) (1969) 189 Clasa muncitoare merge în paradis (La classe operaia va in paradiso) (1971) 188 Clipa (1979) 192 Clipa de răgaz (1985) 234, 244 Codin (1963) 115 Columna
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o ipoteză simplă despre posibilitatea unor ploi mai scăzute decât în condiții normale: "Conform previziunilor internaționale și Institului de Meteorologie Național, ploile prelungite din luna aprilie ar trebui să fie între 60%-80% inferioare decât în condiții normale în Câmpia Bărăganului. Ploile din această regiune ar trebui să fie neregulate, neuniforme și nu vor dura decât șase săptămâni în loc de trei luni". EXEMPLU: În mod similar se pot formula ipoteze despre volatilitatea prețurilor la alimentele de bază: " Se presupune că o devalorizare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
cadrului cu personajul este mai interesantă atunci cînd presupune corespondența dintre personaj și mediul înconjurător, și nu simpla relație cu propria locuință - aceasta, nu din pricina construcției personajelor. Heathcliff și Catherine (din La răscruce de vînturi) nu au făcut ca sălbaticele bărăgane furtunoase să reflecte propriile temperamente, așa că, dacă se datorează unei intenții de construcție, aceasta aparține unei puteri invizibile superioare. Și tot astfel, căpitanul Ahab (din Moby Dick) și Kurtz (din Inima întunericului) sînt într-un acord hipnotic cu spațiul lor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sau analogie sînt textele aflate la limita dintre aceste două tipuri de relație. Caracterizările făcute de Hardy lui Egdon Heath, din Întoarcerea băștinașului, de exemplu, sînt așa de tulburătoare și de captivante, în parte pentru că simțim, dar nu înțelegem influențele bărăganului asupra diverselor personaje. În timp ce majoritatea exemplelor de mai sus își asumă o componentă gotică sau personificatoare, este adevărat și faptul că spațiile de tip convențional, "nedramatizat”, joacă un rol important în crearea verosimilității și în caracterizarea indirectă a personajelor. Funcționarii
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
6 - Ș.A. - Prestări servicii 15,2 - Import, export 49. "Prodazur" - Producerea, industrializarea 191,9 Traian - - Brăila Urleasca Urleasca - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 164,0 - Prestări servicii 27,9 - Import, export 50. "Perla - Producerea, industrializarea 31,6 Galbenu - - Brăila Sătuc Bărăganului" și comercializarea produselor ------ Galbenu agrozootehnice 26,2 Sătuc - Ș.A. - Prestări servicii 5,4 - Import, export 51. "Agricom" - Producerea, industrializarea 9,3 Brăila Cartier - Brăila Trustul Brăila - și comercializarea produselor ----- Obor întreprinde- Ș.A. agrozootehnice 7,6 rilor agricole - Prestări servicii 1
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
mă dă altul de gol? în ziua de azi, 50.000! Tecuci schimbă locomotiva, ritualul obligă la intuirea profanului, să fiu chiar atît de desprins? Beckham mănîncă placenta pruncului cînd i se naște, cățea, taxiurile se înțeleg prin lumini, rătăcesc Bărăganul de pe acum, drumul pretenții minime față de potențial, aici s-au văzut biletele? Feroviaromânia în călători întinși cîte unul pe canapea prinde viteză trecuți pe fir electric de la Făurei, picături în geam, căldura oprită, tu dormi stîrcită de frig, Cernavodă centrala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
populația regatului românesc era relativ omogenă din punct de vedere etnic, cea cu care avea de-a face statul maghiar era mult mai eterogenă. Violența ideologică a fost similară de ambii versanți ai Carpaților, în Panonia ca și în câmpia Bărăganului. Ce a diferit a fost supliciul identitar al naționalităților minoritare supuse violenței naționalizării uniformizatoare, mult amplificat în Ungaria datorită compoziției caleidoscopice etnic a populației. Statul român, devenit România Mare în dauna unei Ungarii frustrate în urma Trianonului, avea să își ia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exersat teme din programul de pregătire al ofițerilor de infanterie în serviciu activ. Timp de treizeci de zile ne-am înfruptat din farfuria amărăciunilor rezervate ostașului român, în condițiile de arșiță permanentă care predomină în această zonă secetoasă de la marginea Bărăganului, în zilele mistuite de un soare nemilos în plină vară din luna iulie anul 1952. Dormeam în barăci, mărșăluiam zilnic kilometri de la cazarmă la câmpul de instrucție și înapoi, exersam luări de redute imaginare cu asalt și exerciții de tir
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
fiecare detaliu din opera sa, era fascinat de stilul și naturalețea acestuia. La urma urmei, tata se născuse și crescuse în Brăila Interbelică, dar mai cu seamă îi cunoștea toate misterele și poveștile sale frumoase, gen „Chira-Chiralina”, „Moș Anghel”, „Ciulinii Bărăganului”. Era pe undeva și o trimitere la rădăcinile noastre, gândindu-mă aici că ne-am născut și-am crescut în același areal geografic cu care se identificase existența inegalabilului Panait Istrati. Iar tata era tare mândru de acest aspect și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pe care mă punea din când în când să i le rulez ordonat, uneori făceam copii și mă minunam de mulțimea detaliilor prinse în dantelele și broderiile sale. Mama, plecase cu mult prea devreme de acasă, de acolo din inima Bărăganului și Maia nu avusese timp să se ocupe de latura practică, estetică a educației sale. Prin căsătoria sa cu tata și alianța cu noua familie, mama se apropiase mult de bunica și deprinsese cu mare ușurință și drag orice tehnică
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
limba vorbită de el și cea a ciobanilor de peste graniță, și-a dat seama că soarta poporului nostru nu este de a trăi despărțit, o parte dincoace, cealaltă dincolo de Carpați. Mai târziu, piscurile cu profilurile lor cedară zărilor infinite ale bărăganului, unde se duse să ciobănească vreme de 17 ani. Aci, în tovărășia lui Ion Cotigă din comuna Săcele, învață a citi și a-și da seama de nedreptatea istorică săvârșită față de poporul nostru. Istoria Românilor și Istoria Romanilor pe care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
împlinit, să devină o realitate. Avea însă de aranjat mai întâi chestiunea oilor pe care le lăsase în grija tovarășului său Ion Cotigă, atunci când plecase la armată ca «honved». Fără a rămânea prea mult la Cârțișoara, se îndreaptă spre Câmpia Bărăganului, de unde în 1882 se înapoiază cu cele 500 de oi ale sale, în munții Făgărașului. Iarna, Badea Cârțan trăgea cu turma în satul său. De-acuma nu mai era cioban ca toți ciobanii. El pusese slugi la oile sale, ca să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ethosului interriveran de la Nistru până la Prut". Adevărat. Tot așa cum Preda s-a legitimat prin eroii săi extrași din universul satului oltean, Barbu, prin incursiunea în lumea mahalalei bucureștene, Stancu (în opinia mea, sub nivelul lui Druță), prin investigarea orizontului propriu Bărăganului muntenesc. Și mai departe, Rebreanu, cu dramele Ardealului, Creangă și Sadoveanu ca reprezentanți ai Moldovei. Opera lui Druță, prin ceea ce are ea mai profund și mai reprezentativ "ethosului interriveran", nu poate fi privită și înțeleasă în afara ethosului românesc. Singurul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
acestuia se află două buchete reunind spice de grâu, știuleți de porumb și floarea-soarelui, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - plantele evocă roadele bogate ale Câmpiei Bărăganului, precum și industria de prelucrare a acestora; - caduceul relevă activitatea comercială, domeniu al vieții economice în continuă dezvoltare. Anexă 9 STEMA ORAȘULUI TÂRGU-NEAMȚ este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 octombrie 1999. DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
la granița cu Iugoslavia au fost încărcate cu avutul ce încăpea într-un vagon de marfă și duse într-o direcție necunoscută. Fără să li se comunice motivul, scopul, direcția și durata călătoriei. Bănățenii au muncit apoi patru ani Câmpia Bărăganului în aceeași incertitudine ca la plecarea de acasă. Și voiau, în 1990, să afle cine și de ce a luat decizia deportării. În jurul poveștii familiei Roncov din Dudeștii Vechi (Timiș) despre deportarea în Bărăgan s-a conturat prima mea carte - Sfârșitul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
acoperite și ele altădată în bună parte cu păduri, au fost populate de autohtoni, satele fiind situate de obicei pe grinduri sau pantele mai înalte din preajma râurilor sau a lacurilor. Prezența unor așezări și necropole mai numeroase în Câmpia Bărăganului, zonele din preajma Dunării sau din sudul interfluviului Prut-Nistru a fost atestată, fie în perioada secolelor VI-VII d. Hr., fie mai ales în epoca secolelor IX-XI. Extinderea locuirii autohtone în câmpie în aceste două perioade a fost determinată nu numai
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
din perspectiva organicității unei opere esențiale. Creația artistului nu trebuie nicidecum scrutată unilateral ci mereu dintr-o perspectivă totalizantă: „... a propune atenției publice un Odobescu antologic, adică pe fragmente, care să aibă fiecare în parte un motiv unitar ca „descrierea Bărăganului” sau „basmul bisoceanului”, când opera întreagă se întemeiază pe unitatea arborescentă și vie a conștiinței, însemnează a-l micșora și mai ales a-l denatura.”1 Scriitorul este un clasicizant - atribut definitoriu pentru opera redactată la amurgul existenței: „Odobescu aspiră
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
17. Tudor Vladimirescu 7. Măxineni 18. Tufești 8. Movila Miresii 19. Unirea 9. Rîmnicelu 20. Vădeni 10. Romanu 21. Victoria 11. Salcia Tudor 22. Viziru 2. JUDECĂTORIA FĂUREI cu sediul în orașul Făurei ORAȘE 1. Făurei 2. Ianca COMUNE 1. Bărăganul 9. Mircea Vodă 2. Bordei Verde 10. Racoviță 3. Ciocile 11. Roșiori 4. Cireșu 12. Surdila-Găiseanca 5. Dudești 13. Surdila-Greci 6. Galbenu 14. Șuțești 7. Grădiștea 15. Vișani 8. Jirlău 16. Ulmu 17. Zăvoaia JUDEȚUL BUZĂU 1. JUDECĂTORIA BUZĂU cu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
de forțele de ordine. Pelerinajul înainte de 1990 : sfințenia era mai discretă. Mă simțeam „rupt de oboseală”, una dintre expresiile favorite ale bunicului meu din partea mamei, Gheorghe, pe care o rostea la sfârșitul zilei de muncă la CAP-ul său din „Bărăganul soarelui”, unde și-a petrecut toată viața. Mai mult decât epuizarea fizică, am observat că, după mai multe ore petrecute pe teren, obosește în primul rând capacitatea de observație, „ochiul antropologic” nu mai vrea să funcționeze, ca o lanternă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Județul BRĂILA ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IMOBILUL Suprafață Denumirea Suprafață terenului, circumscripției Adresa Numărul desfășurată exclusiv Nr. sanitare imobilului de în- a clădirii suprafață crt. veterinare (localitatea) ventar (m,) ocupată actuale M.F.P. de clă- dire (m,) ──────��─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 352 2. C.S.V. Berteștii Berteștii de Sus 34.239 243 1.404 de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 1.442 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 6.000 5. C.S.V. Ianca Ianca
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
BRĂILA ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IMOBILUL Suprafață Denumirea Suprafață terenului, circumscripției Adresa Numărul desfășurată exclusiv Nr. sanitare imobilului de în- a clădirii suprafață crt. veterinare (localitatea) ventar (m,) ocupată actuale M.F.P. de clă- dire (m,) ──────��─────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. C.S.V. Bărăganul Bărăganul 34.238 198 352 2. C.S.V. Berteștii Berteștii de Sus 34.239 243 1.404 de Sus 3. C.S.V. Ciocile Ciocile 34.240 198 1.442 4. C.S.V. Grădiștea Grădiștea 34.243 135 6.000 5. C.S.V. Ianca Ianca 34
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]