707 matches
-
atât de des cu: „hai să ne închipuim“ - și asta trebuia să facem, tata, fratele meu și cu mine zile în șir, având în vedere bufnetul. Cu alte cuvinte, să ne imaginăm că acea comodă se aflase deja în casa bătrânească a familiei mamei, în piața din Flamersheim, în clădirea aia impozantă dintre sinagogă și biserica evanghelică, reședința negustorilor de pânzeturi, a proprietarilor minelor de aur și argint S., ale căror nume chiar și Napoleon s-ar fi simțit onorat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mă simțeam cu totul nefolositor, dezorientat, cuprins de panică. Eram trist ca ropotul de ploaie, căzut mărunt pe foile de cort în care mă înfășuram noaptea, întins pe vreo movilă umedă, la marginea băltoacelor. De departe, răzbi până la noi tusea bătrânească a obuzelor țâșnite din țevi nevăzute. Văitându-se și gâlgâind, ghiulelele cădeau peste noi - în plin. Moartea ne strângea pe toți laolaltă sub aripa ei rece și neagră. De pe coama muntelui cuprindeam toate văile și munții dimprejur. Cerul era senin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
României Și copacii ce împrejmuiesc cimitirul bisericii sunt uimiți și ei de plecarea mea. Da, mi am decis înstrăinarea de tot ce-mi este interzis. Dar cerul nu a decis încă nimic, CEASUL despărțirii poate nu va sosi niciodată. Casele bătrânești nici ele nu vor da binecuvântarea. Așa că pe drumurile prăfuite voi mai reveni și poate se va bucura țarina plânsă a neamului meu. Un neam ce nu va uita că m-am născut și mi-am luat Zborul din satul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
răutate unu Împotriva celuilalt În asemenea feliu Încât deîndată au ieșit de peste tot otcârmuitorii albi pân păr, clătinându-se de la colibe unde era obidiți și s’au așezat În câmpuri, de și’a ales bordeie mai desfătate pentru traiul lor bătrânesc. Iară poiatul Hadrian P, ajiuns sireac la pungi, moaie-n slovă pre unul dentre aceștia, pârcălabul Bârlădeanu, Întru slava ceriului ce l-a slobozit pe meleagurile noastre. Purtând bărbi până-n poale, marele poiat agrăiaște den tristețuri ce-i zdrumică rima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
i se părea cam tot ce-și va putea permite vreodată. Își luă paharul și se așeză lîngă ea. Femeia Îi zîmbi. Nu era o roșcată veritabilă, dar avea o față blîndă. Bud Îi răspunse la zîmbet. — Bei o chestie bătrînească sau mi se pare? — Așa e. Mă numesc Angela. — Eu mă numesc Bud. — Nimeni nu se naște cu numele de Bud. — CÎnd ai tăi te-au pricopsit cu un nume ca Wendell, cauți și tu ceva de Împrumut. Angela rîse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
un pârâit de os frânt, și alunecă în stradă cu un pocnet sec, cu ochii țintă la țuguiul imens zbătându-se în incendiu, despuiat brusc de sobrietatea și grandoarea care-l făcuseră un reper în toată acea îngrămădire de case bătrânești și vile cu ziduri groase răsărite printre coroane largi de arbori seculari, un amestec de culori, forme și linii frânte întins până departe și privit cu nesaț de pe terasă în fiecare dimineață; nu numai înfiorându-se de zbaterea țuguiului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
deja la ea acasă, mai înainte venea în cursul zilei și pleca noaptea târziu, probabil spre vreo margine a Bucureștilor, acum rămânea peste noapte. Oricum era cu totul alta decât în prima zi când, întorcându-se cu copiii de la casa bătrânească de la țară, către munții Buzăului, a găsit-o lenevind pe o canapea, făcându-și unghiile, cu picioarele-i lungi încrucișate sub ea, îmbrăcată într-unul din capoatele ce nu-i aparțineau. A fost atât de surprinsă, încât n-a reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
roșească numai când și le amintește. Din cauza asta a plecat. Și pentru că tărăgăna lucrurile, iar procesul nu mai ajungea la capăt. Cineva trebuia să taie nodul gordian. Nu s-au oprit, târând cufărul și geamantanul după ei, decât la casa bătrânească din marginea Buzăului, pe care n-o mai văzuse de pe vremea războiului, dar rămăsese scăldată în același parfum știut de meri și lumină fierbinte. A fost uimită până și ea însăși când, după ce-a lăsat lucrurile în tindă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și fișe mâzgălite cu scrisul ei lăbărțat, străduindu-se să nu-și mai lase gândul să zboare la bărbatul înalt, subțire, inteligent, fin, doct și superb pe care îl întâlnise în trenul de Paris și care o vizitase în casa bătrânească, stârnind invidia soră-sii măritate în absența ei cu un colonel cu glas înfiorător, bărbat pe care îl mai văzuse și în București de câteva ori, venise la gazda ei cu brațele pline de flori, ca în romanțuri, politicos, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
la distanță de imaginea reflectată mă făcea să nu le văd) și parcă îmi tremurau mai puțin mâinile Își asta nu pentru că îmi lepădasem toate brățările care zăngăneau înfiorător, eu le lepădasem pentru că mi se părea cam exagerată cochetăria mea bătrânească). „Draga mea fiică, mă simt excelent, nu trebuie să-ți faci griji, dacă ești aici, bucură-te de toți prietenii și colegii pe care nu i-ai mai văzut de atâta vreme...“ Bineînțeles că nu-mi fac griji și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
un pârâit de os frânt, și alunecă în stradă cu un pocnet sec, cu ochii țintă la țuguiul imens zbătându-se în incendiu, despuiat brusc de sobrietatea și grandoarea care-l făcuseră un reper în toată acea îngrămădire de case bătrânești și vile cu ziduri groase răsărite printre coroane largi de arbori seculari, un amestec de culori, forme și linii frânte întins până departe și privit cu nesaț de pe terasă în fiecare dimineață; nu numai înfiorându-se de zbaterea țuguiului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
în față să-i vedem, suntem aici, aveți grijă ce spuneți, suntem stăpâni peste tot. N-aveau cum să ajungă și acasă, dar cred că pândeau pe undeva prin apropiere. De la cimitir am mers cu toții la parastas, în curtea casei bătrânești în care se întinsese o masă lungă sub un tei matusalemic. Au insistat să merg și eu. Atunci am aflat mai multe de cât aș fi crezut despre ce se întâmplase, de parcă moartea unuia dintre ei îi descătușase, puteau vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
E minunată, spuse Duncan. — N-ai de gînd s-o fumezi? — Nu știu. Ar trebui s-o țin, să-i scot tutunul. Aș putea face patru sau cinci țigări din ea. Domnul Mundy zîmbi. Începu să cînte cu o voce bătrînească. — Cinci țigăruși Într-un pachet mic-mic... Își Încreți nasul. Fumeaz-o acum. S-o fumez? — Haide, c-o să stau cu tine. Ca doi prieteni care fumează Împreună. Duncan rîse. Dar rîsul Îi răsărise prea curînd după șuvoiul de lacrimi: Îi rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nimic și nici nu îi purta de grijă ca unui copil. în același timp, nu avea nici o pretenție de la el, decât să nu se deranjeze reciproc. Părea a fi o afacere bună conviețuirea cu mama lui într-o casă mică, bătrânească, nu departe de mare. Ideea cu chiriașii de vară nu era nici ea deranjantă, pentru că, la urma urmelor, aveau o intrare separată și acces doar la bucătăria de vară și la mica toaletă de serviciu. Nu avea de gând să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
putea fi patrulat de către câinele din legătoare. Bătu și pe Stalin, cu ciubota de cauciuc în coaste și cu o vargă desfrunzită peste spinarea descărnată și cheală, fiindcă potaia, după ce mirosise, cu indiferență, Pepenoaica, și-o alesese ținta nevoilor sale bătrânești, fără măcar să ridice, câinește, un picior în sus, în dreptul ei. Auzi, măi, tovarășe Stalin, n-ai măcar oleacă de rușine? Pișă-te , ceva mai încolo, nu, direct, pe produsele agriculturii noastre socialiste! După ce isprăvi cu luarea unor asemenea măsuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
convinși că aveau în față un viitor mare violonist. Dar războiul trecuse peste el cu tăvălugul lui aducător de drame și nenorociri. Înfruntările germano-române din București care au urmat zilei de 23 august 1944, transformaseră în praf și pulbere casa bătrânească din cartierul Rahova. Sora lui, infirmieră voluntară, murise în timpul luptelor grele date pentru forțarea Tisei. La primirea telegramei, plecase fără să se mai uite în urmă, împietrindu-și inima simțitoare în fața lacrimilor amare ale mamei sale care l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
inaparente încordări, printr-un orășel "încă profund rural, cu casele mici, acoperite cu draniță și cu pereții puternic văruiți în albastru", scot la iveală interesul caracteristic al autorului Spațiului mioritic față de vechimea indigenă pentru care nutrea o constantă evlavie. Clădirea bătrînească în care a poposit îl face să emită aprecierea că o "casă a viitorului" n-ar trebui "să pustiască lumea existentă, ci numai să o reorganizeze, prin Ťcivilizațieť. La rîndul ei, aceasta trebuie să se lase luminată de spiritualitatea vechii
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
îngrop în vreo tiparniță românească". O sapiență de ins care a văzut multe îl îndeamnă a se opri asupra aspectelor de instabilitate, de efemer ale vieții literare, la ceea ce s-a numit doctrinar "mutația valorilor estetice", însă cu o privire "bătrînească" ce pare a se situa deasupra teoriilor, o privire venind mai din trecut și pe care actualitatea pare a o certifica. O empirie sieși suficientă se pronunță în remarcile d-sale care, ocolind speculațiile savante, se adresează bunului simț. "Oameni
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
carnetul unui vechi sufleur de I.L.Caragiale - balada - specie epică, populară sau cultă, inspirată, de obicei, din tradiția istorică sau populară și care relatează o acțiune eroică, o legendă, o întâmplare însemnată (în creația populară se mai numește și cântec bătrânesc); Exemplu: Toma Alimoș (creație populară) Pașa Hassan de G. Coșbuc - basmul - specie epică, populară sau cultă, îndeosebi în proză, în cuprinsul căreia se povestesc întâmplări fantastice împletite cu unele reale, săvârșite de personaje cu forțe supranaturale; oglindire a vieții în
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
pe vremea aia). Când își făcea apariția în Facultate, roză de bucurie și-alergătură, mirosea curat, a lămâie și mosc. Ne iubeam simplu, prietenește. Schimbam bilețele în timpul orelor, prin care aranjam întâlniri seara, în Grozăvești. Ignoram tabla încărcată de diateze bătrânești sau transformări ale grupurilor fonetice și săream peste ore și portari direct în cămin, la etajul doi, ușa 207, pe dreapta. Acolo ne mângâiam și ne ridicam puțin tricourile, sub privirile colegei de cameră sau ale papagalului Coco, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
permite mai ușor conservarea unor asemenea teme, cuvinte, nume, prin intermediul elementelor motivice, al rimelor sau formulelor ritmice. Întâlniți și În poezia cu caracter preponderent liric, mai frecventă În Transilvania, frâncii pot fi urmăriți Însă cu deosebire În cântecul epic eroic, bătrânesc, mai apropiat de cadrul istoric decât de cel mitic, cel puțin În comparație cu alte specii folclorice. Tipurile de subiecte narative În care apare frâncul sunt destul de bine reprezentate cantitativ prin variante, Înregistrate pe Întreg spațiul românesc. Predomină ocurența lor sudică, datorată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oficiale antifranceze, precum și asumarea unor atitudini generate de ea nu pot fi Înțelese În mod satisfăcător decât În contextul mentalității tradiționale, În care stereotipiile existente deja față de „frânc” ofereau un teren prielnic Înfloririi noilor resentimente și prejudecăți. În cântecul epic bătrânesc sau În alte producții folclorice, „frâncul” (ori „lătinul”) și „turcul” reprezentau, În egală măsură, două entități străine, față de care mentalitatea țărănească se delimita și Își preciza rezervele și ostilitatea. Astfel, discursul oficial adresat lumii rurale nu face decât să prelungească
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
șNaționalitățile În Ungaria istoricăț, Kossuth Könyvkiadó, Budapesta, 1996. Adăniloaie, Nichita; Berindei, Dan (coord.), Revoluția de la 1848 În Țările Române, Editura Academiei, București, 1974. Adorno, Theodor et alii, The Authoritarian Personality, Harper and Brothers, New York, 1950. Amzulescu, Al.I., Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986. Andea, Avram „Libertate și proprietate În concepția lui Simion Bărnuțiu”, În Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia, 1973, fasc. 1. Anderson, Benedict, Imagined Communities, Verso, Londra, 1983. Andreescu, Gabriel, Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă, Editura Polirom, Iași, 1998
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Roșianu, Eseuri despre folclor, Editura Univers, București, 1981, mai ales pp. 102-127: „Folclorul și realitatea”; Mihai Pop XE "Pop" , „Caracterul istoric al epicii populare”, Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr. 1, pp. 5-15; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 1-41, 97-124, 125-165. Vezi Ovidiu Bârlea, Poetică folclorică, București, Editura Univers, 1979; Adrian Fochi, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980; Ioan Pânzaru, Cercetare de estetică a oralității, Editura Univers, București, 1989; Al.I. Amzulescu, op. cit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
poetice, Editura Academiei, București, 1981, subiectele narative Înregistrate la nr. 14 (Fata de frânc) și nr. 17 (Trei crai), cu variantele respective. Ibidem, pp. 75-76 (În catalog), 298-299 (În antologie). Ibidem, p. 298. Vezi la Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 158-159, ipoteza identificării sale cu Kruševac (Crușevăț), locul bătăliei din anul 1454, care i-a opus pe turci lui Iancu XE "Iancu" de Hunedoara (cf. Camil Mureșan, Iancu de Hunedoara, București, 1968, pp. 183-184). Al.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]