1,143 matches
-
gândeam la povestea familiei mele, despre care îmi împărtășise ultimele amintiri. Mă gândeam la ea, la femeia asta care, într-un mod foarte discret, aproape involuntar, mă învățase limba ei, iar în limba asta, îmi povestise despre țara ei de baștină, țara pe care, neieșindu-i din minte, n-o părăsise niciodată în timpul îndelungatei sale vieți rusești. I-am recunoscut de departe zâmbetul, fluturarea mâinii. Și, cu tot avântul vârstei, am în sinea mea să-i redau într-o zi adevăratul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
că numele „Iscarioth” apare În perioada post-pascală. E mai plauzibil Însă că numele Întreg exista Înainte ca Iuda să fi luat hotărârea de a-L da pe Isus În mâinile Sinedriului. Teza cea mai pertinentă explică supranumele prin locul de baștină al lui Iuda. În Iosua 15,25 se menționează o localitate Qeriyyot, aflată pe teritoriul alocat tribului fiilor lui Iuda. Amos 2,2 și Ier. 48,24 situează o localitate cu același nume În ținutul moabiților. Septuaginta traduce termenul ebraic
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În context. Iuda trăiește drama „la secundă”, Într-o agitație maximă, orice raționament „la rece” fiindu-i inaccesibil. Klauck propune o explicație „mic burgheză”. După supozițiile profesorului de la Chicago, Iuda s-ar fi Întors, după Răstignire, În cetatea sa de baștină, unde ar fi continuat să trăiască liniștit, „până la adânci bătrâneți”, fără a mai avea vreun contact cu ucenicii lui Isus. Un asemenea scenariu mi se pare nerealist din mai multe rațiuni. În primul rând, el forțează mărturia lui Matei, interpretând
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
, Vasile Gr. (2.I.1850, Corvinești, j. Bistrița-Năsăud - 11.I.1923, București), prozator. Este al doilea dintre cei șase copii ai Atanasiei și ai lui Gavrilă Roșu Bârgăoanu. A urmat școala primară în satul de baștină, până în 1859, apoi a fost înscris la Școala Normală din Năsăud, unde numele de familie i-a fost schimbat în acela sub care B. a iscălit toată viața. Înscris la Universitatea din Budapesta, este exclus deoarece militase pentru promovarea limbii
BORGOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
fi, între 1965 și 1971, președinte al Uniunii Scriitorilor din R.S.S. Moldovenească, iar între 1971 și 1987, prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași Uniuni. A deținut multe funcții politice importante. B. a debutat editorial cu placheta de versuri Baștina (1959). Originar din Bugeac, el evoca, de pe acum, realități specifice sudului basarabean și folosea un lexic marcat de un puternic colorit local. Peisajul specific (Dunărea și câmpia sub arșiță) și oamenii (găzari, „lopătari”) dezvăluie un poet original, atras de formula
BOŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
cresc ponderea elementului folcloric, precum și rolul simbolului și al parabolei, de o remarcabilă plasticitate (Ploaie torențială, Balada mâinilor ciungi). B. este autorul unor volume de proză (Ciugur-Mugur, 1961, Răboj, 1965, Rubiconul, 1984), precum și de critică literară (Cercurile trunchiului, 1979). SCRIERI: Baștina, Chișinău, 1959; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960 ; Ciugur-Mugur, Chișinău, 1961; Credință, Chișinău, 1963; Răboj, Chișinău, 1965; Continente, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Panoplie, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1969; Zodiac, Chișinău, 1971; Casă în Bugeac, Chișinău, 1973; Ruguri, Chișinău
BOŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
membru al Uniunii Scriitorilor din 1969 și al Asociației Artiștilor Plastici din Cluj din 1992. Maniera de a povesti a lui B. descinde în linie directă din proza lui Panait Istrati, de care îl leagă ținuturile dunărene și dobrogene de baștină. El nu are însă nici forța, nici lirismul maestrului de sub tutela căruia a făcut, de-a lungul anilor, evidente eforturi de a se emancipa. Cele mai bune texte realizează acea atmosferă de balcanism românesc (Pe drumuri), specifică și marelui brăilean
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
istorie, cercetător și comentator avizat al arhivelor, C. este și autor al unui număr destul de mare de studii, publicate în periodice sau în volume, între care: Ioan Vodă cel Cumplit (după un nou izvor istoric: Carian-Pencer) (1931), Despre locul de baștină al neamului Calmășul-Callimachi (1934), Trecutul norodului românesc în lumina adevărului (1935), Călători și scriitori străini despre evreii din Principatele românești (în colaborare cu S. Cris-Cristian, 1935), Din cărți vechi. Pagini privitoare la istoria românilor (1946), Pagini inedite despre Moldova (1947
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
ai lui Gheorghe Mărginean. „Strigoiul” este forța coercitivă a societății închise, pentru care prezent și trecut se confundă. De sub tăria acestei legi, fiecare dorește uneori să evadeze, urmărind o himeră, precum Mârzuț (Vâlva băilor), sau se întoarce la locul de baștină, pentru a se stinge în pace (Lina). A. nu a reușit decât rareori portrete de orășeni, acestea fiind, de obicei, palide, poate și pentru că scriitorul însuși îi considera pe locuitorii orașelor depersonalizați (Imponderabilul). Intelectualii lui sunt puțin verosimili, zbătându-se
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
să accepte felicitări. Nu era nici o magie la mijloc. ― Pe deasupra, glumi el, tot meritul Îi aparține lui Milt. Desdemona se Înnegură. Se dovedise că fiul ei, născut În America, a avut dreptate și, cu această nouă Înfrângere, țara ei de baștină, În care Încă mai Încerca să trăiască, deși era la șase mii cinci sute de kilometri depărtare și cu treizeci și opt de ani În urmă, se mai Îndepărtă o idee. Venirea mea pe lume marcă sfârșitul ghicitului de sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
amoroase. Zizmo, la rândul lui, nutrea diferite credințe, aducând a yoga, despre beneficiile mentale ale retenției de spermă, așa că era dispus să aștepte până când soției sale Îi revenea vitalitatea. Casa era segregată sexual, așa cum erau casele din patrida, țara de baștină - bărbații În sala, femeile În bucătărie. Două sfere cu preocupări, Îndatoriri, și chiar - cum ar spune biologii evoluționiști - moduri de gândire diferite. Lefty și Desdemona, obișnuiți să trăiască În propria lor locuință, n-au avut Încotro și au trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
posac de când cu această Întorsătură a lucrurilor, Îi arunca părintelui Înțepături peste masă. ― Cred că e mult mai greu să fii preot aici, În America, hm? ― Cum adică? Întrebă Michael Antoniou. ― Vreau doar să spun că acolo, În țara de baștină, oamenii nu au cine știe ce educație, Îi răspunse Milton. Cred toate poveștile pe care le spun preoții. Aici e altfel. Poți să te duci la colegiu și să Înveți să gândești singur. ― Biserica nu vrea ca oamenii să nu gândească, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scrisoare de la Milton. Scrisoarea nu era În greacă, ci În engleză, și Lefty trebuise să i-o traducă: Dragii mei, Asta e ultima scrisoare pe care o să v-o pot trimite. (Îmi pare rău că nu scriu În limba de baștină, mami, dar sunt un pic cam ocupat În prezent). Superiorii mei nu-mi dau voie să spun prea multe despre ce se petrece, dar am vrut totuși să vă scriu chestia asta, ca să nu vă faceți griji pentru mine. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În interesul națiunii noastre. Și apoi Milton Își ridică bărbia și o spuse: ― Să-i ia dracu’ pe greci! În 1974, În loc să-și revendice rădăcinile vizitând Bursa, tatăl meu se lepădă de ele. Forțat să aleagă Între țara sa de baștină și țara ancestrală, o făcu fără ezitare. Între timp noi auzeam de departe, din bucătărie, țipete și o cană de cafea spartă, Înjurături - și În engleză, și În greacă - tropăit de picioare care ieșeau din casă. ― Ia-ți haina, Phyllis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mai degrabă plutea - galionul spaniol al unei pălării maro de catifea. Acest personaj nu făcea parte din lumea mea suburbană, prin urmare mi se păruse exotic. Și totuși Îmi era familiar, reprezentativ pentru energiile creatoare deosebite ale orașului meu de baștină. În orice caz, m-am bucurat să-l văd. Nu mă mai săturam să-l privesc. În copilărie, indivizii ăștia care stăteau la colț de stradă Își coborau uneori ochelarii de soare ca să-mi facă cu ochiul, dornici s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să scape de acele trupe ale lui Antonius și Lepidus de care nu mai avea nevoie și de a căror loialitate se îndoia. 300 000 de soldați au fost lăsați la vatră. Pe unii i-a trimis în orașele de baștină, dar pentru alții a fost nevoit să cumpere pământuri în Italia. Cei care n-au mai încăput au fost stabiliți în colonii fondate tot din banii săi. Care în Africa și Asia, care în Grecia, Sicilia, Mace donia, Syria, Galia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Chiar dacă îl perie și-l pupă-n fund pe tribunul gărzii, tot nu se explică cetățenia. Asta dacă nu cumva relațiile dintre ei or fi mai degrabă de fidelitate tribală, de pe vremea când hălăduiau în nădragi prin ținuturile lor de baștină. — Împăratul m-a promovat principalis, anunță sfidător Pusio. Rufus încearcă să-și ascundă tulburarea. Puștiul ăsta pare să aibă relații serioase. Hotărăște să fie mai prudent de-acum înainte. Nici germanul nu dorește să continue. Schimbă subiectul: — Uite aici! Îl
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pământ sălbatic și lăsat în paragină. Era un câmp brăzdat de râuri pline de pietriș unde, în afară de ceva orez, nu creșteau decât hrișcă, mei și ridichi japoneze. Pe deasupra, prin aceste părți iarna venea mai repede decât în locurile lor de baștină și era mai aspră. În curând, lunca și pădurile vor fi îngropate sub zăpada imaculată, iar oamenii vor fi nevoiți să se retragă în casele lor întunecoase și să aștepte primăvara ascultând cu răsuflarea tăiată șuierul crivățului în nopțile lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
superiorilor și a confraților săi. Puteți să vă dați seama ce gândește Velasco dacă vă aduceți aminte cât de plin de sine s-a purtat după ce i-a creștinat pe negustori chiar aici în Mexico. Spania e țara lui de baștină. Dacă îi va creștina pe solii japonezi în fața regelui, dregătorilor de rang înalt și preoților creștini din capitala țării sale natale, atunci va câștiga mult mai mult respect. Ăsta este țelul său. — Atunci, poate ar fi mai bine să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
păstrau mai vii urmele arabilor. Erau orbiți de strălucirea maiestuoaselor palate precum Alcazar, iar măreția catedralelor îi copleși, lăsându-i fără grai. În fiecare zi erau mult mai prinși cu treburi decât fuseseră în Mexico. Cu ajutorul familiei lui Velasco, de baștină din Sevilia, solii s-au dus cu trăsura să-l întâlnească pe primar, au trecut pe la sfetnicii de vază și au fost poftiți de fețe bisericești de rang înalt. Prinși în vârtejuri de cuvinte necunoscute și nevoiți să înghită mâncăruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
bărbat, mama lui îl născuse într-o iesle, iar apoi devenise nevasta unui dulgher. Însă Iisus era proorocit încă de la naștere ca regele menit să mântuiască lumea și neamurile. De aceea, supunându-se chemării cerului, și-a părăsit satul de baștină și a urmat calea sihăstriei sub îndrumarea unui prooroc numit Ioan. După o vreme, Iisus s-a întors în satul lui, a adunat mulți ucenici, le-a arătat multor oameni puterile sale miraculoase și calea pe care trebuiau s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
întâmplă chiar să îi aud râzând când se adună pe punte. Pesemne sunt bucuroși că vor scăpa în sfârșit de o călătorie lungă și plină de necazuri și că în curând vor pune din nou piciorul pe pământul lor de baștină și această bucurie le aduce din când în când lumină și veselie în suflete. Nishi Kyūsuke se apropie de marinari și îi asaltează cu felurite întrebări într-o spaniolă stricată și cu ajutorul semnelor, la fel ca la dus, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
că sunt multe persoane care au trecut prin clipe mai grele, eu nu am nimic.“ S-a fâstâcit și a refuzat interviul. Dar apoi a înțeles că nu era nici o problemă și am putut discuta cu dumnealui. „Locul meu de baștină este orașul Kumagaya, prefectura Saitama. După ce am terminat școala, m-am angajat la o firmă de confecții și, după un timp, m-am mutat aici. Pe atunci eram „producători de apartament“. Era o firmă privată cu numai zece angajați. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
niște zdrențe murdare un bulgăre de pilitură de aur năclăită în sânge închegat. Temnicerul își ținu promisiunea. Îl scoase pe Zlota din ocnă în butoiul în care se deșerta murdăria din hârdaiele din celule. Drumul pe jos până în târgul de baștină dură aproape un an. Lihnit de foame, obosit și înfrigurat, cu trupul vlăguit și rana piciorului infectată, se furișa prin târguri, hărțuit de hăitași. învățase în ocnă semnele secrete pe care vagabonzii și cerșetorii le fac cu cioburi de cărămidă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care au pâinea și cuțitul în țara asta. Normal ar fi fost ca odată ce am citit ceea ce se spune despre mine, să mă retrag pentru o vreme în „Codrul cel mereu” cum este denumită pădurea statului din apropierea satului meu de baștină, să meditez pe larg asupra rătăcirilor mele conceptuale în materie de politică, să mă dau de vreo treizeci de ori cu capul de niște arbori de esență tare, numiți în popor și în botanică, stejari și după ce în sfârșit să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]