894 matches
-
vreo câteva minute. În timpul Înmormântării, rămase totuși decent, mulțumindu-se să emită felurite cotcodăceli și să dea din cap, ca și cum evenimentul Îi inspira cugetări inedite, Însă prea vagi, deocamdată, pentru a fi exprimate clar. După ceremonie, Michel le dădu un bacșiș bun celor doi gropari - bănuia că așa se obișnuiește. Îi rămânea un sfert de oră ca să prindă trenul; Bruno se hotărî să plece odată cu el. Se despărțiră pe peronul gării din Nisa. Nu știau Încă, dar nu aveau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Strand, arunc o privire la ceas. Șapte și patruzeci și două. Sunt din ce în ce mai surescitată. Oare de când n-am mai văzut-o pe mama ? Cred că de la... Crăciun. De șase luni. Ne oprim în fața restaurantului și plătesc taximetristul, adăugând și un bacșiș generos. — O seară frumoasă, scumpo ! spune. Și la mulți ani ! — Mersi ! Intru în restaurant, uitându-mă în jur după mama sau Daniel, dar nu-i văd pe nici unul dintre ei. — Bună seara ! îi spun maâtre d’. Am întâlnire cu doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de buzunarele goale. Există o fantomatică paralelă a acestei situații și de partea noastră a Atlanticului. Ca evreu ești totodată și american, dar În același timp nu ești. Imaginați‑vă Însă că‑ți vâri mâna În buzunar ca să lași un bacșiș boieresc și nu dai decât de scame pe cusătura căptușelii. Dar În seara aceasta, Ravelstein, cu mâna lui tremurătoare, a completat cecul, Într‑o stare extatică. Chelnerul adusese o dată cu nota de plată un platou cu trufe de ciocolată, iar Ravelstein
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pe alții mai săraci decât ei, să-i ajute să-și refacă self-esteem-ul. Pentru șapte zile se simt și ei importanți - alții trebuie să le zâmbească frumos, să le îndeplinească dorințele, să le mulțumească umil pentru dolarul aruncat suveran drept bacșiș... Numai pentru că s-au născut într-o lume privilegiată. Sau au ajuns cumva, acolo.” Așa cum majoritatea populației orașului turistic și-o dorește. Probabil, unii chiar vor reuși, trecând ilegal, riscându-și viața, granița nordică spre vecinul bogat. Dar nu, nu
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
trei ani diverse persoane au sunat la ușa mea. De trei ori a fost poștașul, dar nu pentru că aș fi avut vreo telegramă sau vreo scrisoare recomandată. nu, poștașul sună în preajma Crăciunului la toate ușile pentru a cere un mic bacșiș, chipurile o recompensă personalizată în schimbul serviciilor făcute nouă locatarilor pe toată durata anului. Bineînțeles, puțină lume îi deschide ușa în imobilul nostru pentru a-i da „o mică atenție” de Crăciun, așa că nu a avut niciun motiv să se îngrijoreze
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
despre manhattan și despre Hudson river, despre Brooklyn și despre Bronx, despre cum trebuie luat metroul și despre cum trebuie luat autobuzul, despre cum trebuie lăsat un tip (adică cel puțin 10 la sută din suma totală a notei ca bacșiș) într-un restaurant și despre cum trebuie procedat dacă ești agresat de vreun drogat (să nu-l contrazici absolut niciodată)... — nu vrei puțină muzică ? nu-i puteam refuza lui Victor plăcerea de a-mi arăta cît de performantă era combina
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
șoferului de taxi, conflictele între șoferi și proprietarii de garaj în ideea de a avea o mașină în buna stare, gestiunea banilor încasați, efortul șoferului de a păstra controlul pasagerilor mai dificili și, în fine, obsesia permanentă a șoferului pentru bacșiș. Ce să facă cu toate acestea? "Am incercat sa contruiesc o istorie plecînd de la acest amestec de elemente. Temele pe care le găseam erau dintre cele mai obișnuite în sociologie. În final una s-a impus și le-a înglobat
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
culturii profesionale inspirate de Hughes părea să convină acestei "umile" meserii. Chiar dacă această temă oferea o imagine completă a "vieții profesionale" în toate fazele sale, în calitate de schemă narativa ea nu punea îndeajuns în lumina miza centrală a acestei meserii, problema bacșișului". 3) "Există, de asemenea, istoria magiei lui Malinowski pe care o vedeam reactualizata în felul în care șoferii își clasau clienții. Această clasificare era o modalitate de a atribui o oarecare coerentă și ordine unui univers care părea esențialmente dezordonat
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
de seducătoare, această istorie nu putea să redea un număr suficient de date inteligibile". 4) Vorbind cu Goffman, la începuturile sale pe atunci, Davis ajunge să interpreteze formă particulară de interacțiune între șofer și clientela să că rezultînd din așteptarea bacșișului. "Începînd să privesc ceea ce se petrecea în cadrul relației de schimb, îmi vine ideea sa masor cît este de legat caracterul social al bacșișului de caracteristicile meseriei de șofer de taxi. De exemplu, faptul că relația între șofer și clientul său
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Davis ajunge să interpreteze formă particulară de interacțiune între șofer și clientela să că rezultînd din așteptarea bacșișului. "Începînd să privesc ceea ce se petrecea în cadrul relației de schimb, îmi vine ideea sa masor cît este de legat caracterul social al bacșișului de caracteristicile meseriei de șofer de taxi. De exemplu, faptul că relația între șofer și clientul său era efemera, absolut impersonala și fără nici o consecință particulară, contribuie la favorizarea bacșișului" [Davis, 1974, p. 313-315]. Fred Davis își organizează raportul observației
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ideea sa masor cît este de legat caracterul social al bacșișului de caracteristicile meseriei de șofer de taxi. De exemplu, faptul că relația între șofer și clientul său era efemera, absolut impersonala și fără nici o consecință particulară, contribuie la favorizarea bacșișului" [Davis, 1974, p. 313-315]. Fred Davis își organizează raportul observației în jurul acestei scheme, a relației efemere, prin care șoferul tinde să obțină de la clientul său un bacșiș. Analiza să asupra acestei forme de tranzacție este mai bine pusă în lumina
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
său era efemera, absolut impersonala și fără nici o consecință particulară, contribuie la favorizarea bacșișului" [Davis, 1974, p. 313-315]. Fred Davis își organizează raportul observației în jurul acestei scheme, a relației efemere, prin care șoferul tinde să obțină de la clientul său un bacșiș. Analiza să asupra acestei forme de tranzacție este mai bine pusă în lumina de comparația cu alte forme mai stabile de tranzacție, cum ar fi aldămașul, salariul sau serviciul. • Notele din textul final Raportul de observație cuprinde mai multe modele
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cărămida gratis, cu condiția să fie ridicată numaidecât de pe teren. De acolo trebuie s-o fi luat bătrânul, concurând doar câțiva țigani, care luaseră și ei cât putuseră căra cu mâna. Varul, exagera poate Stănică, putea fi de furat. Cu bacșiș bun, îndupleci numaidecât un țigan, de la binalele unde se consumă mari cantități de materiale, să-ți scoată din groapă, peste noapte, câteva zeci de kilograme de var. Ca să încredințeze pe Felix G. Călinescu și pe Otilia ce poate face un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
om îndrăzneț și cărpănos, Stănică se făcu forte să le-aducă, de probă, câte ceva din toate. Și, într-adevăr, veni cu câteva cărămizi în sacul unui țigan, cu un pachet de cuie, cu clei și alte lucruri. Le obținuse cu bacșiș de pe la binale. Ba chiar târziu de tot, în noaptea zilei în care Stănică făcuse demonstrația, o țigancă aduse, cu de la sine putere, un lighean încărcat cu var stins, gros, fiindcă, zicea, are nevoie de câțiva gologani. Moș Costache nu se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de muncă. Mi-au grăbit formalitățile de reexpediere în țară. În a treisprezecea zi, ieri, scafarogul, atotștiutor, mă aștepta pe aeroportul din Mozambic. - Ofticat că te făcuse stăpânul lumii, încerca și el acuma săracul să se lipească măcar la un bacșiș. - Mă trage de-o mânecă lângă o pistă de antrenament a cămilelor. Așează, pe-o plajă pe care puteai să-ți prepari cafea la nisip, o teașcă, în care înghesuise halba, bidonașul cu bere și inelul, că venise cu ele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Zburdau, pe acolo, vrafuri de chelnerițe gâdilicioase și moi ca franzelele, de nechezau și-i mardeau, de oha, cu frunțile de frapiere, pe acei dintre clienți care c-o mână încercau să le șterpelească bonierele, iar cu cealaltă le împingeau bacșișuri împăturite, de 25 sau de 50 de lei direct în chiloți. - Primul dintre cei șapte depozitari n-o fi cumva el o Zodie de Apă? Ho diábolos nu zise nici da, nici ba. 126 DANIEL BĂNULESCU Asupra mobilei ușoare, amuzantă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aveau să-l... În vreme ce ăștia din "Cafenea" se întreceau în tăifăsuit, afară Spînzu ambală motorul. (Arvinte se folosea de o "Lada". Iar Iarba Fiarelor și Regele se strecurară din "Cafenea" înainte de încheierea peripețiilor buclucașului conducător de metrou. Punând plată și bacșiș în mâinile ospătăriței Dida și instalîndu-se apoi pe bancheta din spate.) IF-ul își trase, cu un gest reflex, peruca deșteaptă, din păr uman, ce-o purtase ca pe-o căciuliță și îi gâdilase, tot timpul, una dintre urechi. Pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
muierii: nu și nu, că să-l însoare. Aglaia îl știa de când sosise la groapă cu omul de măsura loturile. În vremea aia, Cuțarida era aproape deșartă, o adunătură de case spre Grivița. Cârciumarul și-a ales locul, a dat bacșiș celui care venise cu el și s-a apucat să-și ridice singur prăvălia, o magherniță de lemn. Strânsese vreo trei ciocane de rachiu, câteva sticle și un butoi de vin acrișor, vînzîndu-l în câteva zile gunoierilor. Aceștia se bucuraseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
casa dogarului în haine noi. Până atunci îl zorise Aglaia să. termine mai repede cu bărbieritul, dar chip de scapă de țiganii care-i cântau cu arcușul în timp ce frizerul 0 potrivea din brici, să fie frumos! Le-a dat balaoacheșilor bacșiș, aceștia s-au suit pe capra trăsurii și au pornit grămadă spre casa miresei. Lina nu terminase cu spălatul și dichisitul. În jur, numai fete, prietene de-ale ei, unele cârne, trecute, izbindu-se una de alta și neștiind ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a salcâmilor tremura în vântul dimineții. Auzi foșnetul frunzelor și simți mirosul dulce al florilor. Cuțarida, verde, pună de buruieni, strălucea în lumina soarelui. 44 Trăsura se opri în fața dughenii. Lina nu spuse nimic. Birjarul cară lada cu Grigore. Aștepta bacșișul, și cârciumarul îi dădu câteva piese. Aglaia vorbea cu soacra. Droșca întoarse și plecă înapoi, hurducăind. Rămăseseră în fața gardului spălat de ploi. Stere deschise larg poarta și spuse: - Asta-i cârciuma mea! Se opri să răsufle. Soarele îl învăluia. Avea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mai erau și curioși căscând gura, copii desculți, hoți de armăsari, cu cuțite lungi la carâmbi, mirosind a drojdie, cu ochii-n patru, stăpâni de herghelii și polițai cu șepci înalte, băuți, cu obrajii ca para focului, gata dup-un bacșiș, ce se plimbau fără scop, prefăcîndu-se că știu totul. Târgul boilor se întețea la urmă. Gheorghe se dădu lângă geambași și bouari și întrebă ce prețuri erau în ziua aia. Unii îl cunoșteau și strigau: - Ai ieșit la treabă, bă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Marița la bordei, S-a ales, bules de ei... ciripi vioristul, lăsîndu-l pe Ciolan să se odihnească. Starostele a umplut țambalul cu poli. Lăutarilor le era mai mare dragul să cânte. Când s-a întunecat bine, au plătit, au dat bacșiș slugilor și au plecat cu țiganii după ei spre Trei Coinaci, la casa Didinei, gagica Stăpânului. Oborul era pustiu. Felinarele mărunte ardeau spre Mandravela și numai câinii lătrau în câmpul părăsit. Gheorghe î! căra în spinare pe Nicu-Piele, care se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
chicile. Mai târziu s-a plătit de datorii, și-a cumpărat un sticlete, 1-a pus într-o colivie legată cu funde bogate, o oglindă cam plesnită și alte foarfeci. Era dat cu rachiul și el, că avea mărunțiș din bacșișuri și-i stăteau rău gologanii în buzunar. Într-o primăvară se mai aciuase și Gogu, un croitor, de lucra acasă. A dat vorbă prin vecini, mușterii se găseau. Lucra ieftin și muierea lui se pricepea la croitul rochiilor. Nevasta meșterului
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la un pahar de drojdie. Veneau toți lipscanii și telalii, de schimbau banii. Stere îi cunoștea pe nume, pe fiecare; mai se găseau și oameni noi. Cu ani în urmă, le cărase băutură acasă la neveste sau la ibovnice. Ce bacșișuri îi mai dădeau! Erau oameni veseli, care mâncau bine și petreceau. Din banii lor se pricopsise domnul Vasiliu. 82 Cârciumarul se oprise în ușă, privise rafturile pline de sticle și simțise vechiul miros de bere și de carne friptă. La
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vorbind tare. Intră pe coridoarele lungi și reci și se pierdu în acel du-te-vino. Greși scările și ușile, deși nu venea prima oară pe aici. Mulțimea îl aruncă de colo-colo. Se agăță de brațul unui ușier și-i strecură un bacșiș în palma primitoare, întrebînd de unde ar putea să scoată o autorizație pentru coloniale și delicatese. Se gândea că mare lucru nu trebuie să fie, dar, cum nu cunoștea decât serviciul actelor de liberă desfacere a băuturilor spirtoase, merse mai greu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]