KorAP: Find »[drukola/base=bacon & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...60 >

1,486 matches

Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716

de știința și cultura universală. Fiecare dintre sistemele de gândire încearcă să schimbe ceva în lume, să se apropie de adevăr creând o imagine asupra lumii. Dar teoretizarea naturii duce la transformarea lumii reale într-o plăsmuire. Prin acești idoli, Bacon încearcă să respingă erorile înrădăcinate datorită tradițiilor filosofice. El clasifică lumea științei în trei, corespunzând cu trei școli filosofice: sofistică, empirică si superstițioasă. Filosofia sofistică pornește de la cuvinte, construind teorii care au drept scop persuasiunea și nu aflarea adevărului. Bacon

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Bacon încearcă să respingă erorile înrădăcinate datorită tradițiilor filosofice. El clasifică lumea științei în trei, corespunzând cu trei școli filosofice: sofistică, empirică si superstițioasă. Filosofia sofistică pornește de la cuvinte, construind teorii care au drept scop persuasiunea și nu aflarea adevărului. Bacon elimină filosofia sofistică și atunci când vorbește despre idolii forului pentru că limbajul este forma în care sofistica se manifestă. El introduce la filosofia sofistică și ceea ce noi considerăm a fi o filosofia naturală. Bacon îl critică pe Aristotel pentru dialectica sa

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
drept scop persuasiunea și nu aflarea adevărului. Bacon elimină filosofia sofistică și atunci când vorbește despre idolii forului pentru că limbajul este forma în care sofistica se manifestă. El introduce la filosofia sofistică și ceea ce noi considerăm a fi o filosofia naturală. Bacon îl critică pe Aristotel pentru dialectica sa, pe Anaxagoras pentru ca a susținut existenta homeomerilor, teoriile atomiste ale lui Leucip și Democrit și "cerul și pământul lui Parmenide"68, teoria cu privire la iubire a lui Empedocle și focul heraclitian. Principala acuzație pe

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
aceea că și-au "formulat principiile înainte de a fi consultat în mod regulat experiența"69. Urmașii scolasticii și ai Renașterii au părăsit definitiv experimentul. Trebuie remarcat că școala sofistică cuprinde și acele elemente ale raționalismului moderat, ceea ce arată că pentru Bacon orice teorie este una greșită și nu trebuie acceptată, orice mod de a raționa este un sofism. Școala empirică de filosofie dă naștere la păreri mai deformate, mai monstruoase decât școala sofistică sau rațională, pentru că trage concluzii false dintr-un

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
număr redus de experimente. Pentru că își bazează teoriile pe experimente/experiențe, oamenii le dau o mai mare crezare, dar aceste experiențe nu au făcut decât să pângărească și mai mult intelectul, astfel că teoriile lor false sunt mult mai periculoase (Bacon folosește ca exemplu, în acest sens, pe alchimiști). Filosofia superstițioasă este o combinare de filosofie cu teologie. Supusă influenței imaginației unui suflet poetic, ea duce la obținerea unei filosofii fără legătură cu realul. Exemplele pe care le dă Bacon sunt

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
periculoase (Bacon folosește ca exemplu, în acest sens, pe alchimiști). Filosofia superstițioasă este o combinare de filosofie cu teologie. Supusă influenței imaginației unui suflet poetic, ea duce la obținerea unei filosofii fără legătură cu realul. Exemplele pe care le dă Bacon sunt Platon și Pitagora. El considera ca filosofia lui Pitagora este de o "superstiție grosolană", pe când Platon este mai subtil și deci mai periculos. Un alt caz este împărțirea filosofiei naturii care are drept criteriu primele capitole din Geneză, un

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
alt caz este împărțirea filosofiei naturii care are drept criteriu primele capitole din Geneză, un amestec al teologiei în știința. Idolii teatrului încearcă să cenzureze întreaga tradiție filosofică și, în același timp, teoretică a epocii. Cenzura pe care o realizează Bacon este cea mai radicală în epocă. Prin numirea idolilor el realizează o purificare totală a intelectului uman. Omul își dorește să intre pe tărâmul științelor și lucrul acesta este posibil numai cu o purificare totală prin cenzură. Intelectul trebuie curățat

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
încercarea lui de a se apropia de adevăr numai dacă idolii sunt eliminați din cunoaștere. Doar eliminarea idolilor nu este suficientă pentru cunoașterea realității, ci este nevoie de o metodă clară care să îndrepte intelectul spre cunoaștere. Metoda aleasă de Bacon este metoda inductivă. În Novum Organum se realizează două lucruri: cenzura imaginarului prin eliminarea idolilor și reconstrucția acestuia printr-o nouă metodă. Cenzura realizată de Bacon și surprinsă de noi este una inițiatică. Purificarea realizată prin cenzură este asemenea unei

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
nevoie de o metodă clară care să îndrepte intelectul spre cunoaștere. Metoda aleasă de Bacon este metoda inductivă. În Novum Organum se realizează două lucruri: cenzura imaginarului prin eliminarea idolilor și reconstrucția acestuia printr-o nouă metodă. Cenzura realizată de Bacon și surprinsă de noi este una inițiatică. Purificarea realizată prin cenzură este asemenea unei morți și renașteri în universul gnoseologic. Tot acest demers seamănă cu mitul lui Acteon povestit de Giordano Bruno. Aici este descrisă aventura omului în încercarea sa

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
la sfâșierea omului de către propriile sale mijloace de cunoaștere. Adevărul nu poate fi văzut (iar în cazul lui Acteon nu era vorba de adevăr, ci numai de o reflexie a acestuia) decât prin autosacrificare, prin moarte și renaștere 71. La Bacon, pentru a putea cunoaște realitatea trebuie să renunțăm la vălurile ce acoperă adevărul, văluri fabricate de propriul nostru intelect. Renunțarea la ele este un act de sacrificiu, căci ele sunt parte integrantă a omului, a ego-ului său. Omul trebuie să

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
propriul nostru intelect. Renunțarea la ele este un act de sacrificiu, căci ele sunt parte integrantă a omului, a ego-ului său. Omul trebuie să renunțe la ceea ce ține de lumesc pentru a putea descoperi știința adevărată. Ceea ce îl separă pe Bacon de Renaștere este fuga după realitate, după sensibil și nu caută adevărul la nivelul ideii, al rațiunii pure. Căutarea realului în zona sensibilului va deveni un laitmotiv al întregii științe moderne. Indiferent de metoda aplicată, indiferent de curentul din filosofie

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
nevoie de o astfel de cenzură pentru a putea găsi "noua realitate", "adevărata natură". Cenzura era necesară pentru a putea schimba o imagine asupra realității cu alta, mai apropiată de real, adevărată. În jocul cenzurii și al construcției imaginarului științific Bacon și idolii săi au jucat un rol esențial. Prin el s-a cenzurat o veche imagine și s-a început construcția unei imagini noi. Putem concluziona că Francis Bacon realizează o cenzură totală a imaginarului eliminând toate sursele erorii. Dar

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
de real, adevărată. În jocul cenzurii și al construcției imaginarului științific Bacon și idolii săi au jucat un rol esențial. Prin el s-a cenzurat o veche imagine și s-a început construcția unei imagini noi. Putem concluziona că Francis Bacon realizează o cenzură totală a imaginarului eliminând toate sursele erorii. Dar, deoarece aceste surse sunt identificate cu anumite modalități de percepție a realității, iar cei patru idoli acoperă în mod sistematic toate posibilitățile de cunoaștere, nu mai rămâne nici un element

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
medievale. Cenzura acestei metode începe încă din perioada medievală când o parte dintre concepțiile privind lumea, dar și o parte a metodelor sunt marginale în relație cu filosofia aristotelică. Aici trebuie amintite direcții cum ar fi cea a lui Roger Bacon care punând accentul pe experiență dezvoltă o filosofie a naturii pornind de la principii empirice, gândirea lui Duns Scotus, unde găsim primele elemente ale unei inducții incomplete, nominalismul lui Occam, direcția lui Raimund Lullus, și nu în cele din urmă gândirea

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
realizată de către Petrus Ramus. Toate acestea încearcă să regăsească construcția metodică necesară modificării imaginii despre lume, astfel că secolul al XVII-lea se află în plină încercare de reformă metodică. Între cele mai cunoscute, dar sunt cele realizate de către Francis Bacon și René Descartes, metode acceptate ca fundament pentru modernitate. Aceștia neagă în mod deschis modalitate de a face știință de până la ei, încercând să o modifice, lucru care reprezintă o cenzură a unui imaginar inacceptabil din punctul de vedere al

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
lucru care reprezintă o cenzură a unui imaginar inacceptabil din punctul de vedere al omului modern. Construcția realității trebuia făcută printr-o nouă metodă căci altfel schimbarea ar fi fost una de suprafață, fondul rămânând același. 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode După ce Francis Bacon realizează o cenzură totală privind modalitățile noastre de cunoaștere, el se oprește și asupra unei cenzuri particulare, cea a metodei. Este indiscutabil că filosoful englez nu a fost agnostic, ci dimpotrivă considera

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
inacceptabil din punctul de vedere al omului modern. Construcția realității trebuia făcută printr-o nouă metodă căci altfel schimbarea ar fi fost una de suprafață, fondul rămânând același. 2.4.1. Francis Bacon și necesitatea unei noi metode După ce Francis Bacon realizează o cenzură totală privind modalitățile noastre de cunoaștere, el se oprește și asupra unei cenzuri particulare, cea a metodei. Este indiscutabil că filosoful englez nu a fost agnostic, ci dimpotrivă considera că există o cale de urmat și nu

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
de a dezvolta o imagine asupra lumii pornind de la "nimicul" realizat prin cenzură. Chiar dacă ai o direcție de urmat este absolut necesară și cunoașterea drumului metodic. Fără o metodă concretă nu pot obține rezultate reale astfel că, până atunci, considera Bacon, descoperirile cu adevărat importante sunt puține la număr și s-au făcut întâmplător. De aceea este nevoie de un ajutor pentru cei ce o cercetează: "Nici mâna singură, nici intelectul lăsat în voia lui, nu pot prea mult; lucrarea se

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
aceștia încercau să pună ordine în mental și nu în științe, deoarece omul era considerat centrul universului, iar cunoașterea rațională ca fiind singura eficientă. Erau metode care țineau numai de rațiune, fără consecințe asupra științelor empirice. Nici încercările empiriste, consideră Bacon, nu au avut un real succes. El critică toate aceste direcții pentru ineficiență: "Căci empiricii, după exemplul furnicilor, adună doar faptele și nu se folosesc decât de experiența dobândită; raționaliștii, dimpotrivă, după exemplul păianjenilor, țes pânze după propria lor închipuire

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
propune trebuia să depășească limitările celor două tradiții. El vrea să folosească și răbdarea furnicii pentru a observa natura și a strânge informații, dar și să țeasă o "pânză teoretică" pe baza acestor experiențe dobândite. Albina este exemplul ales de Bacon pentru a arăta modul în care trebuie să acționeze un om de știință: "Albina ne reprezintă o dreaptă cale de mijloc de urmat: ea adună sucul mierii din florile câmpului, ca și din cele ale grădinilor, dar în același timp

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
din experiențele mecanice, ci o face să suporte în inteligență modificări și schimbări"75. Metoda baconiană este o combinare între metoda experimentală și inducția incompletă, care duce la descoperirea legilor (formelor) universale cu care lucrează știința. Când vorbește despre experiment Bacon dă câteva sfaturi și își ia măsuri de precauție. El recomandă ca experimentele să nu se mai facă în modul în care se făceau până la el, urmărindu-se natura la suprafață, ci să pătrundă în adâncimea ei pentru a-i

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
domeniul logicii tradiționale și el nu încearcă să realizeze o reformă a aristotelismului. El dezvoltă o metodologie științifică iar, punând bazele unei noi epistemologii. Scopul metodei sale era descoperirea formelor, de a cerceta adevărata natură. Logica clasică studia rațiunea, pe când Bacon dorește să studieze natura. Metoda sa este doar un instrument al intelectului, iar folosirea sa duce la cunoașterea formelor. Bacon reproșează logicii clasice faptul că cercetează doar operația, fără a fi interesată de rezultatul final. Datorită acestui proces, fără a

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
bazele unei noi epistemologii. Scopul metodei sale era descoperirea formelor, de a cerceta adevărata natură. Logica clasică studia rațiunea, pe când Bacon dorește să studieze natura. Metoda sa este doar un instrument al intelectului, iar folosirea sa duce la cunoașterea formelor. Bacon reproșează logicii clasice faptul că cercetează doar operația, fără a fi interesată de rezultatul final. Datorită acestui proces, fără a pune sub semnul întrebării ipotezele inițiale logica nu face decât să întărească erorile noastre: Logica de care se abuzează acum

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
semnul întrebării ipotezele inițiale logica nu face decât să întărească erorile noastre: Logica de care se abuzează acum servește mai mult să statornicească și să fixeze erorile (care se ascund în noțiunile ei obișnuite) decât să cerceteze adevărul"78. Pe Bacon îl interesează în primul rând rezultatul metodelor sale și dacă acest rezultat este în concordanță sau nu cu natura (folosind termenii de "adevărat" sau "fals" pentru propoziții științifice). În cazul unui silogism, adevărul concluziei depinde de adevărul premiselor. Dacă Bacon

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
Bacon îl interesează în primul rând rezultatul metodelor sale și dacă acest rezultat este în concordanță sau nu cu natura (folosind termenii de "adevărat" sau "fals" pentru propoziții științifice). În cazul unui silogism, adevărul concluziei depinde de adevărul premiselor. Dacă Bacon dorea să schimbe știința, el trebuia să schimbe, pe lângă metodă, și premisele (trebuia să pornească de la premise noi, certe). El nu pune în antiteză inducția cu deducția și nu-i neagă valoarea științifică a celei de-a doua, însă pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]