618 matches
-
vechi drum folosit de căruțași. A fost amenajat la inițiativa operatorilor de turism din zonă, fiind realizat din fonduri private, respectiv de mai multe firme de construcții. Drumul pleacă din zona Zamora, din apropierea Castelului Cantacuzino, din stațiunea Bușteni, traversează munții Baiului și ajunge la Valea Doftanei. Din Valea Doftanei se poate ajunge în municipiul Câmpina și apoi spre Ploiești și București, tronsonul putând fi astfel folosit ca variantă ocolitoare în cazul în care traficul este extrem de aglomerat pe DN 1, pe
Primul drum construit în Prahova după Revoluție, alternativă la DN1 by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/76443_a_77768]
-
obielele bunicului după ce s-a înscris în pecere pentru o baniță de mălai, iar în cabană e cald și bine; la televizor prind radio Chișinău și, când adie Austrul, văd și câte ceva de pe la televiziunile din București. Da' nu-i nici un bai... Cu soacră-mea nu mă mai cert, fiindcă nu mai am nimic de împărțit de când ea l-a luat pe socru-mi-o blestemând ceasul în care am cunoscut-o pe fiică-sa, iar eu porcul, conform proverbului sfânt-românesc: fiecare
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
omul trebuie să fie îmbrăcat în costum de gală? Nu. Acolo scrie doar că este garantată “libera dezvoltare a personalității umane”. Atât. Iar dacă omul simte nevoia să practice yoga în grup mixt și în ținută de nudism - care-i baiul? -Auzi, îmi zice Haralampy, tu crezi că ăstora, flămânzi și goi (vai de ei!), după ce stau ore întregi încremeniți în diferite poziții, le mai arde de erotisme? Se masează, dragul meu, pentru a-și repune în funcțiune articulațiile, pentru a
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
măcar. Și plata ar cam trebui s-o facă... nașul... ha, ha, ha! Adică eu? Piei drace! Plata are s-o facă finul. La asta mă gândeam și eu, dar am vrut să te necăjesc doar. Dinspre partea asta nu-i bai, Pâcule... În zori, carele erau deja încărcate. Ca de fiecare dată, în fața cărăușilor ședea Vasile Hliboceanu, ca un haiduc în fruntea cetei sale... La drum, băieți! - a strigat, pocnind din bici... Când soarele s-a oprit în vârful bolții, șirul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Dumitru. Ei, dacă am uitat am uitat, și gata. Ce să mai întind vorba degeaba? Cam știu eu ce ai uitat, moș Pâcule - a intervenit Mitruță. Ia spune, mânzule. Ce am uitat? Cred că ai uitat fluierul, da’ nu-i bai, că am eu unul. De când cânți tu la fluier? Eu nu te-am auzit niciodată. Cânt și eu de ceva vreme, dar nu prea am îndrăznit s-o fac în fața matale, care știi a cânta nu șagă. Și unde ții
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mică, cu gând să se bage în culcușul făcut de Măriuța. Însă un geamăt prelung s-a ridicat din pieptul lui Hliboceanu... „Ce înseamnă asta, băiete? Ai vreo coastă smintită sau?... Aha! Nu vrei să stai fără lumină. Aista-i baiul”. A făcut lumina lămpii mai mare, în timp ce privea la Hliboceanu. Voia să afle cauza geamătului. I s-a părut că ochii lui Hliboceanu au căpătat un strop de lumină în plus și că în colțul gurii i-a apărut un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
16 și se raportează la viața feudală, dat fiind că aceasta a fost epoca în care feudalismul s-a afirmat puternic la români (a alcătui, a cheltui, a făgădui, fel, hotar etc.). Altele sunt populare doar în graiurile din Transilvania (bai, dărab), cele mai noi circulând în graiurile ardelenești unde bilingvismul este viu (feștic „vopsea“ < magh. festék, teglăzău „fier de călcat (rufe)“ < magh. téglázóvas). Dialectele românești sud-dunărene nu au niciun element maghiar, deci contactul dintre română și maghiară a avut loc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fie și mai mare, Khaba se întorsese și se așezase iarăși pe bancă, dar de astă dată lângă el. — Dar de ce? Tributul era același din totdeauna și... — Bine ai zis! Cel din totdeauna, interveni apăsat Khaba. — Da, tocmai ăsta e baiul. Au fost unii care au zis că ai fi putut să dai mult mai mult. Audbert își trase îndărăt pieptul și deschise larg brațele, într-un semn de neputință, privindu-i pe huni cu aerul celui căruia i se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o fi otrăvit vro muiere ca pe sfânt răposatul nepotul și Domnul nostru, Măria Sa Ștefan Vodă cel Tânăr. * [PETRU] Și cât ți s-au plătit pentru aceasta? [VÎNZĂTORUL] 4000, M[ăria] Ta, și tocmai am cumpărat o moșie în ținutul Baiului și am venit cu supunere, Milostie, să cer încheierea acestei cumpărături. [PETRU] Ce spune acest om? Slugă, slugă, ce-a spus? [SLUGA] Măria Ta... A zis cutare, și treaba lui... [PETRU] Încă-o dată [PETRU] Cine[-i] acest om care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acasă. Uite că jupânul a și simțit a mușteriu și s-o ițit colea în prag. Bun găsit, jupâne - a deschis vorba moș Dumitru, când hangiul i-a deschis poarta. Bună să fie, după cum ți-i cătătura. Da’ care-i baiul de ai venit așa de dimineață? Că doar nu fugi de război. Numai polonezii, săracii, lasă casă, lasă masă și fug în lumea largă de răul nemților. Ce vorbești acolo, jupâne? Ce război? Ce polonezi și nemți? Doar nu... Ba
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
vreo patrulă. În limba lor, țâdula se chema „Propuska”. Am umblat noi cam o lună de zile, până... Într-o zi, când ne întorceam în lagăr, pe neașteptate l-am văzut pe Filip că se oprește în drum. „Care-i baiul”, l-am întrebat. „Stai să ne uităm pe busolă, să vedem cam încotro îi țărișoara ceea a noastră?” O scos busola din căptușela hainei, unde ședea în siguranță. „Uite, Costăchele! Dacă mergem în direcția asta, cu ajutorul lui Dumnezeu... Of! Doamne
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
umblă din casă în casă a făcut îndată încojurul satului. Costăchel nu-și găsea locul. A ieșit în curte și a strigat: Petrache! Fă-te-ncoa’! Iaca am venit la ordin! S-au așezat în curte pe iarbă. Care-i baiul, Costache? Măi băiete, treaba-i urâtă. Au început să umble din om în om. Eu știu ce înseamnă asta. Ai spus o dată nu! Ei nu se lasă. Peste câteva zile te trezești din nou cu ei pe cap. Îs ca
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Petrache. Îndata mare! Ia poftiți! Poftiți colo sub șopron! - le-a arătat Costăchel șopronul căruței. Tașmău și-a încruntat ochii și a făcut primul pas. Locul nu era prea încăpător, iar milițianul cu Daurel au rămas în zloată... Care-i baiul? - a întrebat cu nerăbdare Costăchel. Am venit să întrebăm pentru ultima oară ce gânduri aveți. Intrați ori nu în întovărășire? - a răspuns Tașmău întrebării. În primăvară vrem să intrăm cu plugurili în ogorul întovărășiei noastre - a precizat Chersân. Spusa lui
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
era genul de loc pe care m-aș fi așteptat să-l aleagă Neumann pentru o Întâlnire. L-am găsit strâmbându-se nervos deasupra unei cești de cafea și a unei farfurioare pe care stătea, uitată, o prăjitură. — Care-i baiul? l-am Întrebat așezându-mă. Ți-ai pierdut pofta de mâncare? Neumann fornăi către farfurie: — Exact ca și guvernul ăsta. Arată al naibii de bine, dar nu are nici un gust. Frișcă din Înlocuitori foarte proști. L-am chemat pe chelner cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cu Dan își află ea soarta. Descoperă că nu are scăpare în fața lui Dan și a bărbaților ca el. Mai târziu, îl urmărește cum merge mai departe, o abandonează ca parteneră de scenă ca să facă pereche cu rivala ei, domnișoara Bai Yang. Cu toate astea, nu-l poate da uitării pe Dan, care nu a spus nici un cuvânt de prețuire la adresa ei. Rânjetul copilăresc de pe chipul lui de fiecare dată când o salută. Pentru asta, în viitor, Dan va plăti cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
soartă. Există trădare. Și atunci vine dezamăgirea ei. Se aștepta ca Junli să o distribuie. Credea că el e cel cel mai bun prieten al lui Tang Nah. Numai că el face taman pe dos. O distribuie pe rivala ei, Bai Yang, o actriță cu fața ca o clătită, în filmul Râul Primăverii curge spre est și o transformă într-o supervedetă. Ce proastă a fost. Cum ar putea ea să-i fie pe plac, când omul crede că ea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
racii Înroșiți cu o furculiță și-i așază Într-o farfurie mare și adâncă. „Auzi, madam Pandea! Cică la Donca Simo o să joace un film foarte frumos, „Un condamnat la moarte a evadat”. Mi-a spus madam Lulu. „Nu-i bai!” răspunde doamnea Pandea, „nu-i bai! Că-l prind ei!” Ei beau secărică. Plutonierul Ilie Îi toarnă În pahar, de, e șef. „Nimeni nu scapă, toa’lent, să trăiți! De data asta nu scapă nimeni!” Își Împleticește limba și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
-i așază Într-o farfurie mare și adâncă. „Auzi, madam Pandea! Cică la Donca Simo o să joace un film foarte frumos, „Un condamnat la moarte a evadat”. Mi-a spus madam Lulu. „Nu-i bai!” răspunde doamnea Pandea, „nu-i bai! Că-l prind ei!” Ei beau secărică. Plutonierul Ilie Îi toarnă În pahar, de, e șef. „Nimeni nu scapă, toa’lent, să trăiți! De data asta nu scapă nimeni!” Își Împleticește limba și cu greutate Își stăpânește vorba. „Uită-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Intrarea în cârciumă se făcea direct din șosea, trotuarul avea cam un metru și ceva lățime, după care treceau șinele de tramvai. M-am dus la tata: - Ce-i, mânzule? m-a întrebat. Mâncând covrigul, i-am spus care-i baiul. - Bine, bine, spune-i mamei că vin de cum termin partida asta. Dar eu n-am plecat. Îmi plăcea să mă uit la uriașii aceștia care intrau, comandau ceva, consumau, unii plecau și alții se așezau, gânditori sau obosiți, la mese
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu se vede?! - Hm, nu prea, i-am răspuns, mârâind parcă și chiorându-mă la un picior al ei ce stătea peste celălalt, lăsând la vedere o minunată rotulă rotundă ca o lună plină și ceva în plus. - Care-i baiul? mă întrebă tandru, bâțâind din genunchiul cu pricina. - Te-aș ruga frumos, unde-i w.c.-ul vostru? - Care w.c., ce w.c.? - Al vostru, al uteciștilor care lucrează cu sârg în această coșmelie! Ia ascultă, tovarășe, noi lucrăm, nu ne ținem
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care aducea a curvă masculină. În rest, normal ca orice mirean L-am lăsat să-și termine micul dejun după care mi-am urnit persoana spre el. - Aaa..., o făcu pe miratul când mă văzu proțăpit în fața lui, care-i baiul? - Păi, vă rog să-mi dați aprobarea pentru materialul acesta. Și-i scosei din sân câteva coli de hârtie bătute la mașină. - Știți, trebuie să apară... - Mda, rău moment ai ales, te rog să-l lași la secretară și în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
meargă cu ea la croitoreasă și altele câteva chestii foarte interesante pentru starea mea generală din această zi putredă de atâta ploaie. În fine, după vreo douăzeci de minute, îmi aruncă o pereche de ochi întrebători. Îi spusei care-i baiul, dar n-am avut succes: îmi mai trebuia o semnătură de la un șef sus pus, care nu avea audiențe decât marțea și joia, între orele nouă și zece. Și cum astăzi era vineri... Îmi venea să spun ceva mărunt printre
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de cincizeci. Se putea oare ca acizii grași omega-3 și cele trei-legume-la-o-masă pe care le consumam să fie responsabile pentru Întârzierea maturității mele sexuale? Oare iaurtul de la micul dejun Îmi blocase oare dezvoltarea sânilor? Tot ce se poate. ― Care-i baiul, Cal? Întrebă Milton, care citea ziarul de seară În timp ce mânca. Nu vrei să trăiești o sută de ani? ― Nu, dacă trebuie să mănânc Încontinuu chestiile astea. Dar acum Tessie ajunse cea Înlăcrimată. Tessie, care de aproape doi ani, Îngrijea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a binelea, îi zise Sally. Asta ți-a fost. Ți-ai dat drumul, ți-ai dat duhul. — Mi-am dat duhul? — Când vii, când te-ai dus... Vii, te-ai și dus. De-acum e vremea de baie la Stix. — Bai elastic? — Baie la Stix. S de la Sally, T de la „terminat”, I de la „Idiotule” și CS de la „crapi singur”. Nu a mai rămas decât asta. Sally se aplecă și apucă ibricul cu apă murdară. Gaskell întoarse capul și se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
a doctrinei filosofului german, ar fi un termen de netălmăcit în orice limbă, inclusiv a noastră. — Dar eu știam din bruma de nemțească pe care-am învățat-o în liceu, că Lichtung va să zică „luminiș“. — Ei, dragă Nora, tocmai ăsta-i baiul: că Lichtung n-ar prea proveni, în idiolectul (știi ce-i aia) heideggerian, din Licht „lumină“. Altminteri, Goethe ar fi spus, pe patul morții, „Mehr Lichtung!“, dar a spus „Mehr Licht!“. (Unii pretind că doar „Mehr Luft“, — ca orice muribund
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]