596 matches
-
din zid. Am stat cu stres amândouă; ne temeam că a înghețat apa acolo și nu curge. Dar s-au întors cu plinul și au turnat tot ce-au adus în cazanul mare, la înfierbântat. În baie e ca la balamuc, numai oale, ulcele și lighene, plus spirtiera cu care mama speră să încălzească aerul, să nu deger de tot. Mă înmoi pe bucățele cu un burete, fac apă pe jos, dar ce mai contează, miroase a săpun bun și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
nu cred că puteam s-o îndur. Mie îmi trebuia goană, mișcare, risipă de energie, istovire fizică. Mă loveam uneori de trecători, care întorceau capul după mine, mirați parcă ar fi avut de-a face cu un nebun scăpat din balamuc. Nu mă sinchiseam ― ce-mi păsa de ei? Ajuns la locuința Mihaelei, am urcat scările tot în fugă sărind vijelios treptele, amenințat în fiecare clipă să-mi rup gâtul. Am bătut puternic în ușă, gâfâind, cu sufletul la gură. ― Cine
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mergi (cu mașina!) ca să-l străbați, nu mai vrei să-l cunoști deloc. Clădirile joase, cam cum sunt vilele din Cotroceni, numai că mai aerate, cu spații verzi între ele, ar trebui, în mod normal, să-l facă odihnitor, în comparație cu balamucul de la New York, dar întinderea uriașă se transformă, pentru mine cel puțin, în sursă de angoasă. Aici, vii, stai undeva, te duci în două, trei locuri, unde ai treabă, mereu cu harta în mașină, străbătând zeci și zeci de kilometri pe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ce. Era ca un vuiet continuu, insuportabil. Doamna întârzia la oră. Asta se întâmpla destul de rar. Dar și când se întâmpla! Puteau să sară chiar și peste o oră întreagă, pe care de obicei o petreceau într-o hărmălaie de balamuc. La fereastră, Cătălin își mută privirea de la vitrina cinematografului ARPA la atelierul foto Olteanu. Hărmălaia din spatele lui ajunsese aproape un urlet și când se întoarse îl văzu pe Dogaru călcând peste bănci și îndreptându-se spre fereastră. Își trase iute
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nu arătau sexy deloc, dar naturale erau. Cel puțin așa îmi șoptea mie instinctul, și instinctul era tot ce-mi mai rămăsese ca să merg înaine. Și cine mai e? Ce-ai spune de Happy Jonson? — Nu e bună. E la balamuc. Ce s-a întâmplat? — Depresiune profundă, practic catatonică. Fata e la pământ, moșule. — Bine, dar Sunny Wand? — La fel. E la un centru pentru cură de slăbire. Suta de kile. — Ua... Așa, Day Lightbowne. — Las-o baltă. Tocmai a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
e New York-ul, e clasa întâi, e trăsnet. Eu eram mârlanul fericit din Sala Pluto, apoi a mai venit o sticlă, nările mi s-au umplut de foșnetul licorii, după care m-am trezit într-o altă sală, în mijlocul unui balamuc cumplit, și cineva m-a răsucit de umăr și am simțit umezeala și am reușit să văd gura lui Fielding spunând... Taxiul galben își croia drum pe străzile New York-ului, o mașină-cușcă ducând câinele turbat acasă. Șoferul cu brațul branșat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-m văzut nimic. Dacă e să mă întrebați pe mine, o să vă spun că în fiecare seară e câte un tămbălău. Așa a fost și așa va fi. La ora unsprezece, Londra e o furtună, un delir, o hărmălaie, un balamuc... Uite-i, au venit iar. Da, da. Hai, hai. Eu sunt praf, tu ești praf - e mișto. Hai. — Așa e, Selina, am spus eu după terminarea propriului meu tămbălău. Vreau să mă asculți și vreau să mă asculți bine. Atâta timp cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
confesiunea tuturor invertirilor și perversiunilor erotice”, de pe urma cărora s-ar resimți nu numai literatura ci și „pictura și sculptura timpului”. În prelungirea acestor afirmații, poetul avangardist citează și un articol publicat la 20 octombrie 1932, în ziarul Dimineața („Literatură și balamuc”), în care autorul cu ambiții de igienist social afirma, sus și tare, că „Psihiatrii au datoria să denunțe marelui public originea maladivă a acestor curente de artă ultramodernistă, împiedicînd procesul de dizolvare a societății contimporane și dînd directive de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a neurolepticelor și sub forța educativă a halucinogenelor. Așa încît, concluzionă în sine IF-ul și îi transmise lui Spînzu destinația exactă - unicul punct în care ar fost înțelept din partea lui Raicopol să ajungă legat fedeleș ar fi fost tocmai balamucul. În termeni mai scuturați, Spitalul de boli nervoase "Dr. Gheorghe Marinescu". În aceeași vreme, pe urmele lor, demarând pe variante mai scurte și așteptîndu-i, atunci când Spînzu, mai tărăgănat, pentru a nu fi luați la ochi de vreun echipaj de miliție
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
schimba șinele de otel, zbura cu jimbla în cartiere. Vara, iar era bine. Drumurile pline de gropi nu-l înspăimîntau. Mai mare dragul să stai pe capră, să dai bice calului, cu căruța plină. Numai când se topeau zăpezile începea balamucul. Domnul Bică adăpostea sania și scotea droașca de tablă, cu arcuri vechi de otel. O vopsea bine, punea un zugrav să-i scrie numele cu literele cele mai mari, ungea osiile roților și striga la el: - Gata, puturosule? Treci de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
variată de mijloace, metode și procedee, printre care: colindatul brambura prin magazine și conversația Îndelungă cu vânzătoarele, statul ore În șir În fața televizorului - În special la talk-show-uri și la emisiuni utilitare și de divertisment, in care se trăncănea ca la balamuc -, lectura ziarelor și, n-o să-ți vină să crezi, a unor cărți din diferite domenii, ceea ce, pe lângă imbunatațirea francezei, mi-a facilitat lărgirea considerabilă a, și așa, remarcabilului meu orizont de cunoștințe generale despre lume, viață și societate. Una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
noapte veți părăsi țara. ― Cum? ― Cu un avion sanitar. Tânărul avu pentru o clipă sentimentul că se sufocă. Apoi un râs îngrozitor îi gâlgâi în fundul pieptului. Simți cum i se umflă fălcile, gata să plesnească: "E limpede! A fugit de la balamuc! Arc o logică în ce spune, de acord, dar..." ― Ai amuțit? ― Chestia asta cu avionul mi-a rămas în gât... Nu văd ce i-ar determina pe cei de la Aviasan să ne dea cadou un avion. ― Șantajul! Locatarii vilei sânt
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Nu se cunoaște. Dascălu behăi. ― Ce idei caraghioase ai! Își duse degetul la frunte: Ești cam țicnit, nu? ― Cred că da, mi se trage din familie. Figura cârnului se întristă. ― Îmi pare rău... La mine, doar tata a stat la balamuc. Eu am avut noroc, semăn cu mama. ― O femeie de nădejde, presupun. ― Oho! în fiecare dimineață se urca într-un salcâm și dădea din mâini. ― Se credea avion? Cârnul hohoti. ― Acum îmi dau seama că ești țicnit de-a binelea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bună, nu-i așa? Se uită la Scarlat: Spune drept dacă nu te-ai speriat! ― Bineînțeles, m-am speriat grozav. Respirau precipitat, sudoarea le aluneca pe obraji. ― Ascultă, se interesă încet inginerul Ionescu, înainte n-ai fost cumva gardian la balamuc? Scarlat îl privi iute și tânărul amuți. ― E ora 10. 30, domnilor. Melania Lupu se ridicase ținând în mână poșeta deschisă din care ieșea capul lui Mirciulică. ― Ei și? ― Aș vrea, declară senină, să mă duc acasă. A fost o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bizar contrast cu blândețea ochilor. Purta un palton elegant. Gulerul și căciulița de biber prinseseră în gerul de afară o strălucire metalică. Ridică surprins sprîncenele: ― Sînteți matinali astăzi... Valerica Scurtu arătă dezastrul de pe zid. ― Inundație! Nici nu vă imaginați ce balamuc a fost. Firește, a trebuit să închidem apa caldă. ― Da... neplăcut. Vâlcu îi privi circumspect și părăsi holul. "Ce-i cu ei?" Își consultă în oglindă chipul obosit, fără să se vadă. Repetă în șoaptă: ― Ce-i cu ei? Oamenii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
consemnată în carnețelul dumneavoastră. ― Bine, dar e o aberație! ― Știți tot atât de bine ca și mine că nu-i o aberație. Femeia nu a părăsit de trei zile locuința! Unde se află? ― Căutați-o în târg, prin spitale, la Morgă, la balamuc, sau la naiba știe! La urma urmei, nu mă plătește nimeni ca să păzesc toți nebunii! Se agăță de brațele balansoarului. Fiecare să-și păzească pielea, domnule. Ăsta mi-a fost principiul în viață. ― Sînteți un om cu principii... Am remarcat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să spun că nu întrețineați legături mai apropiate cu nimeni. ― Exact, rânji bătrânul. În casa asta, domnule maior, există, v-ați convins sper, cea mai superbă galerie de cretini. Cu și fără temperament, blonzi, bruneți sau cu bube... Ăsta-i balamuc, nu casă! Ăla cioplește pietroaiele ― se exersează pentru ocnă, bănuiesc ― Panaiteștii bat, mă rog, băteau de nebuni la mașină când îți era lumea mai dragă, Melania descântă motanul, Valerica dondăne la portretul Sfântului Anton ― patronul fecioarelor nemăritate. Vâlcu numai de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
obișnuit. Nenorocita, exceptând timpul petrecut la birou, nu iese literalmente din casă. Stă în expoziția ei și tricotează, ori visează la cai verzi pe pereți. În sensul ăsta îmi dă de gândit și evident în contextul ciudățeniilor la care asistăm. Balamucul cu Panaitescu, prezența dumneavoastră, foarte plăcută de altfel... Și din moment ce sînteți sigur că Valerica n-a părăsit locuința... ― Cert! Sculptorul se strâmbă. ― E caraghios! Doar nu s-a volatilizat! Unde putea să se ascundă? Și de ce? ― Nu ea s-a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
la tablouri. Ca om de artă, artiștii au fost întotdeauna apreciați, socotesc că mi se cuvine caimacul: Dama cu evantaiul. Ar fi o crimă să pângărească domnul Popa cu ochii lui murdari surâsul cucoanei. Știți cum aș boteza cu tot balamucul ăsta? Cianură pentru un surâs... S-a consumat o cantitate bunișoară. Domniilor voastre vă ajunge Vânătorul. Se adresă bătrînului: Poartă semnătura lui Rembrandt, papa, pictor olandez cu mare trecere... Îți spun toate astea pentru că, sânt convins, cunoștințele dumitale în materie... ― Termină
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
bucătăreasa noastră pătrunjelul, pe necunoscutul cules de Petre din zăpadă, azi-dimineață, aproape de pădurea Băneasa, în câmp, la lacuri. A fost dus în arest la Prefectura de Poliție. Mama, care e la zi cu absolut totul, zice că-i scăpat de la balamuc, că sigur a înnebunit de prea multă învățătură. Și s-a uitat amenințător la mine: „Așa o să pățești și tu dacă citești toată ziua!“ Apoi s-a uitat la papa: „E timpul ca Iulia să se gândească la un bărbat
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
c-am leșinat și eu. Poate am căzut, poate m-a lovit ceva, nu înțeleg nimic, nimic, nimic! Din păcate îmi tremura vocea. Petre m-a privit altfel: — Nu ești în toate mințile! Ești bicat din lună. Ai ieșit de la balamuc, așa-i? Scrie la gazetă că vă dă să-nghițiți argint-viu, de vă cade barba și mustățile. V-a abucat be toți să vă bateți, ca be Lahovary și Filibescu, să vă omorâți în duel, care cu sbada, care cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
părinților mei ar fi trebuit să fie la câțiva pași. — Doamne Dumnezeule, unde m-ai adus? am gemut, mai mult decât am vorbit. — La Boliție, ți-am spus! a venit imediat răspunsul de pe capră. Dacă ei te trimit înaboi la balamuc, asta nu mai știu io, da’ măcar îți boartă cineva de grijă. Nu era să te las să zaci și tu acolo, ca ăsta, îmbușcatu’. Vocea lui Petre, aspră, dar nu ostilă, m-a readus la realitate. La noua realitate
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
reclama cofetăriei plasată lângă anunțul lui, dar alungă gândul cu mâna, ca pe-o muscă. — Te-am chemat să-mi povestești tărășenia de ieri. Vizitiul își cam răsucea căciula, iar degetul tăiat părea că zvâcnește. Zise hotărât: — Omu-i de la balamuc, să trăiți. Io cred că el l-a îmbușcat be cobilul ăla bălan, da’ nu vrea să recunoască. A și răcnit: Nu recunosc nimic! Nu recunosc nimic! — De unde până unde, că doar nu era nimeni să-l acuze ca... ca
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Civilizația începe cu săpunul. Și se poate termina cu funia. Globalism - adică o lume trasă la rindea. Mă tem că epoca noastră a uitat rețeta de preparare a caracterelor superioare. Șansele omenirii vor depinde de competiția marilor singuratici. Mapamondul - un balamuc tot mai greu de gestionat. Efectele secundare ale progresului pot fi stresul și bolile psihice. S-au complicat teribil lucrurile! Nu mai poți greși ca lumea decât cu ajutorul unui computer performant. Contemporaneitatea își menajează tubul digestiv, nu și sufletul. Progresul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tărâmul marelui pseudo. Nu mai dăm cu barda. Avem la dispoziție laserul. Și, mai ales. Cuvântul. Globalizarea în cultură este pândită de haos. Când navighează pe Internet, toți sedentarii se consideră matrozi. Sloganul mileniului al treilea ar putea fi : „La balamuc, birjar!” De când a apărut suportul electronic, literatura încearcă sa devină independentă de pădure. Omenirea își pregătește cu perseverență și profesionalism propria-i nimicire. Am rezistat noi, românii, în fața popoarelor migratoare și capotăm în epoca turismului? Trăim într-o lume atenuată
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]