918 matches
-
simpatic în dialogurile dincolo de sediu și de catedră. Trecînd strada (el, de data asta) să mă salute, îi remarc galant aeru-i hollywoodian al ținutei. La care, cu rictusul lui celebru, cam înfricoșător altădată, îmi cere să-i dăruiesc tabloul cu balerină, cel promis (cînd?). Îmi arăt surprinderea, mai mult, îl și întreb de ce să i-l dăruiesc! E un gust al meu, mă asigură cochet. Perfect, zic, dar în capitalism gustul se plătește (gîndindu-mă că, între timp, reciclatul lector știe prea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
diluează cu el pasta din tub, ca substitut, acesta, al profesionalului ulei de in tocmai terminat. Dar ce frumoasă e proaspăta lucrare! S-o mănînci, nu alta! Sună telefonul! E șarmanta midinetă de Șanta: ce faci? mă întreabă. Fac o balerină, zic. La care ea, automat: Eu sînt balerina, nu? Da, tu ești. Tiranicul orgoliu al șarmantei: totul trebuie să graviteze în jurul ei, în jurul ombilicului ei omologat. Tot ce fac acum, aici, să stea sub semnul ei! Altă dată, intrîndu-mi în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acesta, al profesionalului ulei de in tocmai terminat. Dar ce frumoasă e proaspăta lucrare! S-o mănînci, nu alta! Sună telefonul! E șarmanta midinetă de Șanta: ce faci? mă întreabă. Fac o balerină, zic. La care ea, automat: Eu sînt balerina, nu? Da, tu ești. Tiranicul orgoliu al șarmantei: totul trebuie să graviteze în jurul ei, în jurul ombilicului ei omologat. Tot ce fac acum, aici, să stea sub semnul ei! Altă dată, intrîndu-mi în atelier, tocmai termin o mare pînză abstractă. Eu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sonda anul trecut terenul, zăbovind o oră în atelierul meu de pe Armeană, se oprise (bănuiam) nu la pînzele mari, de oarecare respirație abstractă, ci la cele medii, tapetînd un perete întreg și frapînd ca un iconostas păgîn: personaje vivante, arlechini, balerine, saxofoniști, însoțite, invariabil, de cîini, pinguini, papagali, totul aproape coregrafic și, evident, să ia ochii. Fie, mi-am zis. De ce nu aș invesra mult bătutul cîndva: bon pour l'Orient, cu: bon pour l'Occident! Glume. Așa că nu sînt prea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aproape coregrafic și, evident, să ia ochii. Fie, mi-am zis. De ce nu aș invesra mult bătutul cîndva: bon pour l'Orient, cu: bon pour l'Occident! Glume. Așa că nu sînt prea departe de V.: în patria pleinairismului fac arlechini, balerine și saxofoniști. (Pe care însă, strategic, nu i-am dus niciodată în personalele mele bucureștene...) Unde-i proverbiala talie a franțuzoaicelor standard! Rar, pe Avenue Grammont, cîte una, dar din cele deja ușor fanate. Pentru că fetele (băieții mai puțin) au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Regelui Duncan (tenor); damă de companie a Lady-ei Macbeth (mezzo-soprana); Doctorul (baș); un slujitor al lui Macbeth (baș); Sicario, un ucigaș (baș); Araldo, un herald (baș); Prima Apariție (bariton); A doua Apariție (soprana); A treia Apariție (soprana); Hecate, Zână Nopții (balerina); Fleance , fiul lui Banco; vrăjitoare, mesageri regali, nobili și nobile scoțiene, exilați, soldați englezi, barzi, apariții, spirite. Actul I Tabloul 1. O pădure. În timp ce furtună se stinge, un grup de vrăjitoare anunță sosirea lui Macbeth. El se apropie împreună cu Banco
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Marcate de o înclinație spre consemnarea unui anumit hedonism erotic, ele pun în scenă povești de dragoste sau aventuri amoroase, consumate în medii „moderne” și „mondene” ale citadinismului anilor ’60-’70. Personajele, care lucrează în institute de proiectări ori sunt balerine, pictori, gazetari etc., se preocupă de vestimentație, de confortul lor domestic și de amenajarea rafinată a locuinței, dau - sau se duc la - petreceri dansante, la care se bea neapărat whisky Black & White și se dansează după ultimele șlagăre ale momentului
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
pe scândurile ude ale unei plute. Iar pe mal se precizau încet contururile portului. Ea nu m-a așteptat. Fără să mă privească, a început să sară dintr-o barcă într-alta. Fugea de acolo - cu grația sperioasă a unei balerine după o ieșire la rampă. Urmăream fuga aceea săltată, cu respirația tăiată. În orice moment, putea să alunece pe lemnul ud, să fie trădată de o pasarelă dezagregată, să se scufunde între două bărci, ale căror margini s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
își dă și bacalaureatul. Între 1944 și 1950 urmează Facultatea de Medicină din București. Până în 1958 este medic militar, apoi medic internist și psihiatru în capitală. A debutat cu două poezii în revista „Iașul literar” (1965), iar editorial, cu volumul Balerina de fier, apărut în 1970. În versurile din Balerina de fier I. se definește ca un poet descriptiv animat de o vagă neliniște, fără o viziune proprie. Poemele, majoritatea pasteluri, sunt construite melodic, pe o structură muzicală repetitivă, apropiată de
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
Facultatea de Medicină din București. Până în 1958 este medic militar, apoi medic internist și psihiatru în capitală. A debutat cu două poezii în revista „Iașul literar” (1965), iar editorial, cu volumul Balerina de fier, apărut în 1970. În versurile din Balerina de fier I. se definește ca un poet descriptiv animat de o vagă neliniște, fără o viziune proprie. Poemele, majoritatea pasteluri, sunt construite melodic, pe o structură muzicală repetitivă, apropiată de cea a baladelor minulesciene. Prozodia e tradiționalistă (versuri scurte
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
mizantropia ușor oraculară, care acum iau locul sentimentalismului. Apetența pentru discursiv rămâne, uneori cu izbucniri onirice ori expresioniste, adesea cu accente vădit whitmaniene (Expoziții în vis), dar există și câteva poeme concentrate, care se reduc la juxtapunerea unor cuvinte-simbol. SCRIERI: Balerina de fier, cu ilustrații de Constantin Piliuță, București, 1970; Peisaje, București, 1975; Solii de toamnă, București, 1978; Arlechin, București, 1982. Traduceri: G. Bacovia, Poezii - Stihi, ed. bilingvă, București, 1972; Povestea frumoasei Hacikazuki. Basme japoneze, pref. Corneliu Bărbulescu, București, 1976; P.K.
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
fier, pref. Vasile Nicolescu, București, 1980; Vladimir Makanin, Portretul unei tinere femei, București, 1983; Frumoasa Otikubo. Povestea bătrânului Taketori, pref. trad., București, 1986; Velimir Hlebnikov, Opere alese, îngr. și introd. trad., pref. Valeriu Cristea, București, 1999. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Balerina de fier”, RL, 1970, 43; Gheorghe Lateș, „Peisaje”, CRC, 1975, 42; Mircea Iorgulescu, Evoluții lirice, RL, 1978, 26; Petru Senaci, „Solii de toamnă”, O, 1978, 49; Lit. rom. cont., I, 716-717. R.D.
IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
IUGA, Nora (4.I.1931, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Născută într-o familie de artiști - mama, Elena, era balerină, iar tatăl, Iosif Iuga, violonist -, I. (care la naștere a primit numele Eleonora) a absolvit Liceul „Iulia Hasdeu” din București (1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din același oraș, secția germanistică (1954). Funcționează ca profesoară la Sibiu, redactor la
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
București, 1977; Picu, București, 1978; Teatru, I-II, București, 1978; Rimbaud, București, 1981; Noaptea umbrelor. Orașul viitorului. Karamazovii, București, 1983; Negru și roșu, București, 1984. Traduceri: Mihail Șatrov, În numele revoluției, București, 1959 (în colaborare cu Nadia Lovinescu); M. Sizova, Mica balerină (Galina Ulanova), București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu); Andrei Veițler, Alexandr Mișarin, Cântecul vântului, București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu). Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Lumina de la Ulmi”, O, 1955, 1; Traian Șelmaru, „Citadela sfărâmată”, „Scânteia”, 1955, 14
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
cu precădere de tehnica sugestiei. Preocupat mai ales de modul cum întâmplările din exterior se repercutează în psihologia individului, prozatorul recompune, din amănunte aparent nesemnificative, fie coșmarul războiului, fie schimbări de atitudine și conflicte legate de noile realități. Două nuvele - Balerina singuratică și A treia zi după război - surprind acel moment unic în care femeia începe să existe pentru bărbat. Trecerea la proza bazată pe simbol, pe parabolă se înfăptuiește în romanul Călăul cel bun (1965). Înnebunită de ororile războiului, bântuită
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
consacra literaturii. A debutat cu versuri în 1966, la „Povestea vorbii”, supliment al revistei „Ramuri”, editat de Miron Radu Paraschivescu, pe care S. îl va considera unul din mentorii săi. În 1968 i se difuzează radiofonic prima piesă de teatru, Balerina portocalie, iar prima carte, Poeme banale, îi apare în 1969. Cu o intensă activitate publicistică, S. fondează el însuși câteva reviste cu o existență efemeră: „Ecoul” (Vălenii de Munte, 1969), „Accent” (Vălenii de Munte, 1998), și participă la înființarea revistei
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
abordează deopotrivă versiunea textelor pentru radio și dramatizarea unor opere narative. Așa se și explică buna primire de care au avut parte piesele de teatru radiofonic ale lui S.: unele au fost alese să reprezinte Radiodifuziunea Română la manifestări internaționale (Balerina portocalie și Acceptați retrovizorul la „Prix Italia”, Roma, Eclipsa 99 la „Euro 99”, Berlin ș.a.), au fost distinse cu premii în România și în străinătate, au fost transmise de radiodifuziunile din München, Köln, Roma, Belgrad, Sarajevo, Helsinki, Bratislava. Treisprezece piese
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
1986), câteva fiind difuzate în repetate rânduri, ca răspuns la solicitările publicului, care a descoperit, sub aparențele a ceea ce unii comentatori au numit „un absurd agreabil”, o meditație adesea gravă asupra destinului lumii de astăzi. SCRIERI: Poeme banale, București, 1969; Balerina portocalie, București, 1970; Ora translucidă, București, 1974; Acceptați retrovizorul, București, 1974; Aventură în cosmos, București, 1974; Pregătirea pentru echinox, București, 1977; Amfora de rezervă, 1979; Destăinuirile vulcanilor stinși, București, 1985; Antinomii, Cluj-Napoca,1986; Multiplii faptului divers, București, 1986; Departe, între
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
Noroc”. Neoromantic trecut prin simbolism (varianta „decadentă”), S. se exprimă de cele mai multe ori direct, dar și prin autoproiecție în alte făpturi, nu numai umane, identificându-se cu toate ființele refractare existenței canonice: bufoni, acrobați, nomazi, animale. Componenții unei ;atre, „trista balerină”, „despletită, nebună”, din Shanghai, mica vânzătoare de ziare, „încovoiată, ca o viperă, pe jos”, „paiațele lui Cocteau”, fără mâini și picioare, artistele circului din Turnu Măgurele - și maimuțele de acolo, ce „scânceau între zăbrele” -, orbii, „patru umbre” care „de la Nord
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
iubit prevestitor; în aer ciocârlia, pe casă rândunele, pe crengile pădurii un soi de păsărele; pătrundeau ca niște sulițe de aur, prin frunzișul crud, raze palide de soare primăvăratic; plăpând la soare iese ghiocelul cu creștetul de zahăr și lumină; balerine-s florile de vișin; Vara expresii frumoase soare dulce cu lumină și căldură spre răsărit mijește o geană de lumină trandafirie snopii aurii se leagănă în adierea lină a vântului cerul era albastru și în mijlocul lui soarele strălucea sclipind deasupra
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
P. încercuiește alt domeniu, acela al existenței individuale, nu fără configurarea cadrului social și istoric. Liantul primului roman e drama unui chirurg oftalmolog, înfățișat în ambianța profesională, în alternanță cu alta, în care se definește virtuala sa pereche ideală, o balerină. Sfâșierile interioare pe care și le provoacă reciproc îndrăgostiții sunt prilej pentru o analiză excesivă, explicabilă prin predispoziția autorului de a despica oricând firul în patru. Dintre romanele de după 1989, două au caracter „eseistic”, iar unul conține cronica unor familii
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
RĂDULESCU, Neagu (26.XII.1912, București - 3.VI.1972, București), prozator. Este fiul Ecaterinei Rădulescu, balerină, și al lui Radu Rădulescu, funcționar. Urmează la București cursurile primare (la „Sf. Iosif”) și secundare (Liceul „Sf. Sava”), apoi Facultatea de Litere și Filosofie, al cărei licențiat devine în 1936. Talent precoce și fire activă, încă elev fiind debutează
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
pseudopolițist, de fapt, un policier psihologic cu implicații social-politice și cu componentă erotică. Protagonistul este un ziarist care, intrat oarecum în grațiile unui membru al nomenclaturii, e martor la un suspect accident de vânătoare, devine apoi iubitul victimei accidentului (o balerină) și, pe de altă parte, un fel de neobosit investigator pe cont propriu al adevărului. Narațiunea se încheie, printr-un fel de buclă textuală, cu propriul său început (accidentul de vânătoare), dar prozatorul izbutește între timp să construiască tabloul destul de
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
Două eseuri dedicate poeților G. Bacovia și Gellu Naum propun ingenioase perspective de interpretare a unor universuri poetice de o modernitate mereu surprinzătoare. SCRIERI: Legea conservării adolescenței, Cluj-Napoca, 1977; Sighișoara, Suedia și alte stări de spirit, București, 1980; Indicațiuni pentru balerina din respirație, București, 1981; Cutia de rezonanță, București, 1985; Russian Jazz. New Identity (în colaborare), Londra, 1985; Poeme, Cluj-Napoca, 1986; Paradis pierdut în memorie, București, 1993; Jazzorelief, București, 1993; Incantări & descântări clujene, Cluj-Napoca, 1996; Recensământ de epifanii-Census of Epiphanies, ed.
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
de importanță minoră în sine prin banalitate, dar majoră prin valoarea pe care el i-o atribuie: uitarea pe noptieră a propriei pălării; a mima neștiința echivalează cu posibilitatea de a da sens existenței, iar odată regăsit obiectul, la insistențele Balerinei, o fostă iubită, protagonistul moare. Cu aceeași amprentă personală, scriitorul își folosește sensibilitatea de observator direct, de „martor ocular” al prestației „caracterelor” în registrul prozei scurte. Nici aici el nu acceptă comparația cu alții: ceea ce scrie îi aparține cu totul
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]