7,394 matches
-
gaz, unul răstoarnă căruciorul. „Ce faci, împiedicatule?” Le-au conectat, balonul albastru cu galben începe să se umfle, se clatină, se ridică-n frânghii. Rectorul coboară nervos din mașină: - Unde-i Amaricăi? De ce nu-i gata? Trebuia să fie umflat balonul, ce-i așa pleoștit? Ce dracu’ a păzit? Trage de-o funie. - Pot să ajungă din clipă în clipă... Mai repede, n-auziți! Se aud de la Fundație sirenele și balonul e încă molcuț, mai trebuie umflat. - Mai repede, mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-i Amaricăi? De ce nu-i gata? Trebuia să fie umflat balonul, ce-i așa pleoștit? Ce dracu’ a păzit? Trage de-o funie. - Pot să ajungă din clipă în clipă... Mai repede, n-auziți! Se aud de la Fundație sirenele și balonul e încă molcuț, mai trebuie umflat. - Mai repede, mai repede, mișcați... - Nu se poate mai repede, e-n funcție de presiunea gazului... N-am ce să fac... - Trebuia să te-apuci cu o jumătate de oră mai devreme! - N-a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
la alee, mașinile s-au oprit, polițiștii au făcut cordon, ambasadorul și primarul coboară din mașini, cel din urmă mai greu, vor parcurge ultimii metri pe jos, sunt întâmpinați cu „Gaudeamus”-ul cântat de corul de la Teologie. Pășesc spre microfoane. Balonul s-a înălțat, are agățați de nacelă săculeți albaștri de lest. - Orașul nostru, mândru de tradiția sa francofonă, se bucură să vă salute, începe rectorul. Și cum se putea mai bine decât prin înălțarea simbolică a unui balon, în cinstea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
spre microfoane. Balonul s-a înălțat, are agățați de nacelă săculeți albaștri de lest. - Orașul nostru, mândru de tradiția sa francofonă, se bucură să vă salute, începe rectorul. Și cum se putea mai bine decât prin înălțarea simbolică a unui balon, în cinstea țării care i-a dat pe părinții montgolfierului? Și are o valoare simbolică faptul că această ascensiune se produce chiar foarte aproape de locul care poartă numele lui Berthelot, cel care a reorganizat aeronautica românească! Și are o valoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
simbolică faptul că această ascensiune se produce chiar foarte aproape de locul care poartă numele lui Berthelot, cel care a reorganizat aeronautica românească! Și are o valoare simbolică faptul că domnul ambasador poartă același nume cu cel care-a înălțat primul balon cu aer cald... Îi mulțumim Franței, în numele balonului „Mihai Bravul”, în numele balonului „România”... Aplauze. Câțiva încearcă un timid „Vive la France!”. - Mă bucur să mă aflu aici, într-o capitală a francofoniei, într-o capitală a culturii, care rămâne pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
foarte aproape de locul care poartă numele lui Berthelot, cel care a reorganizat aeronautica românească! Și are o valoare simbolică faptul că domnul ambasador poartă același nume cu cel care-a înălțat primul balon cu aer cald... Îi mulțumim Franței, în numele balonului „Mihai Bravul”, în numele balonului „România”... Aplauze. Câțiva încearcă un timid „Vive la France!”. - Mă bucur să mă aflu aici, într-o capitală a francofoniei, într-o capitală a culturii, care rămâne pentru noi un punct important pe hartă, aproape de strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
poartă numele lui Berthelot, cel care a reorganizat aeronautica românească! Și are o valoare simbolică faptul că domnul ambasador poartă același nume cu cel care-a înălțat primul balon cu aer cald... Îi mulțumim Franței, în numele balonului „Mihai Bravul”, în numele balonului „România”... Aplauze. Câțiva încearcă un timid „Vive la France!”. - Mă bucur să mă aflu aici, într-o capitală a francofoniei, într-o capitală a culturii, care rămâne pentru noi un punct important pe hartă, aproape de strada care poartă numele generalului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
culturii, care rămâne pentru noi un punct important pe hartă, aproape de strada care poartă numele generalului Berthelot, să celebrăm împreună, prin această ascensiune, deschiderea Zilelor Francofoniei... Aplauze și mai firave. Primesc flori și se îndreaptă, pe covorul întins, spre scărița balonului. O țin doi soldați. Excelența Sa urcă lejer, cu haina descheiată, e destul de sprinten pentru cei aproape șaizeci de ani ai săi, e deja în nacelă și face cu mâna, larg, elegant. Primarul pune greu piciorul pe treaptă, un soldat dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
microfon, să vorbească din nacelă mulțimii. - Dragi studenți și privitori, zborul ăsta e românesc... Îl lăsăm pe domnu’ Charles la sol, s-aibă pământul sub tălpi... și zic să-i dăm drumu’, doar nu m-am aburcat de pomană aici... Balonul se ridică, cei de jos fluieră și aplaudă, ambasadorul e pământiu la față. Se urcă-n mașina oficială și dispare fără să mai spună nimic. Rectorul îl urmează cu mașina lui. - Fricos franțuzu’... - Ca și-n Irak, ce vrei? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mea! Roagă-te de banii ăia pentru robul lui Dumnezeu Leonard... căruia a-nceput să i se rupă de toate... *** Lumea se plimbă agale între Mitropolie și Palat, pe strada închisă pentru mașini în fiecare sâmbătă. Tineri de partid împart baloane, eșarfe, pliante. În fața sediilor se strâng semnături. Pe băncile din fața teatrului, lângă artiștii ce expun ghivece cu flori, peisaje de iarnă, cai în galop, femei la fântână și icoane, obișnuiții locului joacă șah și discută politică. - De câte ori ți-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mele, ale tale, ne hotărăsc viitorul! Dacă aș putea, le-aș interzice dreptul de vot! Mă așteaptă o scurtă prelucrare politică, Relu vrea și el votul meu. Refuz un tricou albastru c-o casă stilizată, „Viitorul nostru împreună”, și-un balon cu trandafiri. - Ștefane, ar trebui să vii pe la partid. Nu se poate să vă dați așa deoparte cu toții, nu vă interesează politica, nu vreți... Și cine-o să mai construiască țara asta? Cine? Pe urmă, gândește-te și la viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de frumusețea lui naturală și insolitul faunei, și mai cu seamă le atrăgea foarte tare atenția prezența unei fregate care, la mai puțin de zece metri distanță și făcînd cu totul abstracție de ele, Își umfla, ca pe un imens balon, enorma gușă de un roșu splendid și strălucitor, scoțînd țipete furioase și disperate prin care Încerca să atragă atenția unei femele delicate ce zbura pe deasupra cuibului, nehotărîtă, În pofida chemării grabnice a neputinciosului Îndrăgostit. Oberlus știa - văzuse asta de mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
căușul palmelor. Umerii încovoiați îi zvâcneau înăuntrul vizonului. Cu diamantul barosan cuibărit în palme, se văita că trebuia să iasă ca să-și înmormânteze soțul de trei carate în parcela funerară a familiei. Am mâncat omlete Denver, în timp ce Ducele Vandalilor pocnea baloanele gumei sale cu nicotină și spunea că-i o perioadă foarte defavorabilă pentru a se lăsa de fumat. Și Sfântul Fără-Mațe a făcut scurtă la mână tot încercând să ajungă la orgasm fără vreo fotografie. Pisica Directoarei Tăgadă, motanul numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
el, răspunde doamna Clark. Agentului Ciripel îi spune: Nu îndrepta camera aia către mine. Arăt groaznic pe video... Totuși, în lumina caldă a spotului camerei, doamna Clark zâmbește strângând din dinți, un zâmbet de clovn cu buzele ei ca niște baloane umplute cu apă, în timp ce spune: — Am venit aici pentru că am văzut un anunț. Și s-a încredințat acestui om pe care nu-l cunoștea? L-a urmat și l-a ajutat? Chiar știind că o va închide aici? Nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
o pună pe raftul de sus undeva în camera în care se țin probele. S-o uite acolo. Pe Betty, nu pe Cora. Abandonată. Fermentând în interior. Neluată în seamă, acolo împreună cu pungile de pastile și cocaină. Cu sticluțele și baloanele pline cu bile de cocaină și heroină. Cu toate pistoalele și cuțitele care așteaptă să apară în câte-o sală de judecată. Toate pungile și baloanele alea împuținându-se treptat, devenind tot mai mici, până mai rămâne în ele destul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
interior. Neluată în seamă, acolo împreună cu pungile de pastile și cocaină. Cu sticluțele și baloanele pline cu bile de cocaină și heroină. Cu toate pistoalele și cuțitele care așteaptă să apară în câte-o sală de judecată. Toate pungile și baloanele alea împuținându-se treptat, devenind tot mai mici, până mai rămâne în ele destul pentru a obține condamnarea pentru infracțiune. Toate obiectele alea, folosite. Dar nu, au încălcat regulile. I-au dat voie Corei să ia manechinul acasă. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
oglindește așa cum suntem. Mai degrabă așa cum eram odinioară. Sticla întunecată ne oglindește grași pe suprafața ei bombată. Stratul de atomi de tungsten precipitat în interior, exact opusul unei perle, spatele de argint al unei oglinzi. Sticlă suflată, subțire ca un balon de săpun. Iat-o pe doamna Clark cu noile ei riduri ascunse în spatele unui văl gros cât o plasă de sârmă. Chiar sfrijită din cauza foametei, buzele ei tot par grase de la silicon, încremenite în mijlocul unei felații. Sânii ei umflați nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
încât numai ochii din cap reușeau să i se mai miște. Vanda o gătise pe Ema într-o rochie dreaptă și lungă, dintr-un material înflorat, prea colorat să facă impresie. Curtea vecinei Scarlat, împodobită cu hârtie colorată și multe baloane, găzduia o aglomerație gălăgioasă de oameni eleganți și bine dispuși. Inima Luanei era în extaz. Înnebunită după muzică, își făcu loc printre perechi și începu să danseze. Simțea îmbinarea sunetelor cu sufletul. Mișcarea pașilor împlinea bătăile inimii. Confundată cu această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
-i pregătise o ținută aproape princiară. Își văzuse colegele dezvoltându-se armonios, cu mult înaintea ei, stăpânind tainele cochetăriei și se simțise, dintr-o dată, mică și insignifiantă. Se așeză cu Anita într-un colț, în sala de sport ornată cu baloane și lumini, încercând să scape de îngrozitorul sentiment de neputință și zădărnicie. Își trăgea mereu rochia peste genunchi, să nu i se vadă juliturile de la ultima partidă de fotbal. Prietena ei n-o mai văzuse atât de deprimată. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pot să-ți ușurez suferința și să te pun din nou pe picioare. Relaxează-te... Poți să-mi arăți unde te doare?... Ceea ce simți tu nu este durere. Când eram copil, am avut febră. Mâinile mi le simțeam ca două baloane. Acum, am din nou acel sentiment. Nu pot să-l explic, nu ai înțelege... Nu așa sunt eu, am devenit confortabil de amorțit..." Întunericul începu să se sfâșie, făcând ca pământul să vuiască și raze de lumină se prăbușiră peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
un astfel de calibru. Preocuparea majoră care urma era aceea de a căuta o modalitate să-l convingă pe Abel Nost să pună în practică noile idei ale Luanei. Și deodată, întreagă această stare de bine se spulberase ca un balon de săpun. Lucrurile așezate, în sfârșit, pe făgașul cel bun, deraiaseră ca un tren accelerat, imediat la ieșirea din gară. Asistenta lui, perfectă în postul ei prin modul inegalabil de a aborda și cuceri partenerii de discuție, prin munca autodidactă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
își declanșă mecanismul complicat al ambiției. Fusese ca o iluminare, ca o renaștere, micile dificultăți de zi cu zi își estompară rând pe rând importanța și ea se trezi înconjurată de o altă sferă, neliniștită, tulbure, ca aerul dintr-un balon. În primul rând renunță la prietena ei cea mai bună, Fana, lucru destul de greu de realizat atâta timp cât nu voia nici s-o rănească, nici să-i ațâțe curiozitatea. Despărțirea lor semăna mai degrabă cu un pact, încheiat pe o perioadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
recupereze, ce și-o fi zis, acum sunt liber ca pasărea cerului, trai, băiete! Pe urmă blocaj intestinal, blocaj renal, peritonită, cruce. Carmina se opri pe la jumătatea ciorbei. Era bună, dar ea nu mai putea! Își simțea stomacul ca un balon. Cei doi soți, comesenii ei, își mâncaseră și brioșele și plecaseră. Venise o femeie cu părul coafat, cu obrazul încărcat de pudră. Nu e bună? O întrebase alarmată, când o văzuse pe Carmina împingând cana cu ciorbă. Ba da, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
orice numai să nu-i clintească vreun firișor de păr, că-i jale, face o adevărată criză. Pieptănătura ei bogat fixată a devenit o psihoză pentru toată familia. M-am făcut rea, observă Carmina. Se simțea în continuare ca un balon. Se așeză la birou, dădu drumul la mașina de calcul, o închise, iar o deschise, privi atentă zeroul dreptunghiular, verzui, fosforescent, observă că nu mai are decât foarte puțină rolă și plecă pe la celelalte birouri să împrumute. Ea terminase cota
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nepăsătoare la dezastrul universal din jurul lor, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Splendoarea lor târzie, în lumina sonoră a celor din urmă zile cu soare, nu pălește de spaimă la apropierea nopților friguroase. Și-n zori de ziuă, când balonul stratosferic al lunii pline coboară din azur spre asfințit și le lasă singure cu cerul, carnea lor de petală nu se înfiorează, nu se zbârcește și nu moare atinsă de brumă ca o vulgară frunză. Apele cerului spală pe gratis
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]