1,470 matches
-
și de prietenii scriitori, încearcă să se motiveze, să creeze pe mai departe. Ca dovadă, este acest volum memorabil despre minerit. Aur pentru memoria atâtor generații și miilor de oameni cu care lucrase prin zonele miniere ale Apusenilor și ale Banatului! Acum, poetul Mihai LEONTE, se gândește la semnificațiile vremurilor și ale vieții pe acest pământ. Își dorește cel mai mult să-și liniștească sufletul și gândurile, ca atunci când va trebui să urce pe un nou orizont, cel din ceruri, unde
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
și de prietenii scriitori, încearcă să se motiveze, să creeze pe mai departe. Ca dovadă, este acest volum memorabil despre minerit. Aur pentru memoria atâtor generații și miilor de oameni cu care lucrase prin zonele miniere ale Apusenilor și ale Banatului! Acum, poetul Mihai LEONTE, se gândește la semnificațiile vremurilor și ale vieții pe acest pământ. Își dorește cel mai mult să-și liniștească sufletul și gândurile, ca atunci când va trebui să urce pe un nou orizont, cel din ceruri, unde
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
Acasă > Literatura > Recenzii > NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN... Dragul meu cititor, Nu știu dacă am să-ți pot transmite emoția pe care o am citind această carte, a
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
Acasă > Literatura > Recenzii > NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN... Dragul meu cititor, Nu știu dacă am să-ți pot transmite emoția pe care o am citind această carte, a distinsului nea Costică GRUESCU, omul ce și-a dedicat viața colecționarii și studiului mineralelor, așa zisele ,,flori de mină
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
fericirea României, care este cu adevarat ,,Grădină Maicii Domnului'' cum a definit-o Papă Ioan Paul a ÎI lea. Acesta este nea Costică GRUESCU, aceasta este o parte din ROMÂNIA. Mihai LEONTE Moldova Nouă - Banat - România. Referință Bibliografica: Nestemate ale Banatului montan / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
Mariana Strungă, Tiberiu Ciobanu, Ana Ghiaur, Timișoara, oraș modern și multicultural, (2013). Dintre lucrările editate în colaborare menționăm următoarele: Inscripții paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate și al judecății înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al națiunii și religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
paleocreștine din Banat, Ed. Fundației Române de Etnografie și Folclor, Novi-Sad, Voivodina, 1999, Vincențiu Babeș în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate și al judecății înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al națiunii și religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Iancu de Hunedoara în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Românii din afara granițelor țării: 90
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Banatului», Ed. Augusta, 2000, Alexandru Mocioni, regele gândirii luminate și al judecății înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al națiunii și religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Iancu de Hunedoara în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Românii din afara granițelor țării: 90 de ani de la întregirea Regatului, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008. Autor prolific, Ionel Cionchin a elaborat peste 1200 de studii
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
înțelepte în volumul colectiv «Oameni de seamă ai Banatului», 2001, Andrei Mocioni de Foen, bărbatul cel mult meritat al națiunii și religiei sale în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Iancu de Hunedoara în «Oameni de seamă ai Banatului», Ed. Augusta, 2002, Românii din afara granițelor țării: 90 de ani de la întregirea Regatului, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2008. Autor prolific, Ionel Cionchin a elaborat peste 1200 de studii și articole de specialitate, atât în revistele din țară, cât și în
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
226 p; Columna lui Traian, «comoară cu șapte peceți», în revistă interculturală bilingvă «ORIZONTI CULTURALI ITALO-RUMENI» / «ORIZONTURI CULTURALE ITALO-ROMÂNE», Italia, nr. 5, mai 2013; «Columna lui Traian» în scrierile academicianului Constantin Daicoviciu, comunicare la Simpozionul Internațional «Oameni de seamă ai Banatului», Ediția a XVII-a, Uzdin / Universitatea «Ioan Slavici» Timișoara, 10 aprilie 2013, precum și în alte reviste din țară și străinătate. Vasta bibliografie consultată, precum și notele biografice cuprind lucrări ale scriitorilor antici și cercetătorilor moderni. Ilustrațiile și hărțile prezentate, selectate cu
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
Dublin, ș.a. ■ Colaborator: Radio R România (Nürnberg), Radio Prodiaspora (Ecaterina Cîmpean, Stüttgart), Radio Club XXL Elenă Toma (Pitești), Radio Vocea Sufletului (București, Daniel Roxin). Prezent în dicționare și antologii: ■ Dicționarul scriitorilor români de azi din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America, Boris Crăciun, Ed. Porțile Orientului, Iași - 2011; ■ Antologia și Revista Festivalului Internațional „The art to be human” - Brüste, Elveția - 2011. ■ Dicționarul Bibliografic al LSR (vol. I), Dacia XXI, Cluj-Napoca, iulie 2011; ■ Scriitori vrânceni contemporani, prin
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
a poveștii, ci voi încerca să spicuiesc amintiri despre Moldova Nouă și oamenii care au trăit și muncit aici. Moldova Nouă a fost declarată oraș în 1954, fiind reședință de raion încă din 1950, în cadrul regiunii Banat. Zăcămintele din zona Banatului de sud-vest erau cunoscute, însă nu erau delimitate, necunoscându-se adevărata bogăție din adâncuri. Aceste zăcăminte fiind cunoscute încă din antichitate. Prospecțiunile din zonă îmi erau cunoscute din anii școlii profesionale. Diverse șantiere de prospecțiuni funcționau pe aceste teritorii. Pe lângă
1967, MOLDOVA NOUĂ; PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363153_a_364482]
-
3-4 iulie 1910. Craiovenilor Doina le întoarce vizita în același an, la 7 noiembrie, bucurându-se de o primire călduroasă 180. Se continuă, apoi, spectacolele în Banat prin concertele prezentate în 1908 și 1911 la Orșova, în 1912 la Costei ( Banatul Sârbesc) și la Oravița, în 1913 din nou la Oravița. Vestea venirii fraților din Romănia- consemnează ziarul Drapelul 181- a străbătut cu iuțeala fulgerului până la cel mai sărăcăcios cătun de pe bogata albie a Carașului, ducând cu sine fiori de bucurie
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DR. MITE MĂNEANU/BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Dr. Mite Măneanu BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA În acest an se împlinesc 685 de ani de la victoria istorică de la
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DR. MITE MĂNEANU/BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Dr. Mite Măneanu BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA În acest an se împlinesc 685 de ani de la victoria istorică de la Posada obținută de oastea lui Basarab I asupra armatei regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, eveniment considerat de istoriografia românească ca reper esențial în
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
Anjou, eveniment considerat de istoriografia românească ca reper esențial în apariția și evoluția neîntreruptă a statalității românești. Cum evenimentele politico-militare care au precedat acest eveniment istoric ( inclusiv cele din anul 1330)au implicat în mod hotărâtor Severinul cu Cetatea și Banatul său, este firesc să prezentăm și în acest context etapele apariției și dezvoltării acestei entități politico-militare având centru Severinul, cu rol decisiv în coagularea și impulsionarea demersurilor dedicate începuturilor statalității românești. Minimalizarea rolului hotărâtor al SEVERINULUI( Șara Severinului, Banatul și
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
războiul din 1230, să se creeze, la hotarul de nord-vest al Țaratului Bulgar, Banatul Severinului. Această formațiune militară - adevărată marcă de graniță - avea menirea de a apăra căile de acces spre centrul regatului, împotriva atacurilor de la sud și est. Acest banat cuprindea regiunea de sud a Banatului, precum și partea din Oltenia până la Motru( controlând direct mai ales zona submontană a munților numiți ulterior Mehedinți, cu prelungirea acesteia cel puțin pțnă laTismana) și linia Dunării de la Orșova - Severin până spre Gruia -Pristol
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
militar și administrativ, având în centrul său munții numiți ulterior ai Cernei, Almăjului și Mehedinților cu posibilitatea de control al Culoarului Dunării pe sectorul Svinița -Tricule ulterioare perioadei prin Orșova-Porțile de Fier-Severin, până spre Calafat(Vadul Cumanilor) și Vidin. Același Banat de Severin,cu cele trei formațiuni muntoase împădurite și greu de străbătut, situate în centrul său, ca element de erezistență, controla culuarul Timiș-Cerna, străveche cale de comunicare terestră prin Carpații Meridionali, de la Orșova la Mehadia și Caransebeș utilizată de daci
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
la descoperirea unor noi documente referitoare la această problemă (care vin să completeze pe cele deja publicate în colecția Hurmuzacki) însă nici cu ajutorul acestora nu se poate clarifica pe deplin identificarea primului ban de Severin, momentul exact al întemeierii acestui banat ca și continuitatea acestei formațiuni politico-militare până în anul 1247. Astfel, s-a remarcat că pentru perioada 1235-1245 în documente nu apar bani de Severin (excepție fac doar anii 1233, 1240, 1243), în timp ce Luca este menționat în documente din 1235-1237 și
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
importanță de vreme ce banul era egal n rang contelui palatin, făcând parte dintre marii demnitari ai curții regale maghiare, urmând în ierarhia administrativă imediat după rege. El era numit direct de rege pentru perioade de timp determinate, exercitând autoritate deplină în banat - concentrând puterea politică, judiciară și administativă, fiind în primul rând comandantul suprem al oștii din acest ținut. De asemenea, era ajutat de doi vicebani, unul cu atribuții administative și altul cu cele judiciare. Crearea Banatului de Severin, corespunzând unor cerințe
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
de Severin, corespunzând unor cerințe de ordin militar în primul rând, avea însă și scopuri politice, urmărind consolidarea și extinderea stăpânirii maghiare la sud de Carpați, obiectiv major al politicii regalității maghiare din acea perioadă. În privința numelui de Severin dat banatului și cetății medievale, nume ce a dăinuit și după dispariția, în 1524, a cetății, trebuie spus că părerile sunt împărțite. Unii cercetători cred că această denumire ar trebui pusă în legătură cu SEVERN, în limba bulgară - „de nord”, alții asociază această denumire
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
nume de demnitate sau conducător în această zonă. Acest insucces anticipa dezastrul general al armatei maghiare, regele Bela al IV-lea fiind nevoit să se refugieze în Dalmația. Menționatul episod tragic a demonstrat însă și fragilitatea sistemului de apărare al Banatului de Severin, în cadrul căruia fortificațiile cetății Severinului, ca și a altor cetăți ce țineau de aceasta, au fost insuficiente pentru a face față chiar atacului unor oști de călăreți, neînzestrate cu arme și tehnică militară de asediu. Pentru remedierea acestei
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
stăpânirea românilor, în aceleași condiții ca și cel al lui Litovoi. 16 (Terra Litua). (........) (În continuare vezi articolul din Revista Porțile de Fier, Revistă de istorie și cultură, an XV, nr. 22, 2015, p. 1-10). Referință Bibliografică: Dr. MITE MĂNEANU/BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
Io Mircea mare voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amlașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la marea cea mare și stăpânitor al cetății Dârstorului”. Pe hărțile și portulanele epocii putem vedea că Țara Românească se întindea pe actualul Cadrilater până la Caliacra și Balcic, în mare parte
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
Acasă > Cultural > Tradiții > UNIVRSITARI ARĂDENI LA VÂRȘEȚ-SERBIA BANATUL ORFAN Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului În preajma Luminosului Praznic de Crăciun, am însoțit un grup de universitari de la Universitatea Aurel Vlaicu Arad la Liceul Borislav Petrov Braca Vârșeț.Am
UNIVRSITARI ARĂDENI LA VÂRŞEŢ-SERBIA BANATUL ORFAN de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368708_a_370037]