742 matches
-
eu aici ?”, spuse Profesorul arătând harta. ”Da, tovarășe profesor. Este harta României.” ” Ia uită-te și vezi cine a făcut harta asta !” Prorectorul se uită și spune: ”Doi cunoscuți cartografi francezi !” ” Vezi, măi” - a tunat Profesorul cu o voce de bariton - ”francezii fac harta României și tu te ocupi de dulapurile mele !” Fără replică, prorectorul Șandru a părăsit cabinetul, lăsând dulapurile cu aparatele în grija Profesorului. Noi, studenții, aflați în laborator, într-o sală vecină, auzind discuția, n-am comentat-o
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
lângă aparat și îl privește fix. Oliver a transpirat, dar împinge mai departe cu abnegație. 25. 30. Gâfâie. 33. 34. 35. Ferdinand așteaptă sfidător. 38. 39. Hai odată, frate, că mi-ai bulit antrenamentu. Vocea lui Ferdinand e de bas bariton. (Răgușit.) Oliver se oprește, îl privește panicat, apoi se ridică umil și bate în retragere. Scuze, scuze. Ferdinand se așază și mută cheița jos de tot, încorporând toate greutățile aparatului. Se încordează în încercarea de a urni povara. Nu reușește
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cu Viorica. Am unul în iPod pe care îl ascult obsesiv, o transmisiune radiofo nică de la Chicago Lyric Opera din 1976, deschidere de sta giune. Actul Giuliettei e preferatul meu. Pentru muzică, pentru culoarea venețiană, pentru fabuloasa arie a bas baritonului, "Scintille, diamant", pentru barcarolă și, mai ales, pentru cuplul DomingoCortez, vibrând de tinerețe și energie, scoțând scântei și flăcări pe gură și înălțându-și vocile peste parteneri, peste cor, peste orchestră, peste toți la finalul sextetului și an samblului "Hélas
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ce-oi fi gândit când le-am multiplicat doar pe-astea? E una superbă, cu Ernest Blanc, suntem amândoi întregi, trebuie s-o găsim... — și asta de unde e? — Puiule, da’ cine mai știe? Une vraie damme d’honneur jean-philippe lafont, bariton Nu am să uit niciodată prima dată când am văzut-o pe scenă pe Viorica Cortez. S-a întâmplat nici mai mult, nici mai puțin, atunci când a câștigat Concursul Internațional de Canto de la Toulouse, în 1964. Aveam treisprezece ani. A
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
an mai târziu, la Boulder. — Dalila? — Mănușă. Scrisă pentru mine. — Margared din Regele Ysului de Édouard Lalo? — Foarte greu. Rolul este de adevărată mezzosoprană dra matică. De aceea se și dă atât de rar. Ai nevoie și de un autentic bariton dramatic. Tenorul e lejer, soprana la fel. — Se face chiar în stagiunea aceasta (2013), la Opéra Comique, cu Sophie Koch și Franck Ferrari. — Franck o să fie foarte bine! Am cântat cu el Arlesiana și Opéra d’Aran. Un băiat care
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
repetam repede, dar numai bucățica imediat următoare, ca să nu îmi încarc memoria inutil. Am făcut asta tot timpul concertului. Dacă ar fi Carmen sau Aida, și azi aș putea să intru și să fac tot! Bo Skovhus era Hamlet, superb bariton, prietenul Ruxandrei Donose de pe-atunci ăam fost apoi la masă împreună), Alexandrina Pendatchanska era Ofelia, iar Kurt Rydl era Regele. Ideea e că nimeni nu și-a dat seama în sală că eu eram, practic, ca la prima întâlnire
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
o relație foarte frumoasă. Nu mai vorbesc de ce profesionistă a fost, și în spectacolele împreună - Favorita la Genova sau Don Carlo la Milano - și în cele în care am văzut-o nu o dată, mai ales Carmen la Verona. renato bruson, bariton Îmi amintesc prima noastră întâlnire, la Rouen, unde venisem să te văd în Eboli, la Théâtre des Arts, subjugat de vocea, de prezența ta... Apoi, mai târziu, Carmen-ul nostru de la Carpentras și, mult mai târziu, divinele Dialoguri ale Carmelitelor
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
ca în familie. Mi-ar plăcea mult ca timpul să se întoarcă și să ne mai vedem o dată pe scenă, poate în Falstaff sau, de ce nu, în acel teribil Rege al Ysului, când am cântat prima dată împreună! alain fondary, bariton Viorica! Nu numai o mare artistă, pe care o cunosc de mulți ani, dar și o prietenă la care țin foarte mult. Ne-am cunoscut când eram mai tinere amândouă - eu ceva mai tânără decât ea! - iar ea mi-a
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mai puțin iritante, nu ne îndoim, pentru psihologia festivistă, propagandistică și birocratică dominantă, încă, din păcate, în cultura oficială. Cultura română are nevoie, în primul rând, de un alt tip de organizator, de un alt gen de manager. Cu tenori, baritoni, bași, actori, lipsiți total de experiența cărții, scrisului, editării și difuzării sale nu se poate realiza nici un progres. Și nici chiar prin poeți și scriitori în general, numiți în posturi de administratori culturali pe criterii pur politice. Aceștia sunt preocupați
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
face epocă în istoria dezvoltării artelor în țara noastră. Pentru întâia oară s-a auzit o operă cântată în limba română de către actori români. D-na Carlotta Leria a ținut rolul Luciei cu multă știință muzicală și joc de scenă. Baritonul Cairetti, în ciuda vocii sale cam surdă câteodată, are un timbru foarte plăcut și o rară căldură comunicativă. Tenorul Ion Dumitrescu (destinat a deveni o mare celebritate europeană, n.a.) a uimit cu puterea vocii și cu ut diezurile date. Orchestra, magistral
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
le intre în suflet. în februarie se dă o mare reprezentație de gală la Teatrul Național. Sala este strălucitoare de toată lumea aristocrată și bogată a epocii. Mai întâi a cântat la pian prințesa Bibescu. Apoi a apărut frumosul și talentatul bariton brăilean Iorgu Cavadia, care, cu vocea lui armonioasă, a cântat Santa Maria de Fauré cât și Unde ești?, versuri de Șerbănescu, muzica de Cavadia, cât și Epistola de Grigore Ventura. Apoi teatrul: După Kleftul de Abraham Dreyfus s-a jucat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nașei Măriuța, a șopti: "Asta trebuie să trăiască!". Două surori mai mari Aurelia și Cornelia muriseră la scurt timp de la naștere. În satul adormit, acoperit de umbrele nopții, doar o casă era luminată, iar pe uliță cineva cu glas de bariton a murmurat cu duioșie: Încă o fată în casa secretarului, Silvestru. (Trăia Oltea, care deja împlinise patru anișori). Tata, Silvestru Lavric (1900-1953) aștepta calm, pe sală, vestea nașterii mele; auzind că mai are o față lăcrimând cu bucurie: Am două
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să mai treacă o dată prin sala mare, unde de dimineață se petrecuse ceva de necrezut. Ca și cum ar fi vrut să se convingă singur că, Într-adevăr, totul fusese aievea... * * * Domnul Walther, secretarul Înălțimii Sale, Începuse cu vocea sa sonoră de bariton să citească sărbătorește un document: „Satul de aici de la poalele castelului va deveni un oraș Înzestrat cu toate drepturile și libertățile...“ Pe măsură ce vorbele lui răsunau În sala mare, pe fețele celor prezenți se Întipărea o neliniște crescândă. În Încăpere Începea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care au poposit că invitați ai noștri și ai Brașovului, sunt Adam Puslojic, poetă americană Tess Gallagher, Liliana Ursu, palestinianul Munir Mezyed, americanii Michael Waters și Mihaela Moscaliuc, poetul bănățean trăitor în Germania Eugen D. Popin ( traducătorul meu în italiană), baritonul Operei din Zurich, Youri Tsiple, Nora Iuga. Întâlniri frumoase de fiecare dată, consistente. Întâlniri care și-au format un public al lor, pentru că am scăpat de formulă sterilă, neatrăgătoare a șederii în jurul unei mese și a debitării artificiale a unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și chiar ne vom îmbogăți manieră de prezentare. În vara acestui an, de pildă, pregătim un recital de muzică și poezie în care va fi prezent sonetul și autorul lui, iar partea muzicală se va constitui dintr-un recital al baritonului elvețian Youri Tsiple, care va reveni la Brașov. Întrepătrunderea această studiată și atrăgătoare dintre cele două arte, a scrisului și a cântului vocal, e ceva ce s-a putut vedea mai rar prin părțile noastre și suntem convinși că va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
se așeza lângă el și îl asculta atent, îi făcea pe plac și închidea ochii, imaginându-se în public. Dar opera era atât de departe acum, de când marele profesor Vrăbiescu îi dăduse verdictul clar că nu va putea fi niciodată bariton. Iar gândul de a fi tenor, pentru care se pregătea temeinic la Conservator, nu i-a surâs niciodată atât de tare. Tot pe scenă ducea, dar parcă gloria era mai mult decât înjumătățită, luminile nu mai cădeau la fel de strălu- citoare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mătăluță nu ți-a ajuns ? Vrei să te și-ntorci ? — Da, vreau să mai încerc, oricum aici cu vocea mea nu fac decât repetiții. În sus, în jos, repetiții. Ceasuri întregi repetiții, zile întregi repetiții, vocalize, exerciții, urcări și coborâri. Bariton nu-s, mi-ați spus, și vă cred, atunci ce atâta Operă ? — Cineva ți-a luat mințile, Cristiane ! țipă și domnul Vrăbiescu. Or fi muierile care s-au udat când au văzut un domnișor așa de arătos cu voce de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pe Strada Mare colț cu str. Vârnav, lângă „Adormire”, i-a dat o masă la care au fost invitați intelectualii târgului. Nora a cântat din „Fetița dulce”, piesa ei de glorie, Dan Protopopescu - un cântec popular (avea bună voce de bariton) și a fost o plăcută atmosferă, care a Înviorat-o. Voia să-și ia rămas bun de la scenă cu „Medeea” de Grillparzer, pe care am tradus-o, la sugestia ei, dar n-a mai apucat s-o facă, Îmbolnăvinduse (Îmi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un pianist excelent, dansatori, un violoncelist. Mi-a făcut o deosebită impresie o tânără cântăreață care a interpretat o scenă din "Traviata", cântând rolul Violeta. Remarcabilă soprană dramatică și excelentă actriță. Nu e frumoasă; are ochi mari profunzi și agresivi. Bariton puternic (Bărbierul din Sevilla) dans spaniol, cu castagnete, care ele singure, muzică expresivă de dragoste. Violoncelist tânăr foarte valoros. 15.VI Ieri, președintele Academiei poloneze, cu care am stat de vorbă, ne-a comunicat că distrugerile pe care germanii le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să mențină la Curte o bună ținută și o atmosferă demnă, care se împrăștie repede mai târziu. Avea greutăți cu intimii reginei, dar îi neutraliza pe cât se putea. Unul din cei mai nedisciplinați era secretarul 268 sabina cantacuzino Dall’Orso, bariton excelent și bun violonist; așa de plăcut era și [de] cultivat, încât devenise copilul răsfățat al reginei și uneori încălca prea mult eticheta Curții. El organiză quartetul cu Flesch vioara întâi, Dinicu violoncel, Skohutil alto și dânsul vioara a doua
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-nțeleg cum l-a îmbârligat prăpădita de mă-sa. S-a păcălit, aia e! Și să vă mai zic o treabă, cică Șăfu n-are coaie, nenică! - Păi, are vocea groasă, băăăăă! Nu-l auzi cum cântă? Zici că-i bariton! I-a înnebunit p-ăia la bloc la el! - Da, bă, ăsta e un sandilău, să n-am parte. Când eram la Revelion la Costi, acu’ vreun an, știi că Costi stă exact peste drum de Șăfu, noi ca băieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
spitalul directorului liberal. Fiind mai mulți bani, e normal ca posturile să fie ocupate, în cea mai mare parte, corect, prin concurs, numai de liberali. În orașul F. lumea nu se mai miră de nimic, de când la Operă cântă numai baritoni liberali; tenorii și bașii sunt tot liberali, ba chiar și mașiniștii. Cât despre soliste, toate-s soții și amante de liberali. Ultimele premiere au fost, logic, niște succese culturale liberale. În oraș se vorbește cu multă mândrie cum a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Aripa mai cultă a Securității „Ce mai umblă ăștia mă, Marine - i-a zis colonelul de la vize băiatului care-i aducea pașapoartele artiștilor de la Operă -, ia să mai stea și pe-acasă, că avem treabă!“ „Ăștia“ erau, de fapt, marele bariton D. chemat de italieni într-un juriu la Scala din Milano. Dar când era mahmur, colonelul folosea numai pluralul. „Ia să mai bem și noi niște apă, să ne limpezim“, zicea el golind sticlă după sticlă. Sau: „Ia să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
folosea numai pluralul. „Ia să mai bem și noi niște apă, să ne limpezim“, zicea el golind sticlă după sticlă. Sau: „Ia să le mai dăm peste nas la șmecherii care vrea să fugă din țară și ne crede proști“. Baritonul a aflat că n-a primit viza cu un ceas înainte de a lua avionul. Dacă ar fi fost cu o zi înainte, ar fi dat niște telefoane și lucrurile s-ar fi aranjat. Spre deosebire de colegii în privința cărora exista suspiciunea că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ar fi fost cu o zi înainte, ar fi dat niște telefoane și lucrurile s-ar fi aranjat. Spre deosebire de colegii în privința cărora exista suspiciunea că ar fi putut să rămână în străinătate, în cazul său, problema se punea exact invers. Baritonul era sătul de turnee. Totuși, Scala era Scala și refuzul nu numai că l-a mâhnit, dar i-a răscolit vechiul sentiment de neajutorare și mânie de pe vremea când, băiat de cartier fiind, dădea examen la Conservator laolaltă cu niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]