1,455 matches
-
Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran). Selecții din cronicile sale literare adună volumele Castelul lui Don Quijote și Transilvania și verile cu polen. Clujul literar în anii ’90, publicate în anul 2002. SCRIERI: Trupul neîndoielnic, București, 1995; Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale, București, 1997; Castelul lui Don Quijote, Cluj-Napoca, 2002; Transilvania și verile cu polen. Clujul literar în anii ’90, Pitești, 2002. Ediții: Portret de grup cu Ioana Em. Petrescu, Cluj-Napoca, 1991 (în colaborare cu Ioana Bot); Al. Ivasiuc, Cunoaștere
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
F, 1996, 7-8; Mircea Popa, „Ochiul de linx”, „Adevărul de Cluj”, 1997, 21 iunie; Mihaela Ursa, Lăcomiile privirii, ST, 1997, 7; Corneliu Crăciun, Puterea linxului, F, 1998, 1; Svetlana Tureleac, „Trupul neîndoielnic”, ECH, 1998, 1-3; Ancuța Pârvan, „Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale”, ECH, 1998, 1-3; Ion Bălu, Barocul și revenirile sale, APF, 1999, 10; Adrian Țion, Funcția privirii în baroc, „Cetatea culturală”, 2002, 2. N.Br.
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
de Cluj”, 1997, 21 iunie; Mihaela Ursa, Lăcomiile privirii, ST, 1997, 7; Corneliu Crăciun, Puterea linxului, F, 1998, 1; Svetlana Tureleac, „Trupul neîndoielnic”, ECH, 1998, 1-3; Ancuța Pârvan, „Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale”, ECH, 1998, 1-3; Ion Bălu, Barocul și revenirile sale, APF, 1999, 10; Adrian Țion, Funcția privirii în baroc, „Cetatea culturală”, 2002, 2. N.Br.
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
Corneliu Crăciun, Puterea linxului, F, 1998, 1; Svetlana Tureleac, „Trupul neîndoielnic”, ECH, 1998, 1-3; Ancuța Pârvan, „Ochiul de linx. Barocul și revenirile sale”, ECH, 1998, 1-3; Ion Bălu, Barocul și revenirile sale, APF, 1999, 10; Adrian Țion, Funcția privirii în baroc, „Cetatea culturală”, 2002, 2. N.Br.
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
totul singular în peisajul liric românesc, cultivând o modalitate de expresie intens intelectualizată, bogată în aluzii intertextuale, rafinată în simboluri, încărcată de sugestii muzicale. Este unul dintre cei mai subtili reprezentanți ai unui stil concomitent obscur și senzual, întrucât e baroc, în care se condensează stări lirice individuale, trimiteri livrești, suprapuneri de simboluri, dar și încărcat de un real perceput cu toate simțurile dez-mărginite, așa cum îl va caracteriza Ștefan Aug. Doinaș: „Eul liric nu cuprinde și nu explică misterul (diversitatea realului
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
problemele generale ale culturii europene din secolul al XVI-lea par a fi mai puțin clare exegetului; de altminteri, în acel moment erau puțini istorici literari și ai artei familiarizați cu noile perspective introduse de Eugenio d’Ors în definirea barocului. Studiile privitoare la relațiile italo-române dovedesc, în schimb, că M. cunoștea evoluția ideilor în comparatismul european. A început sub semnul concepțiilor de la „Revue de littérature comparée”, dar după 1930 a reușit să se depărteze de principiile rigide ale Școlii de la
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
ale unor casnice stupide și puști de vârstă preșcolară. Practic, ei proiectează doar pentru societăți matriarhale” (Death and Life, p. 83). Ibid., p. 372-373 (sublinierea aparține autoarei). Să comparăm critica lui Jacobs cu cea pe care o face Mumford urbanismului baroc, pe care Îl caracterizează ca fiind „nemilos, părtinitor, necooperant... [și] indiferent la interacțiunile lente și complexe, la adaptările și modificările ce survin În timp În urma unui proces de Încercări repetate și care definesc mijloacele mai organice de dezvoltare urbană” (The
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București (1959), I. a urmat în perioada 1959-1964 cursurile Facultății de Limbi Romanice și Clasice (secția italiană-spaniolă) a Universității bucureștene. Și-a luat doctoratul în 2002 cu o teză intitulată Hermeneutică și apofază în barocul european și în gândirea lui Dimitrie Cantemir. Este asistent (din 1964), apoi lector (1967) și conferențiar (2002) la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, în cadrul Catedrei de literatură comparată, iar din 1990 devine profesor asociat la Facultatea de Filosofie. Debutează
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
Jean-Paul Sartre. Volumul Palimpseste (1979) teoretizează, cu mai mulți ani înaintea apariției în Franța a cărții cu același titlu al lui Gérard Genette, un nou tip de lectură critică și de interpretare textuală. Avându-și rădăcinile în poetica polimorfă a barocului, palimpsestul critic - crede I. - este acea strategie interpretativă care vede textul ca pe o succesiune de straturi semantice care își induc reciproc semnificații în cadrul unei circularități de tip hermeneutic. Coborârea în transparența straturilor palimpsestului este un vertij, o cădere în
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
mici meseriași. După absolvirea Facultății de Litere a Universității din Cluj, secția română-italiană (1971), lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din același oraș. În 1982 obține titlul de doctor în filologie cu teza Barocul în literatura română. Debutează în 1969 cu versuri în „Tribuna” și editorial, cu ciclul de poezii Valea concavă în Caietul debutanților (1978), urmat de ciclul de poeme În neclintita suavitate dintr-un alt volum colectiv cu același titlu, apărut în
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
volum colectiv cu același titlu, apărut în 1979. Participă la redactarea tomului XI din Dicționarul limbii române (1982-1983) și colaborează la volumul De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982). Prima carte a lui I., Barocul literar românesc (1982), este un studiu comparat al literaturii române din perspectiva conceptului de baroc literar. În riguros documentata parte teoretică a lucrării, autorul propune o definire a barocului prin tripticul „neregulat”, „bizar”, „inegal”, completată cu identificarea factorilor decisivi pentru
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
limbii române (1982-1983) și colaborează la volumul De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982). Prima carte a lui I., Barocul literar românesc (1982), este un studiu comparat al literaturii române din perspectiva conceptului de baroc literar. În riguros documentata parte teoretică a lucrării, autorul propune o definire a barocului prin tripticul „neregulat”, „bizar”, „inegal”, completată cu identificarea factorilor decisivi pentru răspândirea tehnicilor și a temelor baroce: retorica, literatura bizantină și arta emblemelor. Demersul teoreticianului, vizând
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
de sociologie a romanului românesc (1982). Prima carte a lui I., Barocul literar românesc (1982), este un studiu comparat al literaturii române din perspectiva conceptului de baroc literar. În riguros documentata parte teoretică a lucrării, autorul propune o definire a barocului prin tripticul „neregulat”, „bizar”, „inegal”, completată cu identificarea factorilor decisivi pentru răspândirea tehnicilor și a temelor baroce: retorica, literatura bizantină și arta emblemelor. Demersul teoreticianului, vizând stabilirea unui model tipologico-istoric, este dublat în a doua parte a lucrării de tentativa
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
literatura bizantină și arta emblemelor. Demersul teoreticianului, vizând stabilirea unui model tipologico-istoric, este dublat în a doua parte a lucrării de tentativa istoricului literar de a situa operele românești din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea în contextul barocului european. I. își susține lectura printr-o cercetare tehnică laborioasă, care include totodată stabilirea paternității și a cronologiei operelor, descrierea manuscriselor sau identificarea modelelor, nefiind neglijat nici un argument care ar putea veni în sprijinul ipotezei de lucru. Unele capitole sunt
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
o cercetare tehnică laborioasă, care include totodată stabilirea paternității și a cronologiei operelor, descrierea manuscriselor sau identificarea modelelor, nefiind neglijat nici un argument care ar putea veni în sprijinul ipotezei de lucru. Unele capitole sunt mai puțin convingătoare, ca acela despre barocul cărților populare inculcat prin lectură auditoriului țărănesc, în timp ce altele propun interpretări plauzibile, cum ar fi aceea referitoare la Țiganiada de I. Budai-Deleanu ca poem epic burlesc, lipsit de o dimensiune eroică sau miraculoasă și învederând o viziune absurdă asupra lumii
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
direct, care să exprime legătura nemijlocită cu obiectele denumite, fără a reuși totuși să se desprindă de discursivitate: sub titlul revoluționar al cărții, care militează pentru o scriere eliberată de constrângeri formale, se ascunde mai degrabă o poezie tradițională. SCRIERI: Barocul literar românesc, București, 1982; Scrie cum vrei, Cluj- Napoca, 1984; Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică, Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
militează pentru o scriere eliberată de constrângeri formale, se ascunde mai degrabă o poezie tradițională. SCRIERI: Barocul literar românesc, București, 1982; Scrie cum vrei, Cluj- Napoca, 1984; Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică, Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
București, 1982; Scrie cum vrei, Cluj- Napoca, 1984; Romanul „obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică, Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
obsedantului deceniu” (1945-1964). O radiografie alfabetică, Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984, 37
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
Cluj-Napoca, 1995; Relația epică, Cluj-Napoca, 1998; Baroc și manierism, Pitești, 2000; Primul Occident, Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984, 37; Al. Piru, Literatura română și barocul
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
Pitești-București, 2001; Structuri și forme literare, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Sultana Craia, „Barocul literar românesc”, LCF, 1982, 33; Mircea Muthu, Avatarurile barocului, TR, 1982, 44; Traian Vedinaș, „Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984, 37; Al. Piru, Literatura română și barocul, FLC, 1984, 40; Romul Munteanu, Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
Barocul literar românesc”, ST, 1982, 10; Paul Cornea și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984, 37; Al. Piru, Literatura română și barocul, FLC, 1984, 40; Romul Munteanu, Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, III, București, 1985, 85-86; Manolescu, Istoria, I, 136-137; Tudor Dumitru Savu, Obsedanta exactitate, TR, 1996, 11; Dan Mănucă, Insectarul realismului socialist, CL, 1996, 3
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
și Edgar Papu, În dezbatere: barocul literar românesc, MS, 1983, 3; St. Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 7; Vasile Sav, „Scrie cum vrei”, TR, 1984, 37; Al. Piru, Literatura română și barocul, FLC, 1984, 40; Romul Munteanu, Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea, III, București, 1985, 85-86; Manolescu, Istoria, I, 136-137; Tudor Dumitru Savu, Obsedanta exactitate, TR, 1996, 11; Dan Mănucă, Insectarul realismului socialist, CL, 1996, 3; Andrei Grigor, O radiografie alfabetică?, CC, 1996, 8
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
Bella Ahmadulina, Rimma Kazakova, Fazil Iskander, Bulat Okudjava, Robert Rojdestvenski, Poeme, pref. trad., București, 1977. Repere bibliografice: Horia Bădescu, „Poema”, ST, 1971, 10; Al. Lungu, „Poema”, ATN, 1972, 4; Dana Dumitriu, „Vânzătorul de memorii”, ARG, 1972, 8; Anton Cosma, Un baroc al involuției, VTRA, 1973, 10; Emil Manu, „Poemele mării”, SPM, 1975, 256; Dana Dumitriu, Gesticulații meditative, RL, 1977, 47; Popa, Dicț. lit. (1977), 285; Dicț scriit. rom., II, 684-685; Popa, Ist. lit., II, 289; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 162-164.
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
simbol al vieții, include două secțiuni bine definite, prima fiind Triptic românesc, unde analiza se referă la Tudor Arghezi, Lucian Blaga și la Urmuz, luminat printr-o paralelă cu Julio Cortázar. Cealaltă, Două categorii deschise, are în vedere, în subcapitolul Barocul și deschiderea formei, în principal romanul Don Quijote de Cervantes, citit din perspectiva teoriilor lui Umberto Eco despre „forma deschisă”, dar se ocupă și de creația poetică a lui Luís de Góngora, analizată în lumina structuralismului genetic al lui Lucien Goldmann
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]