1,151 matches
-
dimineața și seara în sufragerie un termometru așezat afară, în dreptul geamului, și un barometru aneroid de perete, nu departe de fereastră. În modul acesta, când părăsea sufrageria, seara, aproape fără excepție făcea observațiile sale meteorologice: - Mamy, temperatura e scăzută și barometrul la uscat, să știi că peste noapte vom avea ger. Să spui servantei să pună lemne în sobele de teracotă. Acum, când nu se mai rădea, Pomponescu nu mai consulta nici barometrul. În privința toaletei, presupunând că soțul ei a pierdut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
observațiile sale meteorologice: - Mamy, temperatura e scăzută și barometrul la uscat, să știi că peste noapte vom avea ger. Să spui servantei să pună lemne în sobele de teracotă. Acum, când nu se mai rădea, Pomponescu nu mai consulta nici barometrul. În privința toaletei, presupunând că soțul ei a pierdut îndemînarea de a se rade singur, madam Pomponescu aduse un frizer în casă, care plictisi pe ex-ministru prin aceleași indiscreții auzite de la toți. Ca să nu-l mai vadă în ochi, Pomponescu, amenințat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apoi deodată Pomponescu își reveni, spre bucuria celor din casă. Începu din nou să se bărbierească singur înainte de a ieși din dormitor, să-și schimbe hainele, să fie ceva mai atent la masă și să privească la termometru și la barometru. Ieși o dată din casă, apoi zile întregi își petrecu timpul, foarte aferat, în birou. Părea că studiază ceva, căci madam Pomponescu găsi pe masă un tratat de chimie, deschis la un capitol ce se ocupa de nitrili. "Se numesc nitrili
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu mâna un căscat, se ridică, zicînd: - E târziu. Trebuie să ne culcăm! G. Călinescu Înclinîndu-se în fața mamei sale, îi sărută mâna, apoi sărută pe tâmplă pe madam Pomponescu. De acolo trecu la geam, unde examină termometrul, și alături de perete - barometrul. - Timpul e umed, Mamy. Să știi că are să ningă abundent. Cu aceste cuvinte, Pomponescu, pășind impunător, deschise ușa sufrageriei, încovoindu-se foarte puțin. A doua zi fu găsit pe pat mort, nedezbrăcat. Pe noptieră se afla un pahar cu apă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
France (London: Frank Cass Ltd., 1995). 55 CSA/La Croix/France 3 http://www.csa-tmo.fr/dataset/data2002/opi20021015a.htm 56 Observatoire du Politique Interrégional (OIP), Le Baromètre du fait régional. Enquête OIP 2003. http://oip.sciences-po.fr/fr/enquetes/barometre/barometre 2003.pdf 6. Politica guvernării teritoriale franceze 1 Pentru un studiu mai bun asupra tradiților politice din Franța, vezi Sudhir Hazareesingh, Political Traditions in Modern France (Oxford: Oxford University Press, 1994). 2 Tradiția uniunii comerciale franceze a urmat această
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
London: Frank Cass Ltd., 1995). 55 CSA/La Croix/France 3 http://www.csa-tmo.fr/dataset/data2002/opi20021015a.htm 56 Observatoire du Politique Interrégional (OIP), Le Baromètre du fait régional. Enquête OIP 2003. http://oip.sciences-po.fr/fr/enquetes/barometre/barometre 2003.pdf 6. Politica guvernării teritoriale franceze 1 Pentru un studiu mai bun asupra tradiților politice din Franța, vezi Sudhir Hazareesingh, Political Traditions in Modern France (Oxford: Oxford University Press, 1994). 2 Tradiția uniunii comerciale franceze a urmat această abordare
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
raporturi de stratificare socială. Astfel, există o asimetrie între cel care discriminează și cel discriminat, între cel selectat și ă de aici ă favorizat sau dezavantajat; aplicarea unui tratament diferit este receptată adesea ca nedreaptă din punct de vedere social. Barometrul privind discriminarea în România, realizat de Metro Media Transilvania (http://www.mmt.ro/cercetari/discriminare%202004.pdf) în anul 2004, precizează categoriile de persoane percepute ca fiind cel mai frecvent discriminate. Acestea sunt: romii (identificați, în medie, de 22% din
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sunt femei. Unde, în ce contexte au loc discriminările? La angajări, privind păstrarea unui loc de muncă și avansarea în carieră, în instituții (în școală, în familie, în relațiile cu autoritățile, în justiție, la spital/policlinică), în locurile publice. În Barometrul citat, sunt delimitate diferențe de percepție privind discriminarea femeilor: cele mai frecvente situații de discriminare sunt remarcate la angajarea într-un loc de muncă (22%) și la locul de muncă (18%), în locurile publice (13%), abia apoi în familie (8
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
întreprinderilor se înscriu în politicile guvernamentale, naționale, în macropolitici, iar celelalte rămân la nivelul comunităților locale, cărora li se recunoaște dreptul de a avea inițiative, dar de cele mai multe ori în absența fondurilor necesare pentru rezolvarea efectivă a problemelor. Revenind la Barometrul privind discriminarea, interesant este că familia se înscrie în categoria care discriminează între procentele mari. Eu consider că la întrebarea adresată participanților chestionați: „O persoană poate să aibă de suferit pentru că este femeie?”, răspunsurile care privesc situațiile de discriminare în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mărunte, de fiecare zi. În general, reprezentările privind familia sunt pozitive, distanța dintre realitatea trăită și imaginea oarecum idilică despre un astfel de grup fiind mai mare. Reprezentările sociale privind raporturile de putere în familie pot fi analizate și din Barometrul de gen1. De pildă, familia poate fi considerată partenerială 2 la nivelul declarativ al intențiilor, dar se dovedește patriarhală odată ce reperele analizate privind diversele activități casnice sunt prezentate succint. În ceea ce privește relațiile parentale, reprezentarea este diferită la nivelul a ceea ce este
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
creșterea copiilor, femeile apar în procente de peste 64% ca fiind cele care desfășoară toate tipurile de activități casnice menționate, cele care au zilnic grijă de copii, îi supraveghează la lecții, îngrijesc copilul bolnav, merg cu el la doctor, la școală (Barometrul de gen, p. 72). Reprezentările avute în atenție sunt rezultatul prejudecăților, pe baza cărora este de dorit ca atât tatăl, cât și mama să se ocupe de copiii lor, dar și al stereotipurilor care le asociază preponderent pe femei cu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
se regăsesc în procesul de socializare, de la fazele inițiale până la socializarea permanentă. Astfel, persoanele de sex feminin sunt orientate spre sex-roluri concordante cu reprezentările asupra feminității, iar persoanele de sex masculin sunt direcționate spre însușirea de sex-roluri conforme modelului masculinității. Barometrele de opinie publică sunt un bun context de vizibilitate socială a stereotipurilor. Acestea sunt expresia locurilor comune din gândirea cotidiană, iar prin modul cum sunt formulate întrebările din chestionare apar și ca modalități prin care se întăresc prejudecățile și stereotipurile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
sunt un bun context de vizibilitate socială a stereotipurilor. Acestea sunt expresia locurilor comune din gândirea cotidiană, iar prin modul cum sunt formulate întrebările din chestionare apar și ca modalități prin care se întăresc prejudecățile și stereotipurile de gen. Conform Barometrului de gen, bărbatul este capul familiei, iar femeia este stăpâna casei (p. 30-41). Aici se poate identifica atribuirea de gen: femeilor le sunt atribuite părți însemnate din activitățile desfășurate în spațiul privat, legate de îngrijirea și oferirea de suport afectiv
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
gen: femeilor le sunt atribuite părți însemnate din activitățile desfășurate în spațiul privat, legate de îngrijirea și oferirea de suport afectiv; bărbaților le sunt atribuite roluri de gen importante, care oferă prestigiu, acces la resurse, preponderent în spațiul public. În Barometrul de opinie publică din noiembrie 2005, răspunsurile arată un acord față de o situație predeterminată prin formulare: „Vă rog să îmi spuneți în ce măsură sunteți de acord cu următoarele”: • În general, bărbații sunt lideri politici mai buni decât femeile. Bărbații conduc mai
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
afacerile decât femeile. • O soție care nu lucrează este tot atât de realizată ca și una care are o slujbă plătită. Studiile universitare sunt mai importante pentru un bărbat decât pentru o femeie (p. 5). Cum ar răspunde oare cei chestionați unui Barometru în care să fie întrebați dacă sunt de acord că: • În general, femeile sunt lideri politici mai buni decât bărbații. • Femeile conduc afacerile mai bine decât bărbații. • Un soț care nu lucrează este tot așa de realizat ca și unul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
conduc mai bine afacerile și sunt lideri politici mai buni, în timp ce femeile ar putea să se realizeze chiar dacă nu lucrează (citim: nu au o slujbă remunerată, subînțelegem că pot fi casnice, desfășurând o muncă domestică neplătită). În ediția menționată a Barometrului de opinie publică întâlnim o secțiune tematică numită „Familie, relații copii--părinți, valori de gen”1. O primă observație, de domeniul evidenței, este cea referitoare la asocierea valorilor de gen cu familia și copiii. Mă întreb de ce valorile de gen nu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
unor judecăți care se doresc valabile (poate chiar general valabile) înaintea derulării propriu-zise a faptelor noi: prejudecățile. Termenul prejudecată este deci înțeles la nivelul simțului comun ca o judecată preconcepută, punând în evidență o conotație cognitivă. De pildă, chiar în Barometrul de gen, întrebări de tipul: • Este mai mult de datoria femeilor decât a bărbaților să se ocupe de treburile casei? • Este mai mult de datoria bărbaților decât a femeilor să aducă bani în casă? arată, la nivelul judecăților care au
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Ashburn-Nardo, Leslie; Voils, Corrine I.; Monteith, Margo J., „Implicit associations as the seeds of intergroup bias: How easily do they take root?”, în Journal of Personality and Social Psychology, 2001, p. 81. Banton, Michael, Discriminarea, Editura DU Style, București, 1998. Barometrul de gen, Fundația pentru o Societate Deschisă, sondaj realizat de institutul The Gallup Organization România, august 2000, www.gender.ro. Barometrul de opinie publică, http://www.osf.ro/bop/2005/noiembrie/05. Bourdieu, Pierre, La Domination masculine, Seuil, Paris, 1998
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
root?”, în Journal of Personality and Social Psychology, 2001, p. 81. Banton, Michael, Discriminarea, Editura DU Style, București, 1998. Barometrul de gen, Fundația pentru o Societate Deschisă, sondaj realizat de institutul The Gallup Organization România, august 2000, www.gender.ro. Barometrul de opinie publică, http://www.osf.ro/bop/2005/noiembrie/05. Bourdieu, Pierre, La Domination masculine, Seuil, Paris, 1998. Bădescu, Constantin (coord.), Reflecții și maxime, vol. II, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1989. Bălan, Elena et al., Fete și băieți
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care prestează munca domestică, pe care o practică fie full-time, fie în sistem de dublă zi de muncă, în majoritatea cazurilor fără ajutorul partenerului (vezi și Pasti, 2003, p. 119-124; Miroiu, 2004, p. 240-242; Teșiu, 2004, p. 111-113; Curdová, 2005) (Barometrul de Gen, 2000). În România, tranziția consfințește separarea public/privat și asociază femeile preponderent cu înclinațiile „naturale”. Această întărire a relațiilor dihotomice dintre sfere va fi analizată în continuare, cu accent pe muncile domestice și pe accesul femeilor la poziții
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
1989, p. 125-137; Moulton, Rainone, 1989, p. 189-203). În cadrul familiei, desemnarea femeilor drept unice îngrijitoare ale copiilor (și ale soților, în plan secundar) este puternic motivată de mitul priceperii lor superioare și al înclinațiilor lor naturale în această direcție. În Barometrul de Gen din 2000, 53% dintre respondenți au răspuns negativ la întrebarea „Bărbații pot crește copiii la fel de bine ca femeile?”, iar 76% dintre bărbați au considerat că un copil bolnav este mai bine îngrijit de către partenerele lor. Este demn de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
că nu numai bărbații, ci și femeile împărtășesc acest tip de credințe, ignorând posibilele lor urmări. O primă consecință, ușor de desprins, este că, în fapt, muncile de îngrijire a copiilor în tranziția românească revin preponderent femeilor, din moment ce, în cadrul aceluiași Barometru de Gen, peste 60% dintre respondenți au precizat că în gospodărie numai femeile au grijă zilnic de copii, supraveghează lecțiile și timpul liber al copiilor, merg cu copiii la doctor și la școală. În plus, un procent foarte mare de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
108-111; Curdová, 2005). Astfel, deși legislația prevede existența unei situații nondiscriminatorii la angajare și nu numai, între legislație și realitate există o diferență (Equal Opportunities..., 2005, p. 93-94). Această stare de fapt nu este cu totul necunoscută în România. În Barometrul de opinie privind discriminarea în România, realizat în octombrie 2004, 22% dintre respondenți au considerat că o femeie are de suferit la angajare pentru că este femeie, în timp ce 18% au afirmat că acest lucru se întâmplă și după angajare, la locul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
22% dintre respondenți au considerat că o femeie are de suferit la angajare pentru că este femeie, în timp ce 18% au afirmat că acest lucru se întâmplă și după angajare, la locul de muncă ocupat, discriminarea femeilor însărcinate fiind și mai evidentă (Barometrul de opinie privind discriminarea în România, 2004, p. 13-14). De altfel, deseori discriminarea femeilor la angajare transpare chiar din anunțurile care menționează expresia fără obligații familiale, practică frecventă a angajatorilor români, categoric nemiloasă cu femeile care au copii sau intenționează
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cheltuiesc ele banii. Femeile sunt mult mai înclinate să își folosească veniturile pentru cheltuieli legate de copii și gospodărie, în timp ce pentru a avansa în plan profesional sunt necesare investiții în materiale informative, conferințe, călătorii etc. (Colin, 2004, p. 33). În Barometrul de Gen din 2000, de exemplu, 41% dintre femei au declarat că, dacă ar avea ceva mai mulți bani, aceștia ar fi cheltuiți pe aparatură electrocasnică. Femeile nu au nici timp, nici energie, nici experiență, nici putere financiară, rezultând, astfel
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]