3,051 matches
-
istoria lui, pe care autorul a relatat-o nu o dată; o face și acum, într-o notă introductivă: cu o primă variantă elaborată în 1995, în satul natal Flutura, și rechiziționată în contul unei datorii la chirie de un proprietar basarabean emigrat în Italia, manuscrisul a fost rescris pe alt calapod, preluînd ceva din istoria aventuroasă a primei variante. Cadrul istorico-politic în care se desfășoară evenimentele, pe axa Brașov-Chișinău, dar cu escapade în Craiova, Pitești, Vaslui, Iași, Flutura, este finalul guvernării
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
eroul principal Anton, basarabean devenit, ca și genitorul său literar, scriitor brașovean și ziarist la „Monitorul de Brașov”, privit cu neîncredere atît de românii din România, cît și de cei din Republica Moldova. Identități incerte, de camuflaj au și alți eroi basarabeni: escrocul Vlad, ziarista Olga, una dintre iubitele lui Anton ș.a., dar și unele personaje secundare, cum ar fi doi cerșetori ai Brașovului: unul pare o sosie a lui Emil Constantinescu, și, din acest motiv, are succes la începutul mandatului acestuia
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
a contrastelor sociale între mirajul consumist și provizoratul mizer al subdezvoltării. Multe scene sunt irezistibile, fără a fi facile, întrucît pline de semnificații morale și, așa-zicînd, „mentalitare”. Un exemplu: episodul rememorat în care studentul Anton, coleg de cămin cu patriotul basarabean și viitorul politician Cubreacov, îi mănîncă, răpus de foame, colacul național pus, simbolic, în perete. Sau secvența descinderii inopinate a lui Anton și a americanului în satul vasluian Todirești: „Oamenii se îngrămădiseră ca la urs ca să-l vadă pe american
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
desființează literatura lui Anton (a.k.a. Crudu); personajele mai puțin episodice au identități ficționalizate, dar modele reale recognoscibile. Din păcate, volumul are un caracter brut, neredactat; apar, la tot pasul, stîngăcii de expresie și decalcuri nefericite, parțial tributare dialectului basarabean („orele se făcură mici”), barbarisme („se interogă”, „se chestionă”), semne de punctuație puse aiurea (întrebări în locul exclamărilor), transcrieri greșite de nume („van Dame”); apar, incidental, chiar confuzii între personaje. Toate acestea bruiază o lectură fluentă și captivantă. În mod ironic
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
chinuite de gelozie. Altminteri, problema identității lingvistice și a comunicării este foarte importantă: vezi dialogurile de surzi între Anton, care nu știe engleză, și Martin, care nu știe română; sau dialogurile în română și rusă, respectiv română literară și dialect basarabean, între același Anton și oaspetele său basarabean Vlad, devenit Vovcik pe drumul spre Chișinău, cînd comportamentul de escroc vagabond și traficant de mașini e înlocuit de o agresivitate de racket și o pregătire de spion rus, programat să ia urma
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
Bratu Iulian Centrul Român de Studii și Strategii a realizat în perioada 1-15 februarie un sondaj privind identitatea națională în Republica Moldova, în care basarabenii și-au exprimat părerea cu privire la eventuala Unire cu România. Directorul CRSS, Eugen Popescu, a prezentat joi rezultatele preliminarii ale cercetării, precizând că aceasta a fost realizată în Republica Moldova, fără zonele Transnistria și Găgăuzia. Iată rezultatele sondajului: Credeți că reunirea Republicii Moldova
Sondaj: Cum văd basarabenii Unirea Republicii Moldova cu România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31375_a_32700]
-
coline Înghețate. și ce rare sunt veștile bune din România! Am aflat cu satisfacție că În sfârșit, Parlamentul României a legiferat ca Ziua Limbii Române să fie sărbătorită pe 31 august, așa cum o serbează Încă din anul 1989, frații noștri basarabeni. Ce idee minunată! Bucuria a fost dublă, prin faptul că și noi am publicat În revista Destine Literare petiții pentru susținerea acestei idei și am fost necondiționat alături de maestrul Corneliu Leu, “sufletul” acestei inițiative. Deci, nu am stat pasivi și
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
acestora și-au exprimat gândurile și sentimentele În versuri, cântece sau alocuțiuni. S-au adresat unii altora cu apelativele „frate” și „soră” ceea ce a făcut și mai pregnant sentimentul de frățietate existent Între românii de pe ambele maluri ale Prutului. Românii basarabeni au menționat efoturile pe care le-au făcut, inclusiv sângele vărsat, pentru a avea dreptul de a vorbi și scrie În limba română. A fost afirmată ideea limbii comune și a speranței că Într-o bună zi „blestematul Prut” va
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
în Ucraina, în aceeași zi în care cele mai multe state membre UE au votat pentru alegerea noului Parlament European. În mesajul publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale, președintele Traian Băsescu salută victoria în alegerile prezidențiale din Ucraina a miliardarului de origine basarabeană Petro Poroșenco. "Președintele României, domnul Traian Băsescu, salută victoria în alegerile prezidențiale din Ucraina de duminică, 25 mai a.c., a domnului Petro Poroșenco. Alegerile au fost libere și corecte chiar dacă, în unele zone, separatiștii au încercat să zădărnicească prezența la
Ce mesaj a transmis Băsescu după victoria lui Poroșenco în Ucraina by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30153_a_31478]
-
Dorei Pavel (care, deși are premise gay nu e, totuș i, un roman al homosexualităț ii), și acesta își copleșește datele sociale ale subiectului. Liliana Corobca nu scrie propriu vorbind o carte despre abandonul familial: sigur, ideea că un sat basarabean poate fi depopulat în așa măsură (aproape toți adulții fiind plecați să muncească în străinătate) rămâne cutremurătoare. Dar în sine, ea nu depășește melodramaticul unei anchete de efect. Indicat ar fi să nu le confundăm. Kinderland, spune autoarea pe clapetă
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
privind susținerea de care s-ar bucura din partea tatălui meu. În plus, am reușit să repurtăm un succes foarte mare asupra PSD, în condițiile în care resursele alocate de aceștia au fost cu adevărat uriașe - se demonstrează însă că românii basarabeni votează cu sufletul și inima, nu în funcție de sacoșe și plase", a adăugat Eba pe Facebook.
Eba, adevărul despre voturile enorme pentru PMP din Moldova by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/30074_a_31399]
-
ne-a întrebat nimeni de suferința basarabenilor indiferent pe ce mal al Prutului s-ar fi aflat. Mi se spune că via tatei nu va fi niciodată și-a mea (asta ca moștenitor direct) întrucât retrocedarea pământurilor către vechii proprietari basarabeni s-ar face altfel decât în România. - Cine-a plecat de-aici, a rămas bun plecat. Voi n-ați îndurat frica Siberiei. - Într-un fel așa-i, dar și la noi au existat închisori, lagăre cu duiumul, Canalul Dunărea Marea Neagră
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
dacă vin românii să ne-ajute. Și românii n-au venit. Asta-i! La școală nouă ...Vestonul lui de care-i prinsă decorația se află atârnat pe-un perete. Peretele nu-i gol. Vestonul era amplasat pe-un superb covor basarabean. În acea cameră de oaspeți am dormit o primă noapte de după peste 50 de ani. În prima-mi dimineață basarabeană urma să mă întâlnesc cu toți copiii școlii noi din Cârnățeni care, împreună cu întreg corpul didactic au întrerupt, în onoarea
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
-i prinsă decorația se află atârnat pe-un perete. Peretele nu-i gol. Vestonul era amplasat pe-un superb covor basarabean. În acea cameră de oaspeți am dormit o primă noapte de după peste 50 de ani. În prima-mi dimineață basarabeană urma să mă întâlnesc cu toți copiii școlii noi din Cârnățeni care, împreună cu întreg corpul didactic au întrerupt, în onoarea mea, cursurile din acea zi. Sus, pe deal, unde a fost cândva școala veche și unde a slujit tatăl meu
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
Tudorel Urian Destinul lui Ion Hadârcă este emblematic pentru soarta multor intelectuali din Europa de Est. La fel ca Vaclav Havel, Adam Michnik, Nicolae Manolescu sau Mircea Dinescu, poetul basarabean s-a implicat activ în viața politică, în anii romantici și frenetici ai începutului demantelării regimului comunist, la sfârșitul deceniului nouă. A participat la marile adunări populare, s-a îmbătat de spirit civic, a trăit din plin bucuria naivă a
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. Chiar dacă cifrele diferă de la o sursă la alta, natura criminală a regimului comunist nu poate fi pusă de nimeni la îndoială. Citând o carte a deportatului Dumitru Crihan, care se dorește o replică basarabeană la Arhipelagul Gulag, volumul prin care Alexandr Soljenițîn a atras atenția Occidentului asupra atrocităților din sistemul concentraționar sovietic, Ion Hadârcă vorbește de ,8-20 de lagăre propriu-zise care aveau câte un contingent de 4-5 mii de condamnați". Felul în care condamnații
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
amânări motivate și temeri nejustificate. Voiam de multă vreme să ajung, dar am reușit pentru prima dată în acest noiembrie. Ocazia a fost creată de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, care m-a invitat să particip la o dezbatere despre literatura basarabeană în secolul XX. În 4 noiembrie 2005 au mai fost prezenți din România: Mircea Dinescu, Tudorel Urian și Adrian Dinu Rachieru, iar din Bucovina, Ștefan Hostiuc. Avându-l ca moderator pe Mihai Cimpoi, discuția a angajat numeroase opinii din partea gazdelor
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
de ansamblu a literaturii române din Basarabia. Nu voi face un rezumat al acestor dezbateri, căci ar însemna să reproduc întocmai și pe larg anumite puncte de vedere, care nu încap într-un spațiu restrâns. Sensibilitățile și susceptibilitățile unor scriitori basarabeni, mai ales a celor care lipsesc din antologii, sunt peste măsură de inflamate și sunt sigur că nu le-aș putea satisface orgoliul de a le evidenția suficient. Prin urmare, îmi voi exprima propria opinie, formată în acest context. Am
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
lipsesc din antologii, sunt peste măsură de inflamate și sunt sigur că nu le-aș putea satisface orgoliul de a le evidenția suficient. Prin urmare, îmi voi exprima propria opinie, formată în acest context. Am constatat mai întâi că scriitorii basarabeni sunt foarte interesați de felul în care se vede și este interpretată literatura lor în România. Fapt absolut firesc! Mihai Cimpoi numește această fază drept aspirație de integrare a literaturii române din Basarabia în marea literatură română, iar antologiile le
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
în marea literatură română, iar antologiile le apreciază ca un ,examen de integrare". Am înțeles și grija de a denumi exact realitatea națională pe care o reprezintă. Sintagma preferată este cea de ,literatură română din Basarabia", în locul celei de ,literatură basarabeană". Aceasta din urmă înglobează și literatura de limbă rusă din Basarabia, marginalizată sau chiar exclusă, întocmai cum noi, în România, nu includem într-o sinteză despre literatura română și literatura maghiară din Transilvania. Fenomenele de interferență și de coexistență țin
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
și literatura de limbă rusă din Basarabia, marginalizată sau chiar exclusă, întocmai cum noi, în România, nu includem într-o sinteză despre literatura română și literatura maghiară din Transilvania. Fenomenele de interferență și de coexistență țin de alte competențe. Literatura basarabeană nu e doar română - ținea să sublinieze Adrian Dinu Rachieru -, iar zonele de interferență intră în spațiul de cercetare al unei sociologii preocupate de culturile de contact. Nu mi s-ar părea un dezastru terminologic să vorbim, fără prea multe
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
Adrian Dinu Rachieru -, iar zonele de interferență intră în spațiul de cercetare al unei sociologii preocupate de culturile de contact. Nu mi s-ar părea un dezastru terminologic să vorbim, fără prea multe disocieri în privința sferei de cuprindere, despre literatura basarabeană. Știm la ce ne referim, fără a fi nevoie de prea multe precizări. Tocmai din acest motiv, Maria Șleahtițchi, profesoară la Universitatea din Bălți, împreună cu Nicolae Leahu, avansează propunerea să vorbim simplu și direct despre literatura română, fără alte complicații
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
fără a fi nevoie de prea multe precizări. Tocmai din acest motiv, Maria Șleahtițchi, profesoară la Universitatea din Bălți, împreună cu Nicolae Leahu, avansează propunerea să vorbim simplu și direct despre literatura română, fără alte complicații și indicii de localizare. Literatura basarabeană trebuie integrată cu toate riscurile (care înseamnă anumite pierderi) în canonul general al literaturii române. Ar fi bine să se întâmple așa, dar practic este imposibil, după părerea mea. Principalul impediment este circulația cărților și a valorilor. Aparițiile editoriale de la
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
literaturii române. Ar fi bine să se întâmple așa, dar practic este imposibil, după părerea mea. Principalul impediment este circulația cărților și a valorilor. Aparițiile editoriale de la Chișinău se văd prea puțin la București sau chiar la Iași. Cărțile scriitorilor basarabeni nu intră, din păcate, în fluxul editorial al actualității. Pe deasupra, situația de acum a Basarabiei, oricât de liberă, în principiu, nu este nici pe departe echivalentă cu cea interbelică. Republica Moldova este un alt stat românesc, unul separat, care are o
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
valorilor. Nu aș vrea să fie așa, dar realitatea ne sfidează. Critica literară din România se ocupă cu prioritate (dacă nu cu exclusivitate) de literatura română din România. Excepțiile sunt mult prea puține. Și eu sunt de părere că literatura basarabeană e literatură română, dar impedimentele majore pe care le-am enunțat mă obligă deocamdată să vorbesc despre ea ca literatură basarabeană, fără ca prin această sintagmă să produc un fel de respingere inconștientă a ei ca literatură română. Nicolae Leahu exprima
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]