723 matches
-
comunicării si soluționării conflictelor. Mențineți legătura cu elevii care s-au adresat la mediere. Alte câteva probleme indicate mai jos, la fel, pot explica numărul redus de medieri. II. Atitudinea colegilor La sfârșitul cursului de experimentare mediatorii au indicat atitudinea batjocoritoare a colegilor ca cel mai rău lucru în a fi mediator. Un motiv pentru care colegii lor se comportau astfel (cu excepția școlii din orașul „X”) a fost faptul că mediatorii trebuiau să poarte jachete galbene prin care se identificau ca
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
de aproape două secole și jumătate a propriului popor". Ne-am putea întreba, succesiv, cât de surprins va fi fost studentul începător să afle cum, pentru Neculce, "numai lectura orală, intonată adecvat" reușește să pună în evidență "sarcasmul și mimica batjocoritoare a naratorului" din anume secvențe ale istorisirii. În ce-l privește, "scriitorul aude țara"; în povestire "se aude pulsul țării și al cetății de scaun". Dacă Antim "striga apocaliptic din amvon: "Doamne, mântuiaște-ne, că perim", la Neculce, prin suprasolicitare, "cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
dacă nu răspund așteptărilor, sunt pur și simplu cuplate, răsucite, mutilate pînă ce ajung să exprime imaginea dorită. Verbe ca "boomeranguise", " zazôuble", "chachapoule", printre altele, structurează un imaginar baroc, dezlănțuit și megaloman, în care, punctînd închipuite halte necesare, autorul interpelează batjocoritor lectorul și, simultan, se întoarce autoironic asupra sa : "puteți să vă interesați la cititorii care vor fi ajuns pînă la această pagină despre incredibila epopee pe care Yann Moix tocmai mi-a consacrat-o aproape integral." (p.1119) Dincolo de teribilismele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
genul de discurs abordat în acest subcapitol, este cel al lui Răzvan Codrescu: "Sub paravanul parșiv al "autonomiei esteticului", autoarea își permite nu doar o abordare liberă a istoriei sau tradiției sfinte, după moda curentă a "demitizărilor", ci o răstălmăcire batjocoritoare, de proporții delirante, mergând de la insinuarea perfidă la abjecția cea mai vulgară. [...] Românii sunt acuzați întruna de "fundamentalism". Noi credem că ei pot fi acuzați mai degrabă de o iresponsabilă toleranță. Piesa semnată de A. M.-P., cu nimic mai prejos
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
al XIX-lea, viața lor a Început să prospere. Oameni dârzi ai muntelui, au folosit adesea viclenia și dibăcia, dovedind inteligență, energie și voință. Spiritul vioi și mintea pătrunzătoare trădează o obârșie nobilă de esență superioară. La acestea adăugăm talentul batjocoritor, mânuind o satiră care dovedește Încă o dată Înțelepciunea sufletului. Această finețe a spiritului care, În general s a dovedit prevăzător, deși uneori nu-i lipsește lenevia și trândăvia, inspirată din morala Orientului, acestea din urmă fiind aduse aici din Câmpia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de ani Janis Joplin, de care eram (și sunt) îndrăgostit, deși nici până acum nu am văzut măcar o singură poză a ei. Cred că doar atunci când a murit, în urmă cu peste 30 de ani, am auzit un comentariu batjocoritor la TVR, despre viața ei insolentă și indolentă în fața convențiilor sociale, însoțit de câteva imagini respingătoare. Cine a fost în Cream? Liviu Antonesei: Nu, desigur, Janis Joplin nu era o frumusețe exterioară, dar era energie interioară pură, debordantă, explozivă. Deși
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
îl ocolea pe departe, iar când se întâlneau la Culiță State sau în altă cârciumă, cel care pleca era Turcu, ori că venea primul sau de-abia intra. Pleca cu coada între picioare, cum se spune, în râsetele și vorbele batjocoritoare ale mușteriilor, strivind vreo înjurătură printre dinți. Căci acum nu-l mai lua nimeni în seamă și nimănui nu-i mai era frică de el. Am încercat să-l cunosc pe tata mai bine, să-l văd mai îndeaproape, acest
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ar fi spus de aici înainte că nu, nu înțeleg ce citesc, dovadă că am fost pus acolo la examen și n-am știut, iar încercarea mea de a le dovedi că se înșeală ar fi fost primită cu rânjete batjocoritoare, sau cu milă, așa cum facem când avem în fața noastră un rătăcit sau un nebun inofensiv. Gândul, aspirația de a afla ce e lumea și cine eram eu însumi, cu ajutorul cărților, cine ar fi înțeles o astfel de stare de spirit
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
țigareta și a cerut voie să fumeze. Fumam și eu, dar am uitat să aprind, atât de curios eram să văd ce-o să se întîmple. - Domnule Pisani, i-a spus Orleanu fără obișnuitul lui surâs care se vroia fin, puțin batjocoritor (îi masca de fapt o timiditate discretă și un complex de om de cultură autodidact), ce ziceți dumneavoastră de cuvântul inefabil? Bătrânul s-a zbârlit cu mult mai mult decât sperasem noi că avea să se întîmple, s-a ridicat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
O MULȚIME DE PROBLEME CARE NU SUFERĂ AMÂNARE. TOTUȘI, MÂINE DIMINEAȚĂ TREBUIE SĂ NE HOTĂRÂM ÎN LEGĂTURĂ CU OAMENII NOȘTRI, AVERTIZĂ EL. A,... ÎNCĂ CEVA. \ Da? \ Ai mai aflat ceva despre Creier? Nu. SUCCES CU MAIESTATEA SA. Marin zâmbi și rosti cuvintele batjocoritoare care erau de așteptat din partea unui bărbat: \ În situații ca astea mă bucur într-adevăr că sunt conducător de grup. 29 DE CUM SOSI LA PALAT \ ERA CU PUȚIN ÎNAINTE DE ORA DOUĂZECI ȘI DOUĂ \ MERSE DIRECT ÎN APARTAMENTUL PERSONAL AL REGINEI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
numai foloase; în fața lumii pozează cu mutre de oțet. Aceiași parveniți cu mentalități învechite; tu stai în banca ta, n-ai dreptul la opinii. Alegi: ori în gașca lor, ipocrită, cu ploconeli și lingușeli sau un umil, sub talpa lor batjocoritoare?! Codrule, știu că mă primești oricând, să mă purific în aerul proaspăt și-n apa de izvor, de verdele crud, de triluri, nu sunt străină. În foșnetul sau în liniștea ta, vreau să rămân! În umbra crizei Nimeni nu-și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
pară omenești în goana atâtor travestiri ?... Se opri în dreptul ghișeului : nu mai era nimeni. Așteptă, funcționara nu reapăru. Urcă scările, ținându-se de bara rece. La un pas, înainte de-a ieși, îl ajunse din urmă râsul de copil fericit, batjocoritor, strident, dezlănțuit. N-avea curaj să coboare, nici să iasă la suprafață. Încremeni, fără a se putea urni. Se prinse, târziu, cu ambele mâini, de bara îngustă. Trase cu toate puterile, săltă la lumină. Reuși să se depărteze repede. Amețită
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
împărtășește credințele, cu o voce calmă ce voia să șteargă impresia izbucnirii indignate, de două ore numai despre execuția lui Svoboda vorbim și, ce crezi, dumnealor găsesc vinovați, știi pe cine, pe cei ce 1-au condamnat! Varga sfârși surâzând batjocoritor spre Gross, risipind astfel cu totul urmele protestării. ― Nimeni nu osândește cu inima ușoară, zise Apostol gânditor. Dar când vina e evidentă, ești silit. Căci mai presus de om, de interesele lui particulare, e statul! ― Nimic nu e mai presus
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
nouri și apoi coborând pe pământ, repede, cu tremurături înfrigurate. Apostol închise ochii, înfricoșat ca în fața unei fantome, uitîndu-și tunurile și mânia, uitând tot, parc-ar fi visat. ― Hei!... Dormiți acolo?... Tunurile!... Nu vezi reflectorul? bombăni îndată un glas gros, batjocoritor, la câțiva pași, în șanțul infanteriei. Bologa se dezmetici brusc. Cunoștea glasul: era un locotenent de infanterie, foarte înalt și uscățiv, care disprețuia fățiș pe toți artileriștii. Ochi cu teodolitul izvorul luminii și apoi aruncă un ordin scurt în gura
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Bravo, filozofiile! Ai mai omorât câțiva oameni pentru o tinichea... ― Ascultă, Gross! răspunse Bologa deodată jignit. Când vei înceta tu de a executa ordinele, atunci să faci imputări altora! Până atunci, puțină modestie... ― Eu execut ordinele, adevărat, zise pionierul mereu batjocoritor. Eu săvârșesc sau ajut barbaria, dar cu greață, amice! Nu cu entuziasm, ca alții!... Eu nu caut să mă disting! ― Mai bine ai căuta să-ți potrivești fapta cu vorba, murmură Bologa privindu-l drept în ochi. E ușor să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Varga, foarte încîntat: ― Știi, Bologa, cine se află în trenul nostru?... N-ai să ghicești!... Generalul Karg!... Uite acuma ne spuse Gross... Apostol se întoarse. Prin geamurile ușii se vedeau în compartiment, în fumul de țigări, câțiva ofițeri. Gross rânjea batjocoritor, explicând ceva cu gesturi violente. ― Zice c-a vorbit despre noi cu generalul, urmă Varga. Ba zice, pe onoarea lui, că generalul ar dori să ne vadă, și mai cu seamă pe tine, nu știu de ce... În definitiv, n-ar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
sec, rezemîndu-se cu spinarea de ușa compartimentului și privindu-l lung: ― Bologa, sentimentele tale mi se pare că sunt nefirești... Ia seama! ― Mă ameninți? întrebă Apostol ironic. ― Sentimentele tale te mână drept în brațele dușmanului... ― Care dușman? repetă Bologa mai batjocoritor. ― Dușmanul țării, oricare ar fi! vorbi Varga, puțin mai aspru. În clipa aceasta tu, prietene, ești dezertor în gândul și sufletul tău! Apostol Bologa tresări scurt, apoi zise repede, cu glas mai cald, apucîndu-l de mânecă și împlîntîndu-i în ochi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-i țină tovărășie. După câteva întrebări însă, locotenentul zise deodată: ― Să nu crezi, Bologa, c-am uitat imputarea ta de odinioară, știi, în curtea generalului, în Zirin! ― Ce imputare? făcu Apostol nedumerit. ― Ei, nu-ți aduci aminte? urmă Gross, aproape batjocoritor. Apoi da, firește, atunci numai de frontul românesc tremurai și poate nici nu ți-ai dat seama ce mi-ai spus... Dar eu n-am uitat, amice! Uite, și acuma e aici imputarea ta, ca un cui, aici, în suflet
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
inima ca în fața unui duhovnic, domnule căpitan, să se înțeleagă cum mi s-a zdruncinat echilibrul sufletesc... ― Nu uita că eu sunt numai judecătorul care dorește să afle adevărul și nicidecum duhovnic! răspunse pretorul cu un surâs rece și puțin batjocoritor. Deocamdată avem un punct cîștigat: încercarea de dezertare, mărturisită, nu-i așa? Bologa, mirat de surâsul lui, tăcu. ― Vasăzică, mărturisită și recunoscută, urmă pretorul. Motivele?... Hm... Sper că vom descoperi și motivele, încetul cu încetul... D-ta te rog să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
din mîna părinților mei: cu cît mai puțin vă va izbăvi Dumnezeul vostru din mîna mea!" 16. Slujitorii lui Sanherib au mai vorbit și alte lucruri împotriva Domnului Dumnezeu, și împotriva robului Său Ezechia. 17. Și a trimis o scrisoare batjocoritoare pentru Domnul, Dumnezeul lui Israel, vorbind astfel împotriva Lui: "După cum dumnezeii neamurilor celorlalte țări n-au putut să izbăvească pe poporul lor din mîna mea, tot așa nici Dumnezeul lui Ezechia nu va izbăvi pe poporul Său din mîna mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
femeile ar fi povară pe drumul lung și nici nu-și pot plăti hrana cu munca lor. Mușchii feței lui Auta se încordară ușor. - Știu, stăpâne. - Și cred că știi și ce e sclavul? și Tefnaht îi aruncă o privire batjocoritoare. Unde ar ajunge puternica noastră țară dacă am sta să ne îngrijim și de dragostea dintre robii și roabele noastre? Hrană li se dă. Nimeni nu-i ucide. Ce le mai trebuie? Întrebi oare taurul dacă a fost la vacă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nu-ți merge! Auta răbdă cuvintele căpeteniei. Ar fi vrut să-i întoarcă spatele, totuși îi spuse: - Și dacă am să-ți arăt un semn, tot n-ai să mă crezi? Căpetenia nu zise nimic, dar îl privi cu ochi batjocoritori. Auta scoase liniștit din sân o cutie dată de străini, o deschise și pe una din foile albe scrise ceva cu bețișorul fermecat. Căpetenia și soldații căscară gura. Căpetenia făcu un pas înapoi. Auta mai zise: - Sau hai cu mine
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și, pentru că am zburat cu iuțeala luminii, am trăit acolo de zece ori mai puțin decât a trăit pământul pe care m-am întors. Zece ani ai mei au fost un veac al vostru. - Atunci de ce ai îmbătrînit? îl întrebă batjocoritor un ins din mulțime. - Tinerețea fără bătrânețe aș fi putut-o câștiga acolo, dar am pierdut-o aici. Soția mea a murit, moartea nu m-ar fi ocolit nici pe mine. Și am vrut să mi se întoarcă trupul în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Suntem doar eu cu el. Îl las să se pișe și să și-o scuture, apoi se Întoarce cu fața la mine. Preț de o clipă pare buimăcit, apoi fața i se schimonosește când mă recunoaște. — Tu... spune el pe un ton batjocoritor, lăsându-și mâinile să cadă pe lângă corp. — Dacă vrei să ai necazuri... Cam cowboy puțoiu ăsta. Bine. — Vă asigur, domnule, că ultimul lucru pe care-l vreau e să am necazuri. Mi-am dorit să am ocazia să vă dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
zbiară Gillman, punându-și mâinile În jurul gurii. Restul băieților poate c-o să treacă peste asta, considerând-o o tâmpenie făcută la beție, dar Gillman a simțit gustul sângelui de poponar și n-o s-o lase baltă acum. Urmărim cu râsete batjocoritoare, ca o mulțime pusă pe linșat, silueta dărâmată a sodomitului de Inglis, pe când spatele lui Încovoiat se face din ce În ce mai mic pe alee. Ray are alt pahar În mână. Îl aruncă În direcția lui Inglis, dar ratează cu câțiva metri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]