1,268 matches
-
bărbatu-meu... Când petreceam, când vinul curgea în pahare...... acela-n temniță, lovit de bardă, cădea însîngerat - și a murit... Fiară tu, care șezi colo sus... ascută-mă! Ce vrei să faci... sufletul. tău cumplit ce zice? Nu mai simți*... batjocura, demone! Tot ce-i amar în lumea asta mie, mie... Ți-ajunge, tirane! Văzut-ai mai mare cruzime pe pămînt?... Tu, ce ai fost trimis de Dumnezeu pe lume s-o biciui, tu, ce ești diavolul în picioare... Spune-mi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la credința ta; orcum ar merge sau ar veni întîmplările, să se supună dispunerilor tale, stând ca o stâncă tare i sigură. Și daca ei mi-ar lua toata averea lumească, daca din toate părțile mi-ar rânji pieirea, desprețul, batjocura, lasă-mi credința în tine, să meargă cu mine în mormînt! cu mine la tine, Dumnezeul meu cel bun... D[umne]zeul cel milostiv!!!....... (se scoală) Bietul Felice, cum s-o bucura el când i-oi spune cum s-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
plăcea, căci vă șade bine, prea bine, încă... Pentru aceea ce ți-am fost ție, iubită și sfântă muză, eu nu cer neci răsplată, neci răzbunare, însă dă-mi din sufletul tău apărare și mângâiere, ca să sufăr cu bucurie orce batjocură, orce insultă. Astfel, spre a servi numai de petrecere la toată lumea, mergem din țară-n țară, din loc în loc cu moartea în inimă, cu zâmbetul pe buze, asta-i viața comodiantului, ăsta felul de-a trăi, pasul lui rătăcește, capul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ne desparte, soartea ne impune a-i uita, a-i blestema chiar, pentru că ne-a făcut a crede ca suntem ceva. Numai mari să nu cutezăm a ne crede, căci, ah, atuncea, și tocmai atuncea, ne lovește palma Satanei, disprețul, batjocura și, odată uitați, din noianul uitării neci un Dumnezeu nu ne mai scapă. Valoarea internă rămâne averea noastră, unica, și dacă ne-a luat lumea gloria și strălucirea; însă ceea ce-am fost ducem cu noi în mormânt, deși crivățul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Da, îți zic "rămîi cu bine" și cu bine să petreci. Domni iubiți, rămâneți numai. Despărțirea dintre noi Se va face fără patos, fără lacrimi în șiroi. {EminescuOpVIII 450} LAIS O, desigur! (aparte) Câtă scârbă mie-mi fac a lui batjocuri! ARIOBARSANES În curând, iubiți prieteni, părăsesc aceste locuri. (leapădă lanțul de la gât și brățarele sale; cătră LAIS) Drept aducere aminte ia podoabele aceste Și în schimb tu dă iertare astei inime oneste Pentru multa supărare ce-n opt zile ți-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu lupii și dă-te după păr. - Ba zău, zise alt om cumsecade, numai vultur nu e, ci chiar antipodul său; afirm că e un mare... - Taci molcum, zise lovindu-l cu cotul un prieten, vrei să te faci de batjocură? N-ai voie să spui altceva decât că e vultur, chiar dac-ai crede contrariul. Crede ce vrei, numai zi ca noi! - Nu observați, strigă șarlatanul, finețele ce le produce? Cine nu le-ar pricepe și nu le-ar simți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cea mai mare primejdie de viață și pierdu în luptă casca sa scutitoare de-o formă proprie. Șirurile romilor se răreau văzând cu ochii, se clătinară din ce-n ce în mișcări convulsive, până ce, cuprinse de instinctul vieții și în batjocura oricărei discipline, se risipiră într-o fugă sălbatecă și irezistibilă. Cu toată inimoasa ceată care căuta să-l scape pe-mpăratul, acesta nu putu scăpa din înghesuială cu una cu două și, pentru a-i deschide o ieșire, fură sacrificate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vie căzu și pe episcopul care favorizase capitulația, mijlocind-o și primind jurămintele, din care cauză îl amenință cu judecata și cu pedeapsă canonică. Funcționarii de Curte carii aprobaseră această învoială cu inamicul suferiră pedepse trupești, trebuiră să îmbrace spre batjocură haine femeiești și nu se mai putură arăta înaintea feței împăratului. Scăderea continuă a puterii bulgaro-romîne. După moartea stăpânitorului Ioan Asan steaua romîno-bulgară, care până atuncea se suise mereu, începu să se plece spre asfințit. Lipsea în statul acesta orice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Evenimentul neașteptat îl dispuse rău pe împăratul, căci văzu planurile sale crucișate, și-și ascunse supărarea, arătând o vie părere de rău numai pe care pretindea a o simți pentru o asemenea faptă a reginei, comisă spre necinstea familiei și batjocura tronului. Ea - zicea el - va spăsi în curând apucătura ei greșită, căci soțul ei nu va fi în stare de-a rezista apropiatei năvăliri a tătarilor, cari văd în el nu numai un dușman fățiș ci un om desprețuit de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
clasele noastre cele mai culte în Zurich, Stuttgard, Munchen, ba chiar în Dresda, Berlin și Hannovera, unde-și închipuiesc atâtea despre pronunția și artea d-lor, dac-ar vorbi așa în limbele lor respective, încotro ar trebui să fugă de batjocura și râsul auditorilor? Învățatul, artistul, contele și baronul german nu se rușinează de-a-și vorbi limba maternă așa cum o vorbește servitorul și cocierul său; el ar fi nemîngîi[a]t însă și s-ar roși pîn' peste urechi daca cineva
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de vrăjitori. Aici se fac referiri și la vrăjitori cu puteri 264 Ordine și Haos meteorologice. Iată pasajul care mă interesează : „Carii urmează obiceaiurile păgânilor și vrăjilor... și carii se dau la ceia ce poartă urșii, sau alte hieri cătră batjocura și rătăcirea celor mai proști... și celora ce spun neamul omului și carii cred vrăjitorilor, fărme- cătorilor și celor ce să chiamă gonitori de nori, poruncit-au de aceștea sfântul săbor șase ani să cază” (57, p. 306). în legătură cu acest
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în jurul lui ca centru, în formă de cerc, a tras marginile cetății” cu plugul, ridicându-l de la pământ și întrerupând brazda în locurile prevă- zute pentru edificarea porților orașului (Plutarh, Romulus, XI). Episodul asasinării lui Remus - care a trecut în batjocură peste brazda circulară a viitorului oraș - are rostul de a sublinia sacri- legiul inadmisibil comis de Remus și, nu mai puțin, caracterul strict magic al hotarului. Pentru că, sărind „peste un loc interzis și consacrat”, „sfânt și inviolabil” - scrie Plutarh -, Remus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
reprezinte cineva istoria acestei împărății, mia de ani de crime scârboase, de mizerii, de demagogie, trebuie să-și aducă aminte că era împărăția în care tații își desvirginau fiicele, copilul scotea ochii părintelui, părintele copilului, în care căsătoria era o batjocură, în care suflet și trup erau venale, și atunci va vedea că niște cauze cari au durat o mie de ani nu e cu putință să nu se fi întrupat, să nu se fi materializat în rasa de oameni ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din nenorocire o teorie exactă și stârpiturile din cafeneaua Procope nu sunt decât urmașii străinilor în contra cărora Domnul Tudor s-a ridicat. Dar, se 'nțelege, s-au înălțat ca pluta pe apă. Ypsilant i-a găsit, îndărătul trăsurilor boierilor pământeni, batjocură și rușine încă neauzită de locuitorii Eladei precum zice în proclamația ce le-o adresează; iar azi sunt membri la Curți, ambasadori și nu mai știm ce. Au știut chiar să suplanteze aristocrația străveche și istorică a țării; dar nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin valori negative (V-a-b -c -x ). Această serie de transmisiuni și mijlociri poate fi atât de lungă încît suma reprezintată prin ele să mistuie aproape valoarea întreagă a produsului, iar producătorul să nu capete aproape nimic, adică un preț de batjocură pe munca sa. Cine dar plătește dările și din ce se plătesc ele, mai ales într-o țară în care numai țăranul muncește, iar ceilalți trăiesc din mijlociri? Cine alt decât munca ce se 'ntrebuințează pentru producerea grâului, lînei ș. a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin valori negative (V-a-b -c -x ). Această serie de transmisiuni și mijlociri poate fi atât de lungă încît suma reprezintată prin ele să mistuie aproape valoarea întreagă a produsului, iar producătorul să nu capete aproape nimic, adică un preț de batjocură pe munca sa. Cine dar plătește dările și din ce se plătesc ele, mai ales într-o țară în care numai țăranul muncește, iar ceilalți trăiesc din mijlociri? Cine alt decât munca ce se 'ntrebuințează pentru producerea grâului, lînei ș. a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu e - cum zice "Romînul" - țară mică, ci un stat vechi, ce-n decursul secolelor trecute a dominat mările și a jucat rolul de putere mare? Ce comparație între noi și Franța ori Anglia? E o adevărată ironie, e o batjocură a celui mai de rând bun simț de-a compara mărimi incomensurabile și de-a vorbi de augmentarea bugetului Olandei pentru a esplica neprevederea și dezordinea de la noi. Suntem departe de-a voi trecutul, pentru că această voință ar fi în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cele mai incalificabile vexațiuni. Astfel asistăm cu toții la o edițiune revăzută și augmentată a tuturor turpitudinilor cari au făcut atât de celebră prima trecere la putere a roșiilor. Oriîncotro întoarcem privirile dăm peste aceeași falsificare sistematică a instituțiunilor și aceeași batjocură a principielor cari constituiesc patrimoniul sfânt al omenirii. În numele libertății, oamenii de la putere au comis și comit pe toată ziua cele mai cutezătoare abuzuri de putere. Prefecții și subprefecții regimului arestează, bat și schingiuiesc pe cetățeni, în disprețul Constituțiunii și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și în Viena suntem în prada unei grave erori în privirea României; roadele s-arată pe zi ce merge. Pentru numeroasele servicii pe cari monarhia noastră le-a adus în multe rânduri vecinei Românii n-am cules în schimb decât batjocură, dispreț și amenințare directă. Această purtare a României față cu noi nu s-a ameliorat de când noua coroană romană împodobește creștetul unui Hohenzollern. Europa a rămas pîn' acum străină de politica noului regat și va rămânea și de acum înainte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ci rezultatul unei tranzacțiuni în genere avantagioasă pentru el; că, chiar pământurile pe cari le avea în arendă, le - avea din neam în neam, nu pe un răstimp scurt; că beția era pedepsită ca un lucru de rușine și de batjocură, în loc ca esploatarea și lățirea sistematică a acestui viciu prin colportori jidani să fi fost un izvor de venituri; că proprietatea era sfântă, deși nu era decât jus utendi, nu un jus abutendi. A trăi cu ideile în vremea Regulamentului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
le au întregi, desăvârșite și sănătoase, acolo acest fel de glăsuire cu 9 nu este socotit decât ca un lefet sau o greșală a naturii; un acest fel de om ce pronunțiază așa trebuie să aibă felurimi de adjective spre batjocură, precum peltic, gângav și altele. Cum poți dumneata să gândești că poate nația noastră să se 'nobileze prin lefeturile și greșalele naturii? ["ÎN DISCURSUL ȚINUT LA l MAI... "] 2264 În discursul ținut la 1 mai în Adunarea deputaților d. Kogălniceanu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unei adm. drum. de fier pătruns * de toată valoarea acestei convențiuni - chestie de tapaj, bețele-n roată. Brăt. Cons. conv. împrumut oraș. București. Casa de Depuneri. esport. însemnate. 567 {EminescuOpXIII 568} ["RIGA"] 2264 Riga. Dar cine nu vede intenția de batjocură? D. C. A. Rosetti pare că nu știe că, precum din lex se face lege, din rex trebuie să se facă rege. O știe... dar rigă se zice la figurile de pe cărțile de joc. Ca și riga de treflă, ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ai fugit. - Am venit să demasc... - Lasă asta. Zi-mi care e adevăratul tău motiv. - Sunt mai multe. Dar o să le explic Johanssonului local. - Numele lui e Durdrin, și dacă măcar și o singură dată mai simt vreo nuanță de batjocură în vocea ta, Ordinul ăla al tău o să rămână fără Maestru. - Mă tem că extratereștrii aceia nu vor mai putea fi opriți odată ce ajung pe planetele noastre. Numai quinții mei i-ar putea stăvili. Am nevoie de un loc unde
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
tare decât mine și m-ai biruit! Sunt luat în râs ziua întreaga și toți își bat joc de mine! Fiindcă ori de câte ori vorbesc, trebuie sa strig și să vestesc: «Silnicie și pustiire!», așa încât cuvântul Domnului este pentru mine ocara și batjocură în fiecare zi. Și am zis: Nu voi mai aminti de El și nu voi mai vorbi în numele lui. Dar era în inima mea că un foc mistuitor, ascuns în oasele mele, si eu mă străduiam să-l potolesc, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
că stratagema despre care vorbea Xenofan este folosită, astăzi, frecvent de către medici, atunci cînd recurg la procedeul „placebo”. * „Merit fără reușită există, dar nu și reușită fără merit.” (La Rochefoucauld) Înțelepciunea populară sancționează Însă această inechitate: „RÎsul te rîde, și batjocura te batjocorește”. „Bună parte din vorbirea meșteșugită constă În a ști cum să minți.” (Erasmus) Un punct de vedere similar susține și Lao Zi: „Cuvintele sincere nu sînt totdeauna elegante; cuvintele elegante nu sînt totdeauna sincere”. * „Cuvîntul adevărului e pîinea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]