KorAP: Find »[drukola/base=bazin & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...840 >

20,995 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost publicate câteva manuale de geografie și un dicționar geografic al județului Fălciu, care conțin unele observații și indicații referitoare la Valea Lohanului și a satelor ce se suprapun acestui bazin (V. Leondari, în 1884, Geografia județului Fălciu; V. Săghinescu, 1890, Manual de geografie al județului Fălciu; C. Chiriță, 1893, Dicționar geografic al județului Fălciu). Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului al XX-lea, teritoriul

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
În 1959, în studiul de geografie fizică și economică al Depresiunii Huși, a făcut referiri și la cursul superior al Lohanului, care reprezintă limita vestică a depresiunii menționate. Tot în anul 1959, V. Butnaru a realizat un studiu pedologic în bazinele Crasnei și Lohanului, iar în 1962 a elaborat o lucrare asupra eroziunii solului din cele două bazine. De asemenea, I. Gugiuman și V. Băican au realizat și un „Dicționar geografic al județului Vaslui” (1973) cu informații și asupra bazinului Lohan

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
cursul superior al Lohanului, care reprezintă limita vestică a depresiunii menționate. Tot în anul 1959, V. Butnaru a realizat un studiu pedologic în bazinele Crasnei și Lohanului, iar în 1962 a elaborat o lucrare asupra eroziunii solului din cele două bazine. De asemenea, I. Gugiuman și V. Băican au realizat și un „Dicționar geografic al județului Vaslui” (1973) cu informații și asupra bazinului Lohan și a satelor și comunelor ce se suprapun acestuia, iar recent (1990 - 1991), P. Jeanrenaud și A

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
în bazinele Crasnei și Lohanului, iar în 1962 a elaborat o lucrare asupra eroziunii solului din cele două bazine. De asemenea, I. Gugiuman și V. Băican au realizat și un „Dicționar geografic al județului Vaslui” (1973) cu informații și asupra bazinului Lohan și a satelor și comunelor ce se suprapun acestuia, iar recent (1990 - 1991), P. Jeanrenaud și A. Saraiman au efectuat un studiu geologic asupra Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, desigur, incluzând și arealul vizat de prezentul studiu. CAPITOLUL

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
recent (1990 - 1991), P. Jeanrenaud și A. Saraiman au efectuat un studiu geologic asupra Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, desigur, incluzând și arealul vizat de prezentul studiu. CAPITOLUL IV RELIEFUL 1. ALCĂTUIREA PETROGRAFICĂ. Unitatea naturală avută în vedere, respectiv bazinul hidrografic al pârâului Lohan, se suprapune în întregime Platformei Moldovenești. Cele două componente ale acesteia, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară reflectă stadii diferite de evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura - etapa de stabilitate (platformică), în care depozitele

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
de geosinclinal, caracterizat și prin prezența unor mișcări orogenetice în Proterozoicul inferior și mijlociu. O dată cu aceste mișcări se încheie regimul tectonic de geosinclinal, teritoriul transformându-se într-o unitate de platformă cu mobilitate destul de redusă. b. Cuvertura. Cuvertura, în cazul bazinului Lohan, este alcătuită exclusiv din depozite sedimentare, aparținând Sarmațianului și Meoțianului (sedimente acumulate în ciclul de sedimentare Badenian superior - Meoțian). La acestea se adaugă depozite cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc artera hidrografică principală, respectiv pârâul Lohan. Sarmațianul este prezent

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
ce însoțesc artera hidrografică principală, respectiv pârâul Lohan. Sarmațianul este prezent cu etajele: Basarabian și Chersonian. Basarabianul (Sarmațianul mijlociu) se găsește în aproape tot cursul inferior al Lohanului. În profilul văii Lohanului și al afluenților săi din această parte a bazinului apar depozite argilo nisipoase (cu grosimi de 2,5 m), acoperite de strate de calcar oolitic (ce conține ca formă fosilă pe Mactra podolica) ori de gresie calcaroasă (ce reprezintă orizontul de Șcheia) pe o grosime de circa 2 m

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format câteva platouri structurale: dealul Lohanului, situat la est de pârâul Lohan, Dealul Bobești, la nord de satul cu același nume, caracterizate prin înclinarea suprafeței lor în sensul în

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
explică prin organizarea scurgerii din zona de cuestă și de pe alte suprafețe topografice orientate invers decât căderea stratelor monoclinale. 3. SEISMICITATEA. Seismicitatea reprezintă starea de agitație datorată marilor energii eliberate din focarele cutremurelor de pământ. Regiunea avută în vedere, respectiv bazinul Lohan, ca dealtfel, întreg teritoriul Podișului Moldovei, este afectată uneori de „cutremurele moldavice”, ale căror focare sunt situate în zona Vrancei. Cauzele care determină mișcările seismice în regiunea studiată sunt de origine tectonică. Distribuția focarelor vrâncene se află într-o

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
din șisturi cristaline, în care nu se cunosc accidente tectonice majore, fundament acoperit de depozite sarmațiene și meoțiene, formate din roci predominant nisipoase sau argiloase, slab ondulate. Analizând Harta seismică a României (R. Ciocârdel și colab., 1965) se constată că bazinul hidrografic al pârâului Lohan, ca și zonele limitrofe, se înscriu ca arii de maximă intensitate seismică (gradul 8). Această încadrare a fost confirmată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, dar mai ales de cel din 4 martie 1977, care a

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
de maximă intensitate seismică (gradul 8). Această încadrare a fost confirmată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, dar mai ales de cel din 4 martie 1977, care a provocat mari distrugeri în partea sudică și centrală a Moldovei. 4. HIPSOMETRIA BAZINULUI LOHAN. Harta hipsometrică a fost realizată urmărindu-se curbele de nivel de 150 m, 250 m și 300 m altitudine, care descriu treptele altitudinale ale bazinului. Planimetrarea sectoarelor corespunzătoare treptelor respective relevă următoarele suprafețe și ponderi: • sub 150 m: 16

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
care a provocat mari distrugeri în partea sudică și centrală a Moldovei. 4. HIPSOMETRIA BAZINULUI LOHAN. Harta hipsometrică a fost realizată urmărindu-se curbele de nivel de 150 m, 250 m și 300 m altitudine, care descriu treptele altitudinale ale bazinului. Planimetrarea sectoarelor corespunzătoare treptelor respective relevă următoarele suprafețe și ponderi: • sub 150 m: 16,8 km2 din totalul de 110 km2 (sau 15,3% din suprafața bazinului); • între 150 - 250 m, 51,9 km2 (sau 47,2% din totalul suprafeței

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
150 m, 250 m și 300 m altitudine, care descriu treptele altitudinale ale bazinului. Planimetrarea sectoarelor corespunzătoare treptelor respective relevă următoarele suprafețe și ponderi: • sub 150 m: 16,8 km2 din totalul de 110 km2 (sau 15,3% din suprafața bazinului); • între 150 - 250 m, 51,9 km2 (sau 47,2% din totalul suprafeței); • între 250 - 300 m: 21,1 km2 (sau 19,2%); • peste 300 m: 20,2 km2 (sau 18,3%). Reiese clar predominanța altitudinilor cuprinse între 150 - 250

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
sau 47,2% din totalul suprafeței); • între 250 - 300 m: 21,1 km2 (sau 19,2%); • peste 300 m: 20,2 km2 (sau 18,3%). Reiese clar predominanța altitudinilor cuprinse între 150 - 250 m, care reprezintă 47,2% din totalul bazinului hidrografic. Analizând harta hipsometrică se poate remarca cu ușurință că izohipsa de 150 m delimitează zona care include conurile de dejecție și debușeele majorității afluenților Lohanului, atât pe dreapta cât și pe stânga văii. Curba de 250 m altitudine delimitează

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
baza experimentelor de laborator, A. Gilbert (1877) a formulat o primă observație asupra genezei formei profilului, și anume: profilul longitudinal este invers proporțional cu debitul lichid. Astăzi se știe că o serie întreagă de factori ca: panta, alcătuirea litologică, suprafața bazinului, contribuie la forma și caracteristicile acestui profil, pe diferitele lui segmente. În acest studiu s-au analizat profile de vale și nu profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Lohanului, în zona de cuestă. CAPITOLUL V CLIMA Clima este unul din factorii esențiali ai morfogenezei. Ea influențează, în primul rând, intensitatea și caracterul proceselor de dezagregare și alterare și, deci, procesele de denudare în ansamblu. În relieful actual al bazinului Lohan este bine imprimată amprenta climei, cu toate că această regiune a fost supusă modelării subaeriene relativ recent. În decursul evoluției sale, din momentul retragerii definitive a apelor și până în prezent, condițiile climatice s-au modificat substanțial și, odată cu ele, s-au

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
cu temperatura minimă diurnă ≤ 0°C sunt posibile în urma efectelor radiative din nopțile senine și liniștite sau prin advecția aerului rece; înghețul este puternic când cele două cauze acționează concomitent, iar efectul lui poate fi dezastruos pentru vegetație. În cuprinsul bazinului, numărul mediu anual de zile cu îngheț este mai mare de 120. Această caracteristică termică este specifică intervalului noiembrie - martie, având cea mai mare frecvență în lunile decembrie februarie. Primul îngheț, toamna, se produce între 10 - 25 octombrie. Ultimul îngheț

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
august, prin continentalizarea maselor de aer cald, în timpul insolației puternice din zilele senine, temperatura maximă diurnă poate să fie ≥ 30°C, înregistrându-se zile tropicale, al cărui număr oscilează între 10-40 zile. 2. PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE. Sursa principală de apă a bazinului Lohan o formează precipitațiile atmosferice și, prin aceasta, cunoașterea variațiilor cantitative și calitative, în timp și spațiu, prezintă și o deosebită importanță practică. Studiul acestui element meteorologic scoate și mai mult în evidență caracterul continental al climei din acest bazin

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
bazinului Lohan o formează precipitațiile atmosferice și, prin aceasta, cunoașterea variațiilor cantitative și calitative, în timp și spațiu, prezintă și o deosebită importanță practică. Studiul acestui element meteorologic scoate și mai mult în evidență caracterul continental al climei din acest bazin și rolul pe care-l au condițiile naturale de aici în repartiția precipitațiilor. Media anuală de precipitații în intervalul luat în considerare (1983 - 2003) a fost de 525,9 mm, deci mai mică decât media normală, care este de 532

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
teraselor și a „hârtoapelor” apare un microclimat de tranziție. Pe terase, climatul face trecerea de la cel de luncă la cel de versant, iar în zona „hârtoapelor” de la climatul zonei înalte împădurite la cel de versant. Un fenomen natural întâlnit în bazinul Lohan sunt inversiunile termice, care apar pe văi și pe plaiurile înalte. Aceste fenomene iau valori deosebite în perioada rece a anului (iarna) și în etapa de tranziție (primăvara și toamna), producând pe văi, pe lângă brumă, o sporire și o

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
arterei principale, Lohanul. Cauza acestei înfățișări a rețelei hidrografice este rezultatul îndelungatei evoluții morfohidrografice care s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a depozitelor în care complexul

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
unor mase de roci, favorizând declanșarea acelorași procese (alunecări de teren). Structura geologică variată ca facies petrografic, alternanța păturilor permeabile și impermeabile, ca și caracterul lentiliform al formațiunii argilo - marnoase sunt cauzele care explică neregularitatea poziției pânzelor de apă din bazinul Lohan. La aceasta este necesar să adăugăm că adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile geologice pe o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor de apă existente în aceste formațiuni. Prezența pânzelor acvifere este semnalată în

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
glimee, cum poate fi văzut, ca exemplu tipic, la sud de satul Tătărăni. Din izvoarele care se cunosc în această regiune, ca și din locurile care au multă apă la mică adâncime, foarte puține dintre ele sunt folosite. În întreg bazinul Lohan, captări sistematice există doar la marginea de vest a satului Arsura (în cursul superior al Lohanului). În rest, există câteva șipote (cișmele), ca cele de la Pâhnești, Fundătura, Oltenești, Târzii. Captările sistematice sunt reprezentate de drenuri simple sau sisteme de

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
de apă ce se preling pe pantă, intensificând procesele geomorfologice actuale. 2. APELE DE SUPRAFAȚĂ. Apele de suprafață, respectiv apele curgătoare, se manifestă ca unul din cei mai activi și mai eficienți agenți modelatori ai reliefului. Principala arteră hidrografică din bazin este pârâul Lohan. Lohanul este afluent al Crasnei și izvorăște din zona înaltă a platformei Poiana Mare - Lohan. În hidrografia Moldovei Centrale, valea Lohanului este considerată ca o apariție morfologică târzie. Formarea ei s-ar fi produs în Cuaternar. Acest

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
captând prin eroziunea ei regresivă aproape toate râurile acestor regiuni care, primitiv, curgeau spre sud - est. Așa ar fi luat naștere râul Bârlad, care prin cei doi afluenți ai săi, Crasna unită cu Lohanul, și-a întins mult spre est bazinul său, cumpăna apelor lui fiind astăzi în dreptul satului Arsura, la abia 7 km vest de lunca Prutului. Față de Crasna, valea Lohanului este mai veche, apariția ulterioară a celei dintâi nefăcând decât să-i răpească acestuia, prin captări succesive, din aval

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]