1,091 matches
-
spațiul spre care au plecat ca „luminători ai satelor”, normaliștii devin apostoli, victime ale confruntărilor dure cu viața rurală. Autorul consemnărilor apare ca un idealist dispus să lupte cu împrejurările ostile, susținut de dorința cunoașterii, transformată în adevărată pasiune. Valorii beletristice a scrierii, modestă, i se substituie, din nou, valoarea documentară, prin inventarierea și reflectarea participativă a riscurilor asumate de această categorie a intelectualilor autoexilați în anonimatul universului sătesc. În Revizori și inspectori, capacitatea de observație rămâne omniprezentă, situațiile și comportamentele
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
a se impune și rezista mai mult decât oricare altă utopie. Ura împotriva burgheziei, anatemizată pentru vina de a fi prizonieră a intereselor sale egoiste și de a deprecia, prin aceasta, tradițiile aristocratice generoase este un loc comun în literatura beletristică, precum și în cugetarea politică și sociologică a secolului al XIX-lea. Burghezia este stigmatizată pentru păcatele ei, atât dinspre dreapta conservatoare, cât și dinspre stânga revoluționară. Iar romantismul a punctat decisiv în această cruciadă, aureolând revolta spiritelor sensibile împotriva societății
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
septembrie și 8 octombrie 1900. Director al acestei publicații, promițător subintitulată de „literatură, artă, știință, politică”, este Ludovic Dauș și tot el, probabil, autorul unui articol-program care anunță intenția de a combate „bisericuțele” literare, mercantilismul, nechemații în literatură. L. publică beletristică, cronici de teatru și artă plastică, articole politice, știri din viața literară, caricaturi. H.G. Lecca, Dem. Moldoveanu, Al. Obedenaru, N. Țincu, Radu D. Rosetti, Ludovic Dauș și N.G. Rădulescu-Niger sunt prezenți cu versuri, iar Constanța Dunca-Schiau, C. Săteanu, N.G. Rădulescu-Niger
LUCEAFARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287867_a_289196]
-
iar din 1865 a fost director al școlii. A predat aritmetica, pedagogia, metodica, geografia, economia, istoria, limbile română și maghiară. A fost și inspector pentru școlile primare în protopopiatul Arad. Din 1830, G. a început să colecționeze manuscrise românești (istorice, beletristice, didactice, teololgice) cu intenția de a le publica. Ajungând în posesia unor foarte prețioase manuscrise (între care cronica lui Gheorghe Șincai, scrieri de Ioan Barac, Samuil Micu, Constantin Diaconovici-Loga ș.a.), redactează un Plan după care se vor tipări nește cărți
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
FEMEIA ȘI FAMILIA, revistă apărută la Sibiu, bilunar, între 1 februarie și 1 iulie 1903, cu subtitlul „Foaie beletristică literară”, proprietari și redactori responsabili fiind Silvestru Moldovan și Ioan E. Prodan. Publicația are un pronunțat caracter de magazin; menită să instruiască, să informeze, dar și să distreze, este destinată în primul rând femeilor. Pe lângă partea de literatură, cuprinde rubrici
FEMEIA SI FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286981_a_288310]
-
a fost necesară intervenția bănească a lui I. Micu Moldovanu și a lui M. Kogălniceanu pentru ca F. să continue. În perioada când Roman era închis la Vác, Poruțiu a condus gazeta, fiind apoi înlocuit, pentru puțin timp, de Iosif Hodoș. Beletristica și publicistica literară din paginile periodicului sunt subsumate orientării politice. Versuri publică Iosif Vulcan, I. S. Bădescu, Aron Densușianu, Justin Popfiu, Miron Pompiliu, A. P. Alexi. Se reproduc poezii de I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri și Gh. Sion. Sunt retipărite și studii
FEDERAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286974_a_288303]
-
a acestui program sumar este făcută într-o scrisoare din 9 aprilie 1865, pe care Vulcan o adresa lui G. Barițiu, ale cărui inițiative sociale și publicistice îi vor servi întotdeauna ca model. Revista, scrie Vulcan, va fi „enciclopedică și beletristică”. Trei zile mai târziu, la 12 aprilie, el primește aprobarea autorităților, și la 1 mai 1865 apare numărul de probă, însoțit, cum se obișnuia, de o listă de prenumeranți. O lună mai târziu Vulcan scoate primul număr, în care reia
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
țintitoriu la învățătura spiritelor și la îndreptarea moravurilor”. Istoriei literare i se cere ca, în urma unui studiu judicios și nepărtinitor, să caute a stabili timbrul particular, calitatea dominantă a fiecărui autor. Aportul cultural al lui G. precumpănește evident asupra celui beletristic. SCRIERI: Ritorică română pentru tinerime, Iași, 1852; ed. 2 (Ritorică pentru tinerimea studioasă), Iași, 1875; ed. îngr. și introd. Mircea Frânculescu, București, 1984; Buchetul poetic pentru principile domnitoriu Grigorie A. Ghica V.V., Iași, 1855. Traduceri: Ponson du Terrail, Pelerinagiu de
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
cărți de versuri, povestiri și romane. Traducerile sale din literatura universală uimesc prin aria lor lingvistică (peste treizeci de limbi, „prea multe limbi”, obiectează istoricul literar Josef Nadler în Geschichte der deutschen Literatur, 1951) și prin vasta extensie geografică (literatură beletristică din Europa și din alte continente). Textele traduse și, de regulă, comentate de H. sunt oferite publicului cititor în numeroase volume de sine stătătoare sau alcătuind cicluri, precum și într-o colecție pe care o inițiază la Editura Alexander Duncker din
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
prozaice comportamente. (În filmul cu același nume, povestea vieții lui Sanchez este jucată de celebrul actor Anthony Quinn.) Prezentarea destinelor tatălui, Sanchez, și a copiilor lui nu este făcută din exterior, ci din perspectiva fiecăruia. Iar ceea ce e remarcabil, și beletristic și psihosocial, este modul de a arăta - prin punerea în paralel și din când în când prin intersectarea lor - cât de diferite sunt acesteperspective, care se referă în cea mai mare măsură la aceeași realitate. Să recunoaștem că analiza multiperspectivală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
orientării strategice (vezi 9.3.1.); 2. metafora ca modalitate de intervenție terapeutică, de care ne vom ocupa în continuare. Comunicarea și convingerea prin metaforă nu este nicidecum o invenție a psihoterapiei. Să ne gândim la pildele biblice, la literatura beletristică, precum și lacotidienele conversații. Dar în fond și noțiuni științifice, precum cele de „forță”, „atracție”, „gaură neagră” și multe altele, sunt tot un gen de metafore. În psihoterapie, metaforaa fost utilizată frecvent de la început, prin lucrările lui P. Watzlawick (1978) și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
insatisfacție, infidelitate și suferinȚĂ" 10.5.1. Considerații generaletc "10.5.1. Considerații generale" Ce este dragostea și de ce o anumită persoană face obiectul dragostei (și căsătoriei) sunt întrebări care nu au încă răspunsuri, care depășesc semnificativ simțul comun, literatura beletristică și eseistico-filosofică (vezi și Radu, 1994a). Aceasta pentru că subzistă numeroase necunoscute, dintre care biochimia umană probabil că va desluși multe în viitor (vezi și 5.3.). Câteva concluzii sunt însă clare: o serie de factori operează insidios în alegerile afective
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele sociale. Suprimată după patruzeci și șapte de numere, R.l. nu are răgazul să strângă în jurul ei decât un număr mic de tineri scriitori, majoritatea colaboratorilor fiind alcătuită din poeți și prozatori, critici și publiciști consacrați. Prin bogăția și valoarea beletristicii selectate R.l. a contribuit la dezvoltarea gustului, a dat literaturii o însemnătate socială deosebită și a exercitat o mare influență asupra vieții culturale din Principate, modelul ei fiind esențial pentru periodicele literare de mai târziu. I.L.
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]
-
Deși mai rar prezentă în sumar, dramaturgia nu este neglijată, de-a lungul vremii apărând fragmente din piese de teatru ale lui Marin Sorescu (A treia țeapă), Ion Băieșu, D.R. Popescu, Ion Brad, Paul Everac, Paul Anghel ș.a. În afara părții beletristice propriu-zise, R.l. a avut o substanțială secțiune de critică și istorie literară, la care și-au dat contribuția nume cunoscute și apreciate, deseori beneficiind de rubrici speciale, uneori decenii de-a rândul. Au avut rubrici permanente Nicolae Manolescu, Eugen Simion
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
ea în luarea de decizii, a te interesa de activitățile ei, a-i respecta opiniile etc.). În al treilea rând, după cum anticipam, dragostea, spre deosebire de prietenie și simpatie, este însoțită și de puternice reacții emoționale (simptome fizice și psihice directe). Literatura beletristică și filmele descriu în detaliu - mai grosier, și muzica pop - intensele efecte fiziologice, începând de la accelerarea bătăilor inimii și transpirație până la nopți nedormite. Investigațiile au încercat să stabilească ponderea unor atare simptome în lumea îndrăgostiților. C. Kanin et al. (1970
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
foileton, cronici teatrale, informații și rubrici literare. Când la 23 februarie 1897 suplimentul își suspendă apariția, L. n. cedează redactorilor literari coloana a cincea din prima pagină și primele coloane din pagina a doua, publicând în continuare un variat material beletristic și critic. Principalul colaborator literar al gazetei este C. Dobrogeanu-Gherea, prezent cu articole polemice (controversa cu G. Panu, autor al seriei de foiletoane intitulate Critica și literatura, apărute în „Epoca literară”) și de critică literară. Au mai scris aici H.
LUMEA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287887_a_289216]
-
din Cluj-Napoca), în care cercetează riguros și sistematic, sub aspect social, filosofic, istorico-literar și științific, ideologia mișcării iluministe ardelene, urmărind cu precădere cristalizarea conștiinței naționale a românilor din Transilvania în contextul mișcării de idei din Europa vremii. În activitatea sa beletristică, L. experimentează formula romanului-parabolă prin Regele pălăriilor (1967), unde ilustrează rolul hazardului în desfășurarea spectacolului vieții omenești, plecând de la evoluția unui tânăr artist însetat de ideal, într-o lume degradantă, situată cronologic pe la 1600. Cu Recviem rustic (1973) prozatorul se
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
Pițu, Filip Răduți, Tereza Petrescu, Gabriela Iavorschi, Dan Alexie, Dinu Gheorghiu, Sorin Antohi, iar apoi au aderat la listă: Elisabeta Culianu, Nichita Danilov, Dorin Spineanu, George Pruteanu. Unde e adevărul, doar e vorba de literatură documentară?! Alte texte devenite literatură beletristică promovează ca aderenți și multe alte nume, de aici și explicația mulțimii de revoluționari care își așteaptă astăzi indemnizațiile, uneori nemeritate, că la drept vorbind, Decembrie 1989 a fost al tuturor românilor care într-un fel sau altul au fost
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
lansează ideea solidarizării teologilor arădeni cu acțiunile cultural-sociale ale colegilor din alte centre de învățământ teologic (Sibiu, Caransebeș etc.). Existența unei biblioteci și a unui cabinet de lectură avea un rol esențial. Biblioteca, inaugurată tot în 1867, dotată cu literatură beletristică și științifică, urmărea a „ațâța gustul pentru lectură” al tinerimii studioase și al locuitorilor orașului. Cabinetul de lectură făcuse abonamente la numeroase periodice de limbă română, dar și în alte limbi. Luna februarie 1869 marchează debutul activității publicistice a societății
SOCIETATEA DE LECTURA A TEOLOGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
cultură românești. Astfel, la 7 ianuarie 1868, printr-un decret, se stipula că membrii nu au voie ca în ședințele obișnuite să se ocupe de „afaceri care ar atinge politica”, că sunt obligați să „nu se mărginească numai la obiecte beletristice cari ar stârni imaginațiuni contrare dezvoltării intelectuale a tinerilor, ci să facă elaborate din orice ram de studiu propus de gimnaziu”. După 1894 măsurile coercitive se înăspresc. Ca urmare, în același an este trimis la Beiuș un comisar guvernamental pentru
SOCIETATEA LITERARA „SAMUIL VULCAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289760_a_291089]
-
revoluționare de pe Câmpia Libertății din Blaj. Din inițiativa societății se strâng fonduri pentru crearea unei școli de fete la Cluj, a unui gimnaziu la Șomcuta Mare și a școlii românești din Gilău. La 1 decembrie 1877 iese foaia literară și beletristică „Diorile” („Zorile”), având ca redactor pe Petre Dulfu și doi colaboratori: Vicențiu Nicoară și Gavril Onișor. Foaia, cu apariție lunară, în manuscris, cuprindea lucrările membrilor, selectate de o comisie special constituită. Biblioteca S. de L. „I.” a avut inițial șaizeci
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
la Arad, de două ori pe lună, de la 1 februarie la 15 decembrie 1869 și de la 10 ianuarie 1871 la 15 iunie 1872. Publicație a Societății de lectură a elevilor de la seminarul arădean, S. era destinată tipăririi lucrărilor teologice sau beletristice prezentate în cadrul ședințelor asociației. Puțina literatură inclusă în sumar aparține lui Iulian Grozescu și lui G. Morariu. Cu articolul Despre creștere și mai cu seamă despre creșterea junelor române a colaborat Ioan Slavici. Se mai republică poezia Adio la Bolintineanu
SPERANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289823_a_291152]
-
cu istoria vechilor greci și romani, expunerea evenimentelor se continuă până în secolul al XVIII-lea, istoria românească fiind urmărită până în epoca fanariotă. Manualul, învechit ca metodă, este mai mult o juxtapunere de date ale istoriei dinastice. S. se integrează literaturii beletristice prin volumul Fabule în versuri sau Poezii alegorice (1835). În prefață se face și o încercare de teoretizare asupra fabulei, punându-i-se în valoare scopul educativ. Fabulistul critică vicii generale (Avarul sau zgârcitul și bețivul), falsele judecăți (Mâțele și
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
și teologia. În 1857 este numit profesor la Școala Normală (Preparandială) orădeană, fiind și unul din susținătorii „lepturiștilor” de aici. Moartea lui, prematură, va fi deplânsă de elevi, trezind ecouri în presa românească din Transilvania. În „Diorile (Zorile) Bihorului”, almanah beletristic „naciunal”, scos în 1854 de Societatea de Lectură, S. și-a publicat o parte din scrieri (versuri, mai ales, dar și o proză și o seamă de „sentințe”), restul rămânând în manuscris. Postum, prin grija lui Iosif Vulcan, îi vor
SFURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289660_a_290989]
-
alcătuite de Al. I. Hodoș (Ion Gorun) etc. Principalii autori transilvăneni publicați de T. sunt Ioan Slavici și George Coșbuc. Cel puțin până când se va întoarce la București, Slavici a fost cel mai activ și mai conștiincios furnizor de scrieri beletristice și politice. Tot ceea ce s-a publicat în acest răstimp, exceptând anul de detenție, a fost, de asemenea, văzut, citit și de mai multe ori corectat sau chiar rescris de el. În același timp, Slavici a dat aproape în fiecare
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]