617 matches
-
pe cel mai sceptic spectator. Îmi repetaseră de-atâtea ori: „Berlinul e altceva decât Germania”, „Hitler n-a cucerit orașul acesta decât după grea luptă”, „Ceea ce este mai viu azi În Germania descoperi la Berlin, În tensiunea, complicațiile și fermentul berlinez”... Se discută aici, adesea, despre neagra perioadă nazistă, dar și despre ambiguitățile situației politice postbelice. Tac și ascult. „De la un anumit nivel uman, indivizii se Înțeleg instantaneu, să știți. Indiferent de limba, culoarea sau experiența lor”, spune profesoara de germană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Nu va suporta, de altfel, decât trei ani apăsătoarea corvoadă. Când revine, căsătorit, la Berlin, În 1914, plonjase deja În mult mai riscanta identitate de „scriitor profesionist”. Drumul obișnuit al bursierilor scriitori, compozitori, pictori, invitați acum la anualul Program artistic berlinez, către frumoasa clădire În care se află, astăzi, DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst), trece de fiecare dată pe lângă intersecția dintre Uhlanstraße și Steinplatz. Aici, la pensiunea Steinplatz, a locuit tânăra pereche imediat după Întoarcerea de la Viena, Înainte de a se muta În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
se desfășurase sub travestire germană. Dublul lui Gerstein nu era, totuși, deloc un dublu. Protejați, amândoi, de etnicitatea care acționa ca o mască, fără să fie, cei doi nu aveau În comun decât germanitatea și antifascismul, nicidecum subversivitatea. Promotorul meu berlinez era un individ direct și deschis, deloc Înclinat spre coaliții obscure, nici chiar dacă ar fi fost vorba de puerile conspirații culturale. Să fi profitat CONSPIRAȚIA până și de această drastică deosebire? Să fi devenit operațiile ei atât de subtile, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Orient-Occident provocase un răspuns la fel de entuziast de la Heinrich Böll. Atunci mi-a parvenit și primul semnal de la „conspirator”... „Dragă Dle Norman Manea, dacă nu plecam din România, vă căutam prietenia”, așa Își Începea primul mesaj, În 23 noiembrie 1983, agentul berlinez. Apelul era motivat, formal, printr-o analiză a volumului Octombrie, ora opt, cu focalizare pe câteva povestiri emblematice. „Stânga și dreapta, umăr la umăr, ar plesni de dispreț față de marele personaj al Marei!”, scria referentul despre fetița creștină care moare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
din acest sumar ghid sarcastic. Nu l-am uitat, Însă. Nici vizita noastră la marele cimitir evreiesc din Berlinul de Est nu am uitat-o. Paul Îmi arăta impozante pietre funerare de generali, procurori, medici, scriitori, bancheri, miniștri. „Întreaga istorie berlineză este aici, să știi! Cine vede acest cimitir, fie el filosemit, antisemit, oricine-ar fi, Înțelege că Berlinul nu ar fi devenit ce a fost fără acești evrei.” * „Conspiratorul” care intermediase, deloc conspirativ, tranziția mea literară În Occident a contemplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
picioare pe pământ! Și ce mult Îmi lipsește aici, printre nemți, filosofi morocănoși! Ce dor permanent și veninos! Dorul nu m-a părăsit. N-o să mă părăsească până la exitul final”. Nu este de mirare că, Într-o altă scrisoare, mesajul berlinez se Încheia astfel: „Mai am un singur dor. Așa cum stau lucrurile, voi muri la Berlin, ca nea Iancu. Doamne, dacă stă-n puterea ta, fă să mi se ducă leșul, hoitul, cadavrul În România. Indiferent unde - dar nu printre sași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
a se scuza, Însă, prevenitor, pentru că nu mi se adresează În engleză cum, probabil, imprudent, procedasem când i-am scris. Exista În scrisoarea sa o referință la Întâlnirea noastră de la Budapesta, dar și la un text al meu În revista berlineză Sinn und Form, prilej pentru expeditor de a reaminti limba maternă, despre care vorbise și textul meu. „Firește, Îmi amintesc cum ne-am plimbat și conversat pe Bulevardul Muzeului și apoi la cină, În restaurantul cu același nume”, scria Imre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Piatra a fost aruncată, așa cum aruncată a rămas cu vreun an în urmă, când un alt autor, ce se pretindea editor al corespondenței dintre Celibidache și Eugen Trancu-Iași, vorbea în dodii de simpatiile legionare ale dirijorului. Este adevărat că perioada berlineză a lui Sergiu Celibidache din anii războiului mondial a rămas, până nu de mult, total necunoscută muzicologilor. Se știa că ea corespundea epocii în care Celibidache a fost student la Conservatorul din Berlin. În ultimii săi ani la München, Celibidache
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
categorie de admiratori făcea parte și o prietenă, stinsă din viață tragic zilele trecute, Gertie Bauer, aproape întreaga ei existență matură editoare științifică la Universitatea din Göttingen. Am discutat de multe ori cu ea despre perioada și documentele din arhivele berlineze, aproape deloc verificate. În ultimele ei luni de viață, Gertie Bauer a decis să întreprindă câteva sondaje în aceste arhive, în care se știa că există lucruri relevante despre formația de dirijor și compozitor a lui Sergiu Celibidache. Cercetările le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
1943, din nou într-o seară de operă, conducea Bastien și Bastienne, opera de tinerețe a lui Mozart. Există și alte mărturii importante, edite astăzi, despre experiența dirijorală acumulată de Sergiu Celibidache în anii 1941-’42, la pupitrul unei orchestre berlineze, Orchester Berliner Musikfreunde. Pe lângă repertoriul clasic și romantic timpuriu, scrie o cercetătoare care i-a dedicat un articol special, Celibidache a dirijat în octombrie 1942 și Divertismentul românesc de Sabin Drăgoi. Iar documentația video păstrată din anii celui de-al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
păstrată din anii celui de-al doilea război mondial îl arată și într-o repetiție cu opera Rigoletto de Verdi. Gertie Bauer nu a apucat să-și finalizeze cercetările, nici să schițeze articolul pe care voia să-l dedice perioadei berlineze a lui Sergiu Celibidache. Cert este că sursele sunt mai numeroase decât se poate bănui și este de așteptat ca o monografie să le reunească analitic și în ansamblul lor. FILM Sentimentul religios la frații Coen Iulia BLAGA No Country
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
Imaginea Marthei Bibescu, personaj de legendă din prima jumătate a secolului trecut a revenit în memorialistica românească datorită Jurnalului berlinez, cronică acidă a sejurului la Berlin, realizat cu ocazia Congresului Federației Internaționale de Aeronautică din 1938, al cărui președinte era prințul George Valentin Bibescu. Cartea completează Jurnalele politice din anii premergători izbucnirii celui de al Doilea Război Mondial. Martha Bibescu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Cristina Poede () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1430]
-
devin cu adevărat dramatice când, invitat de Friedgard în luna august, împreună cu Simone, în Palazzo Salis din Soglio, în Elveția, Cioran trebuie să facă față anturajului extrem de variat al Friedgardei: fostul soț, prietenul actual, un faimos scriitor elvețian, un psihiatru berlinez ("care în fiecare an încercuia în calendar ziua în care urma să se sinucidă"). În plus, Friedgard se împrietenește cu Simone, presimțind că aceasta este soluția pentru a muta relația sa cu Cioran pe alt registru. După vacanța elvețiană, această
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
puțin semnificativă - la cercetarea fenomenelor de comunicare. 1. „Nimic nu e mai practic decât o teorie bună” Lewin își începe cariera de cercetare la Universitatea din Berlin. După susținerea doctoratului, devine cunoscut atât în Germania, cât și în Statele Unite. Perioada berlineză este marcată de un interes pronunțat pentru procesele mentale individuale. În 1930, este invitat la Universitatea Stanford, iar în 1933, dată fiind înrăutățirea situației politice în Germania, se stabilește definitiv în Statele Unite și începe cariera didactică pe pământ american. Din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
zootehnia, calitatea vitelor și desfacerea lor. Desfacerea tuturor produselor agricole necesită o muncă uriașă într-un oraș mare, în care toată ziua se mănâncă. Restaurantele sunt extrem de căutate, dar nu numai de flotanți și străini, ci și de membrii familiilor berlineze. Resturantele mari, luxoase, ca Adlon, Continental, Kaiserhof, Bristol, sunt frecventate de mulți străini și berlinezi ce dispun. Mulți berlinezi, fie cei cu bani mai puțini, fie cei grăbiți, frecventează restaurantele populare, Aschinger, unde se mănâncă foarte bine și convenabil. Aceste
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
dat se gândește să se întoarcă la București. Grija e mare întucât cu un an înainte a fost serios bolnavă de pleurezie; când credeam că e pierdută ne-a salvat-o simpaticul doctor Petre Topa. Acum ne adresăm unei somități berlineze, Dr. Bessau. Acesta ne primește extrem de cordial. Din cabinetul său, deschide o usă alăturată și intrăm într-o cameră mult mai spațioasă. Avem impresia că suntem la galeriile Lafayette. Rafturi pline de păpuși, de ursuleți joviali, curați, nu ca umblatul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
putut salva din fuga noastă de la Gherengic - Mangalia. Mintea m-a ajutat să găsesc numele unui sergent german, care alături de alți șapte, formau grupul de comandă de la Cojocaru și Tăcău, cinci la Cojocaru, doi la Tăcău. Unul dintre ei era berlinez. Cum pe atunci cunoșteam binișor germana, absolvisem deja șase clase, ascultam cu luare aminte descrierea minunatei vieți berlineze. Numele lui era Richard Teichert și locuia pe Veteraner Strasse nr. 3. Adresa i-am aflat-o într-o bună zi, când
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
care alături de alți șapte, formau grupul de comandă de la Cojocaru și Tăcău, cinci la Cojocaru, doi la Tăcău. Unul dintre ei era berlinez. Cum pe atunci cunoșteam binișor germana, absolvisem deja șase clase, ascultam cu luare aminte descrierea minunatei vieți berlineze. Numele lui era Richard Teichert și locuia pe Veteraner Strasse nr. 3. Adresa i-am aflat-o într-o bună zi, când formase un mic pachet, cu câteva alimente, pe care le expedia la Berlin. Armata germană, ca să ne facă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
bună zi, când formase un mic pachet, cu câteva alimente, pe care le expedia la Berlin. Armata germană, ca să ne facă plăcere scotea în acea vreme o revistă ilustrată „Valahia sălbatică”. Cât de sălbatecă era însă viața la Cojocaru pentru berlinezul meu! Donnerweter, spunea Teichert, cum se poate trăi aci fără magazin, fără școală, fără biserică, fără frizer, oameni tot timpul cu picioarele goale. Ca să mergem la satul cel mai apropiat Tufești trebuia să trecem două brațe ale Dunării, Vâlciul și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Deutsche Grammophon. Personajul Herbert von Karajan a fost, cum o recunoștea el însuși într-un interviu la bătrânețe, o personificare exclusivă a calculului rece, altfel spus avid de putere, faimă și bani, arogant și disprețuitor, temut de orchestra sa, Filarmonica berlineză, și de nenumărați interpreți ce jucau jocul idolatriei față de patron. Puțini din cei ce au lucrat cu el au îndrăznit să-i înfrunte ideile discutabile, să nu se lase umiliți sau înșelați de dirijorul tiran, pentru care gloria și averea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
a înșelat, tendința există până azi. Însuși Scholem XE "Scholem, Gershom" a greșit, căzând în mitologie, într-o dimensiune care există în Cabala, dar nu există nici în Biblie, nici în literatura rabinică. Asta e un fel de viziune occidentală, berlineză, pariziană, să spunem, voltairiană, kantiană, așa ceva, care există până azi în studiile ebraice. De-acolo s-a inspirat Eliade XE "Eliade, Mircea" . Nu știu exact de unde, dar cred că pot să găsesc. S.A.: Să găsești sursele directe ale lui Eliade
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și remarcat, încât la 16 ani a devenit concertmaestru al Filarmonicii din Dresda, pentru ca apoi, la 20 de ani, Wilhelm Furtwängler să-l numească noul concertmaestru al Filarmonicii din Berlin. Avea să rămână timp de cinci ani în fruntea filarmonicii berlineze, epurat apoi, în calitate de evreu, imediat după venirea naziștilor la putere. Exilat din Germania în 1934, Goldberg avea să colinde Europa și Extremul Orient, în calitate de solist și în duo cu pianista de origine ceho-ungară Lili Kraus. Destinele lor s-au împletit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
îl va fi făcut să caute alinarea la masa de scris, răspunzând și unor „comenzi” culturale europene. Departe de Iași și de luptele pentru domnie, Cantemir a devenit un adevărat homo europaeus. Oare cât datorează exilului harnicul membru al Academiei berlineze? 3. Evul Mediu românesc este plin de domnitori pribegi, râvnind venirea sau revenirea la tron. Greu de spus în care cazuri exilul implică o minimă demnitate. Se știe că Petru Șchiopul părăsea tronul pentru a nu mări tributul către Poartă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
îl va fi făcut să caute alinarea la masa de scris, răspunzând și unor „comenzi” culturale europene. Departe de Iași și de luptele pentru domnie, Cantemir a devenit un adevărat homo europaeus. Oare cât datorează exilului harnicul membru al Academiei berlineze? 3. Evul Mediu românesc este plin de domnitori pribegi, râvnind venirea sau revenirea la tron. Greu de spus în care cazuri exilul implică o minimă demnitate. Se știe că Petru Șchiopul părăsea tronul pentru a nu mări tributul către Poartă
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
două linguri de oțet de mere, sare, piper. Se așează toate pe un platou, se intercalează culorile și turnăm deasupra un sos vinegretă din trei linguri de ulei de măsline, două linguri de oțet de mere, sare și piper. SALATĂ BERLINEZĂ 500 g cartofi fierți, 2 bucăți de ardei verde, 2 bucăți de ardei roșu, 2 cepe, 200 g șuncă, 3 ouă fierte, 200 g cașcaval, 200 g măsline și verdeață pentru decor. Se toacă cartofii rondele, apoi ardeii, ceapa, șunca
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]