KorAP: Find »[drukola/base=bicameralism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...25 >

604 matches

Corola-website/Law/238178_a_239507

Ordonanța Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, precum și a ordonanței în întregul ei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 21 decembrie 2009: "Referitor la invocarea încălcării principiului constituțional al bicameralismului, se constată că atât timp cât Camera Deputaților este Camera decizională, aceasta poate introduce în textul legii prevederi noi care țin de competența sa decizională și care au legătură directă și indisolubilă cu textul inițial al proiectului sau propunerii legislative". Având în

DECIZIE nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/238178_a_239507]
indisolubilă cu textul inițial al proiectului sau propunerii legislative". Având în vedere considerentele de mai sus, considerăm că legea examinată a fost adoptată cu încălcarea normelor constituționale referitoare la procedura de legiferare, și anume a fost încălcat principiul constituțional al bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție. Judecător, prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru Judecător, Puskas Valentin Zoltan Judecător, prof. univ. dr. Tudorel Toader --------

DECIZIE nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/238178_a_239507]
Corola-website/Law/227537_a_228866

alin. (3) din Constituție, întrucât nu au fost respectate anumite termene procedurale prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaților atunci când legea este adoptată în procedură de urgență. 1.3. Se mai arată că adoptarea legii criticate a fost făcută cu încălcarea principului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție, întrucât forma legii adoptată de Camera Deputaților cuprinde modificări esențiale față de forma adoptată de Senat, dar și pentru că, între momentul adoptării celor două forme, Guvernul a mai emis o "serie de ordonanțe

DECIZIE nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) şi pct. IV lit. e), ale art. 53 alin. (1), art. 54, art. 65 alin. (4), art. 102 alin. (1) şi (2) şi ale art. 196 lit. b), e), g), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227537_a_228866]
67 din Constituție, se arată că, potrivit stenogramei ședinței Camerei Deputaților din data de 15 septembrie 2010, la votul final au fost întrunite condițiile de cvorum. Totodată, se arată că procedura de adoptare a legii a respectat întru totul principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 din Constituție. Cu privire la criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată că susținerile autorilor sesizării nu au nicio legătură cu principiul consacrat de acest text constituțional, întrucât prin legea criticată

DECIZIE nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) şi pct. IV lit. e), ale art. 53 alin. (1), art. 54, art. 65 alin. (4), art. 102 alin. (1) şi (2) şi ale art. 196 lit. b), e), g), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227537_a_228866]
nr. 1.466/2009 , prin care Curtea Constituțională a arătat că nu este de competența sa controlul modalității în care sunt puse în aplicare regulamentele celor două Camere ale Parlamentului în procesul legislativ. Cu referire la pretinsa încălcare a principiului bicameralismului, se apreciază că o atare susținere este neîntemeiată, întrucât modificările aduse legii de Camera Deputaților, față de forma adoptată de Senat, nu sunt de natură a imprima deosebiri majore de conținut juridic sau o configurație semnificativ diferită a actului normativ adoptat

DECIZIE nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) şi pct. IV lit. e), ale art. 53 alin. (1), art. 54, art. 65 alin. (4), art. 102 alin. (1) şi (2) şi ale art. 196 lit. b), e), g), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227537_a_228866]
nr. 893 din 21 decembrie 2009, sau Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009. 1.3. Raportat la critica de constituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Prin Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, și Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial

DECIZIE nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) şi pct. IV lit. e), ale art. 53 alin. (1), art. 54, art. 65 alin. (4), art. 102 alin. (1) şi (2) şi ale art. 196 lit. b), e), g), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227537_a_228866]
și Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Curtea a stabilit criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului. Aceste criterii esențiale cumulative sunt: a) existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; ... b) existența unei configurații deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. ... Din analiza

DECIZIE nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) şi pct. IV lit. e), ale art. 53 alin. (1), art. 54, art. 65 alin. (4), art. 102 alin. (1) şi (2) şi ale art. 196 lit. b), e), g), r) şi s) din Legea privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale legii în ansamblul său. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227537_a_228866]
Corola-website/Law/224516_a_225845

Cameră sesizată, așa cum s-a întâmplat în cauză. Diferențele de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Senat, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Principiul bicameralismului nu

DECIZIE nr. 1.018 din 19 iulie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/224516_a_225845]
principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Principiul bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativelor legislative. Guvernul a transmis Curții Constituționale, cu Adresa nr. 10.697 din 19 iulie 2010

DECIZIE nr. 1.018 din 19 iulie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/224516_a_225845]
temeiul art. 75 alin. (5) din Constituție, întoarcerea legii cu privire la aceste prevederi la Camera Deputaților, care ar fi trebuit să decidă în procedură de urgență. Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată: I. Legea criticată a fost adoptată cu respectarea principiului bicameralismului, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție. Astfel, prin prevederile art. 61 alin. (2), Constituția României consacră organizarea în două Camere a Parlamentului, raporturile dintre acestea - în ceea ce privește îndeplinirea funcțiilor pe care Parlamentul le exercită, inclusiv în ceea ce privește

DECIZIE nr. 1.018 din 19 iulie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/224516_a_225845]
Corola-website/Law/222128_a_223457

normativ". În consecință, se apreciază că forma adoptată de Camera Deputaților diferă "consistent" de forma adoptată de Senat, astfel încât sunt aplicabile considerentele de principiu stabilite în Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 de către Curtea Constituțională cu referire la principiul bicameralismului. II. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se arată că, potrivit "art. 92 alin. (1^1) și (2) din PL-x 42/2009" și "art. 111 al proiectului de lege", cei care ocupă posturi de natură contractuală vor fi numiți în funcții

DECIZIE nr. 413 din 14 aprilie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18, pct. 22, pct. 23 şi pct. 27, teza referitoare la funcţiile publice de conducere, din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, precum şi a legii în ansamblul ei. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/222128_a_223457]
Camerele Parlamentului în aplicarea regulamentelor proprii. Rezolvarea problemelor ridicate de hotărârile adoptate și de măsurile dispuse de Camerele Parlamentului se poate face exclusiv pe căi și prin proceduri parlamentare. 2. Raportat la critica de constituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, se constată că aceasta este neîntemeiată. Prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , Curtea a stabilit criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului. Aceste criterii esențiale cumulative sunt: a) existența

DECIZIE nr. 413 din 14 aprilie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18, pct. 22, pct. 23 şi pct. 27, teza referitoare la funcţiile publice de conducere, din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, precum şi a legii în ansamblul ei. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/222128_a_223457]
de constituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, se constată că aceasta este neîntemeiată. Prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , Curtea a stabilit criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului. Aceste criterii esențiale cumulative sunt: a) existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; ... b) existența unei configurații deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; ... Din analiza

DECIZIE nr. 413 din 14 aprilie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 18, pct. 22, pct. 23 şi pct. 27, teza referitoare la funcţiile publice de conducere, din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, precum şi a legii în ansamblul ei. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/222128_a_223457]
Corola-website/Law/220047_a_221376

a pronunțat asupra unui proiect ce cuprindea doar 6 domenii în care urma să opereze delegarea legislativă. În aceste condiții, delegarea legislativă cu privire la capitolul 7 - administrație și interne - ar emana doar de la Camera decizională, situație ce ar contraveni flagrant principiului bicameralismului consfințit de Constituția României, așa cum s-a conturat el în jurisprudența Curții Constituționale". Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 710 din 6 mai 2009 , în care s-a statuat că situația în care forma adoptată de Camera decizională se îndepărtează

DECIZIE nr. 89 din 26 ianuarie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/220047_a_221376]
abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, adoptată de Camera Deputaților pe data de 11 ianuarie 2010, suferă de grave vicii de neconstituționalitate extrinsecă, fiind adoptată cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art. 61 din Constituție, prin care este consfințit principiul bicameralismului". În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere. Președintele Camerei Deputaților a

DECIZIE nr. 89 din 26 ianuarie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/220047_a_221376]
și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității legii criticate. Obiectul sesizării îl constituie Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 61 alin. (2), care consacră principiul bicameralismului. Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: Potrivit art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, "Curtea Constituțională [...] se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a

DECIZIE nr. 89 din 26 ianuarie 2010 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/220047_a_221376]
Corola-website/Law/229384_a_230713

Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori a fost depus doar la Camera Deputaților și nu a fost depus la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de lege "se află în albia neconstituționalității", întrucât se încalcă principiul bicameralismului, statuat în art. 61 alin. (2) coroborat cu art. 75 din Constituție. Pentru a întruni condițiile de constituționalitate, acest amendament ar fi trebuit depus și la Senat, pentru ca această Cameră să aibă dreptul să se pronunțe asupra acestuia, aspect degajat

DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229384_a_230713]
credit pentru consumatori. Întrucât legea de aprobare a respectivei ordonanțe de urgență, în forma adoptată de Camera Deputaților, se îndepărtează substanțial de forma adoptată de Senat, președintele Senatului consideră că prin adoptarea soluțiilor legislative din legea menționată se încalcă principiul bicameralismului, astfel cum acesta este statuat la art. 61 alin. (2) coroborat cu art. 75 din Constituția României, republicată. Președintele Camerei Deputaților a transmis prin Adresa nr. 51/6.212 din 24 decembrie 2010, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 17

DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229384_a_230713]
I, nr. 358 din 28 mai 2009, potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie

DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229384_a_230713]
prilej ( Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 20 octombrie 2008) - că în dezbaterea unei inițiative legislative Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, dar principiul bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativei legislative. Pe de altă parte, tot din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 413 din 14

DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229384_a_230713]
și la aceeași formă ale inițiativei legislative. Pe de altă parte, tot din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010) reiese că principiul bicameralismului nu este încălcat dacă modificările operate de către una dintre cele două Camere ale Parlamentului față de forma legii adoptată de cealaltă Cameră nu sunt de natură a imprima nici deosebiri majore de conținut juridic față de forma legii adoptată de prima Cameră

DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229384_a_230713]
nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori a fost depus doar la Camera Deputaților și nu a fost depus și la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, "proiectul de lege se află în albia neconstituționalității", întrucât se încalcă principiul bicameralismului, statuat în art. 61 alin. (2) coroborat cu art. 75 din Constituție. Din examinarea fișei privind derularea procedurii legislative în cadrul Parlamentului, rezultă că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229384_a_230713]
19; 20; 24; 36; art. II din lege). ... Diferențele de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului consacrat de art. 61 din Legea fundamentală, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează, practic, cu excluderea acesteia din urmă

DECIZIE nr. 1.656 din 28 decembrie 2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/229384_a_230713]
Corola-website/Law/233214_a_234543

Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]
formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional. Avantajele pe care structura bicamerală a forului legiuitor le prezintă sunt evidente. Astfel, se evită concentrarea puterii în Parlament, întrucât Camerele acestuia se vor împiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri și un

DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/233214_a_234543]