4,624 matches
-
pare rezervorul pentru "scrierea lui Dumnezeu", pentru Revelația divină. Hermetismul creează punți către știința modernă, care susține și ea că Universul este un dans veșnic al energiei, rămînînd însă un mister modul cum se cristalizează ea în forme stabile, chiar dacă biologul britanic Rupert Sheldrake aduce contribuții importante în controversata sa lucrare O nouă știință a vieții, vorbind despre un "cîmp morfogenetic" imaterial, care formează și influențează, prin rezo-nanță-vibrație selectivă și ingenioasă, fiecare corp viu pe parcursul evoluției sale. Știința nu a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lucrare O nouă știință a vieții, vorbind despre un "cîmp morfogenetic" imaterial, care formează și influențează, prin rezo-nanță-vibrație selectivă și ingenioasă, fiecare corp viu pe parcursul evoluției sale. Știința nu a reușit încă să-l "supravegheze îndeaproape" pe Dumnezeu. Ca și biologii, fizicienii s-au apropiat foarte mult de înțelegerea manifestării divinului. În laboratoare, ciocnirea extraordinară a protonilor și antiprotonilor a produs un puternic fulger energetic, un Big-bang microcosmic, prin care au apărut milioane de minuscule "mingi de foc", mult căutatele particule
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe baza unui senzor, sfigmograma centrală sau periferică și o afișează instantaneu pe un monitor). Fig. nr. 140, 141 și 142 - Măsurarea electronică a pulsului În condiții de repaus, valorile prezentate de diferiți biologi sunt cuprinse între 60 - 90 pulsații/ minut, existând însă și valori extreme datorate fie adaptării superioare a activității inimii la efort Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus, specific sportivilor de perfoamnță), fie a lipsei de adaptare
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
seama că, în fața acestei realități, pe care am considerat-o independentă și obiectivă, ne-am construit pe noi înșine în mod reflexiv", scrie Paul Watzlawick 171. Orice descriere a lumii dă la iveală caracteristicile celui ce a făcut-o, insistă biologul Francisco Varela. În privința ideii potrivit căreia lumea este invenția noastră, el notează următoarele: "Și, cînd reparcurgem etapele invenției noastre, descoperim ceva cu puțin mai mult decît reflexul propriei făpturi într-o oglindă"172. Această circularitate această buclă este cea care
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Michel și Bruno, de circa patruzeci de ani, abandonați în copilărie de o mamă plecată să-și desăvîrșească eliberarea sexuală în Statele Unite, crescuți de o bunică în spiritul elitismului republican și al străpungerilor libertare ale anilor '60. Primul dintre ei, biolog de vîrf, este convins că lumea a intrat într-o "apocalipsă uscată" tot luîndu-și drept adevăr idiosincrazia depresivă, și nutrește vise demiurgice despre mutația biologică; între timp, se agață cu disperare de o viziune pozitivistă, înconjurîndu-se de metereze teoretice de îndată ce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
1859. (În acea zi au fost vândute toate cele 1250 de exemplare ale primei ediții!) Timp de 150 de ani, intențiile autorului și mai ales semnificația principiilor expuse în această carte au fost apreciate în modurile cele mai diferite. Puțini biologi, incluzându-i și pe cei specializați în cercetări evoluționiste, citesc astăzi Originea speciilor. Substanța perenă a lucrării lui Darwin a fost absorbită în manualele și tratatele de specialitate. Abstracție făcând de unii istorici ai științei, probabil că cei mai mulți dintre cei
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
deosebit de simple, ci să acorde atenția cuvenită tuturor factorilor a căror acțiune este pusă în evidență și susținută de probe empirice. Este cazul schimbărilor cu efecte catastrofale care au survenit periodic pe glob sau în anumite regiuni ale globului. Mulți biologi au refuzat să ia în considerare asemenea evenimente, cel puțin după apariția Originii speciilor, din cauza obiectivelor care au fost urmărite prin invocarea lor de către anumiți autori, începând cu Cuvier. Decisive, și în acest caz, sunt însă nu ideile preconcepute, ci
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
naturală. Este ușor de stabilit că în cazul multor contestări și controverse era avută în vedere cu precădere una sau alta din aceste două teme. Istoricii sunt în general de acord că „ascendența comună“ a fost destul de repede acceptată de către biologi, dar că, până în 1930, majoritatea lor continuau să respingă explicarea evoluției speciilor prin selecția naturală. Mai mult, la începutul secolului XX, în rândurile naturaliștilor era răspândit punctul de vedere că noile cercetări ar fi infirmat teza lui Darwin potrivit căreia
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
explicația lor prin selecție naturală. În ciuda acestui fapt și deși existența unor principii directoare ale evoluției nu era susținută de nici un fel de observații sau experimente, viziunea ortogenetică asupra lumii vii a continuat să se bucure de popularitate în rândul biologilor și la începutul secolului XX. Influența ei a slăbit in mod considerabil după elaborarea teoriei sintetice a evoluției. Unii dintre cercetătorii care au adus contribuții importante la elaborarea acestei teorii, cu deosebire George G. Simpson și Julian Huxley, au arătat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pare să fie un progres este doar un produs secundar al schimbărilor care au avut loc prin selecția naturală“. Neolamarckismul a reprezentat o altă orientare evoluționistă antidarwinistă. În mod firesc, reluarea într-o formă modificată a ideilor lui Lamarck de către biologi evoluționiști a exercitat o influență mai puternică în Franța. În afara unor obiecții plauzibile care puteau fi formulate împotriva acceptării selecției naturale drept mecanism principal al evoluției, s-a remarcat că un rol în dezvoltarea neolamarckismului în Franța l-a jucat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
totul diferită de cea care a fost formulată în Originea speciilor. Orientarea saltaționistă a exercitat o puternică influență, îndeosebi în primul deceniu al secolului trecut. Opera lui Mendel și noua știință a geneticii în genere au fost asociate de mulți biologi cu această orientare. S-a considerat că există cel puțin o tensiune între genetică și explicația darwiniană a originii speciilor prin acumularea treptată a unor variații mici, datorită acțiunii selecției naturale. Deoarece Lamarck fusese și el un gradualist, geneticienii care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de geneticieni. „Pentru naturaliști - scria Mayr - evoluția înseamnă mai mult decât o schimbare a frecvențelor genelor; ea înseamnă dobândirea și menținerea adaptării și originea noii biodiversități.“ Teoria sintetică a evoluției, susținută de dezvoltarea biologiei moleculare, a fost apreciată de majoritatea biologilor drept versiunea matură a științei darwiniene a evoluției. Ceea ce înseamnă că principiile formulate de Darwin au încetat să fie contestate de către cercetători avizați și de bună credință. Observația și mai importantă este aceea că, în ultimele decenii, biologi cu totul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de majoritatea biologilor drept versiunea matură a științei darwiniene a evoluției. Ceea ce înseamnă că principiile formulate de Darwin au încetat să fie contestate de către cercetători avizați și de bună credință. Observația și mai importantă este aceea că, în ultimele decenii, biologi cu totul respectabili au formulat serioase rezerve față de punctul de vedere larg acceptat că teoria sintetică a evoluției ar exprima în mod adecvat spiritul gândirii autorului Originii speciilor. După cum se știe, Darwin a sperat că dezvoltarea cercetărilor de paleontologie va
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de vedere al lui Dawkins, conștiința faptului că știința naturii nu posedă nici un fel de resurse pentru a tranșa controversa seculară dintre credincioși și atei s-a difuzat tot mai mult, atât în cercurile științifice, cât și în cele filozofice. Biologul englez Denis Alexander, director al Institutului Faraday pentru știință și religie, se întreba de ce unii contemporani adoptă modelul conflictului dintre ele și răspundea astfel: „În general, conflictul tinde să se ivească dacă fie știința, fie religia adoptă atitudini «expansioniste», pretinzând
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
eliberat complet, toate descoperirile care afectează imaginea științifică asupra universului, a vieții și a omului nu pot nici să sprijine, nici să zdruncine credința religioasă autentică. El împărtășește astfel punctul de vedere dominant în rândul cercetătorilor naturii, în speță al biologilor: „Procesul evoluției ca atare, văzut din punctul de vedere al științelor naturii, nu include și nici nu exclude un Creator (un Alfa) și un Ultim Sens-Țel (un Omega).“ Teologul sau credinciosul instruit din zilele noastre nu sunt în nici un fel
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
se are în vedere este faptul că pentru cercetătorul evoluției și comportamentului esențială este o cunoaștere cât mai bună a structurilor specifice. Iar urmărirea acestui obiectiv cere să se acorde cea mai mare atenție descrierii. Ca și pentru tehnician, pentru biolog cunoașterea cât mai bună a organizării prin cercetarea subsistemelor și a interacțiunilor lor va fi o condiție necesară pentru a răspunde cu succes la întrebări de tipul „de ce?“ și „pentru ce?“, cum ar fi „de ce are pisica gheare încovoiate și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
acestea, intelectualii policompetenți au din ce în ce mai puține competențe. Surghiuniți în cea mai mare parte în sfera culturii umaniste, moara lor nu mai primește grăunțele cunoștințelor științifice, care încep să fie analizate și problematizate doar de o mînă de eseiști fizicieni sau biologi. De unde deplorabilele carențe și rătăciri ale intelectualilor, mai ales în ceea ce privește diagnosticul politic. Asistăm așadar în zilele noastre la o criză a intelectualului și la o criză în cercul intelectualilor. Însă dispariția lor în favoarea diverselor competențe profesionale ar însemna dispariția din
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fapt, când vorbim despre un mod de gândire matematic? Există o mică îndoială că, cel puțin în unele sensuri, vorbim despre un fenomen condiționat istoric, tot așa cum am vorbi despre un model de gândire al unui fizician sau al unui biolog. Avem o puternică tendință să credem și să argumentăm că modelele de gândire pe care le putem observa în lucrările predecesorilor noștri în profesie sunt pur și simplu variante imperfecte ale propriului nostru mod de gândire. În mod evident, lucrurile
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
entitate care a crescut fără factori de stres externi, așa că în cele din urmă se va nărui". (Taleb, 2014, p. 276) "Profeția" lui Taleb nu pare prea aproape de împlinire, chiar dacă, indubitabil, școala reprezintă un mediu artificial de tipul "mamei sufocante": "Biologul și gânditorul E.O. Wilson a fost întrebat odată care este cel mai mare impediment în dezvoltarea copiilor; răspunsul lui a fost: mama sufocantă. Argumentul lui este că aceste mame reprimă biofilia naturală a copiilor, dragostea lor pentru ființele vii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
d-lui Popescu Damian, precum și domnului acad. Mihai Drăgănescu, în prezent membru în prezidiul Academiei Române. 9. Dr. doc. Stănescu Zenovie Vicepreședinte, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cultura și industrializarea sfeclei de zahăr și a substanțelor dulci, Fundulea, jud. Călărași. 10. Biolog Marinescu Adrian Membru, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cereale și Plante Tehnice, Fundulea, jud. Călărași. 11. ing. Radu Steluța Membru, Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice, Fundulea, jud. Călărași. 12. Biolog Mihai Traian Membru, Stațiunea de Cercetare
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
substanțelor dulci, Fundulea, jud. Călărași. 10. Biolog Marinescu Adrian Membru, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cereale și Plante Tehnice, Fundulea, jud. Călărași. 11. ing. Radu Steluța Membru, Stațiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale și Aromatice, Fundulea, jud. Călărași. 12. Biolog Mihai Traian Membru, Stațiunea de Cercetare și Producție Agricolă, Podu Iloaiei, Jud. Iași. 13. ing. Hodorog Vasile Membru, Stațiunea de Cercetare și Producție Agricolă, Lovrin, jud. Timiș. 14. Dr. ing. Ilicevici Sergiu Membru, Stațiunea de Cercetare și Producție Agricolă, Șimnic
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Membru, Stațiunea de Cercetare și Producție Agricolă, Livada, jud. Satu Mare. 16. ing. Popa Florea Membru, Stațiunea de Cercetare pentru Cereale și Plante Tehnice, Albota, jud. Argeș. 17. ing. Găucă Constantin Membru, Stațiunea de Cercetări Agrozootehnice, Secuieni , jud. Neamț. 18. Dr. biolog Gașpar Ilie Membru, Stațiunea de Cercetare Agricolă, Suceava 19. Dr. Mihai Mititiuc Membru, Grădina Botanică din Iași. 20. Prof. dr. Vasilică Constantin Membru, Universitatea Agricolă Iași. 21. Prof. dr. Chifu Theodor Membru, Institutul de Cercetări Biologice, Iași. Biroul Comitetului Național
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Chifu Theodor Membru, Institutul de Cercetări Biologice, Iași. Biroul Comitetului Național de Resurse Genetice Vegetale 1. Dr. ing. Mihai Cristea Președinte, Banca de Gene Suceava. 2. Dr. ing. Iancu Căbulea Vicepreședinte, Stațiunea de Cercetare și Producție Agricolă, Turda. 3. Dr. biolog Silvia Străjeru Secretar, Banca de Gene Suceava. 4. Dr. Blada Ion Membru, Institutul de Cercetări pentru Amenajări Silvice, București. 5. Biolog Marinescu Adrian Membru, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cereale și Plante Tehnice, Fundulea, jud. Călărași. 6. Dr. ing.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Banca de Gene Suceava. 2. Dr. ing. Iancu Căbulea Vicepreședinte, Stațiunea de Cercetare și Producție Agricolă, Turda. 3. Dr. biolog Silvia Străjeru Secretar, Banca de Gene Suceava. 4. Dr. Blada Ion Membru, Institutul de Cercetări pentru Amenajări Silvice, București. 5. Biolog Marinescu Adrian Membru, Institutul de Cercetare și Producție pentru Cereale și Plante Tehnice, Fundulea, jud. Călărași. 6. Dr. ing. Braniște Nicolae Vicepreședinte, Institutul de Cercetare și Producție Pomicolă, Mărăcineni, Pitești. 7. Dr. ing. Stoian Marius Vicepreședintele, Institutul de Cercetare și
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
asigurare în contra eventualelor nedreptăți...” (p. 277) care ar putea surveni. Vârsta nu reprezintă nici scuză, nici salvare, nici dobândirea de avantaje materiale. Un caz special, aș zice eu, deși domnul profesor Boia nu a Iăcut deloc referire, este acela al biologului Paul Bujor (1862 1952). Socialist, încă din tinerețe, s-a implicat afectiv și culminant în politica timpului său; iar după 1944, încredințat că „lumina vine de la răVărit” (formulă rostită în Senat României anului 1920), devine un înfocat propagator al doctrinei
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]