684 matches
-
chiar de degradare. Aparent regenerabile, resursele de sol au în realitate nevoie de intervale de timp îndelungate pentru redobândirea unor calități naturale. Procesul acesta impune însă un ritm foarte lent, caracteristic dinamicii componentelor naturale ale geosistemului. B.Sistemul biotic Elementele biotice sunt printre cele mai noi în geosistem și cărora viața le conferă caracteristici total diferite. Ele au, față de componentele abiotice, o existență condusă de legi specifice substanței vii, care se prezintă într-o imensă varietate sistematică de forme. Constituind un
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
activității societății umane. Acestea se regăsesc apoi în structura și dinamica întregului geosistem. Prin selecție, patru componente pot fi considerate esențiale în structura acestui sistem : a) Populația. Omul poate fi abordat într-o dublă perspectivă: ca o componentă a sistemului biotic, purtând aceleași caracteristici biologice, fiind supusă acelorași constrângeri ca și elementele vii vegetale și animale, dar și ca un element distinct de acest sistem prin rațiune, care motivează un comportament conștient față de sine, față de existența socială și care a generat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
poate menține unitatea degradată. 2.3. Niveluri de organizare sistemică. Aplicații a) Pe nivelul global de organizare, geosistemul este unitatea cea mai cuprinzătoare, cu structura cea mai eterogenă și funcționalitatea cea mai complexă. Structural, geosistemul este alcătuit din elemente abiotice, biotice și social-economice. Funcțional, geosistemul exprimă sinteza dinamică a tuturor fornelor de mișcare prin care interacționează sistemele și componentele naturale și social-economice. Structural, funcțional și spațial, geosistemul coincide, de fapt, cu întregul Pământ. În cadrul sistemului abiotic, litosfera este suportul hidrosferei, la
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
formă de climate. Pe suportul constituit de litosferă și sub acțiunea fenomenelor atmosferice și a tuturor stărilor apei, se formează relieful. Fiecare dintre aceste elemente, are posibilități specifice de a interacționa cu celelalte. La limita între sistemul abiotic și sistemul biotic se află un corp natural a cărui geneză este condiționată de specficul rocilor din substratul geologic, de specificul climatului, precum și de caracteristicile reliefului. În același timp, desăvârșirea personalității sale nu se realizează decât prin contribuția directă a elementelor sistemului biotic
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
biotic se află un corp natural a cărui geneză este condiționată de specficul rocilor din substratul geologic, de specificul climatului, precum și de caracteristicile reliefului. În același timp, desăvârșirea personalității sale nu se realizează decât prin contribuția directă a elementelor sistemului biotic. Este solul, a cărui calitate definitorie fertilitatea nu se poate realiza decât prin interacțiuni complexe ale tuturor factorilor pedogenetici menționați. În sistemul biotic, comunitățile vii vegetale și animale, se grupează în asociații specifice, de tipul ecosistemelor. În cadrul acestora, interacțiunile reciproce
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
reliefului. În același timp, desăvârșirea personalității sale nu se realizează decât prin contribuția directă a elementelor sistemului biotic. Este solul, a cărui calitate definitorie fertilitatea nu se poate realiza decât prin interacțiuni complexe ale tuturor factorilor pedogenetici menționați. În sistemul biotic, comunitățile vii vegetale și animale, se grupează în asociații specifice, de tipul ecosistemelor. În cadrul acestora, interacțiunile reciproce se desfășoară în primul rând pe filiera de nutriție, acumularea de substanță vie fiind începută de plante. În egală măsură, aceste interacțiuni se
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
substanță vie fiind începută de plante. În egală măsură, aceste interacțiuni se desfășoară în limitele unor spații cu caracteristici abiotice precise. În felul acesta, cele două tipuri de comunități vii prezintă o variabilitate spațială conformă variabilității caracteristicilor abiotice menționate. Sistemul biotic comportă și un al treilea participant, care nu-i aparține integral, dar care, prin caracteristicile sale genetice, structurale și funcționale, constituie o verigă a aceleiași lumi vii. Acesta este omul. Prin existența sa specifică, socială, prin activitățile pe care le-
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și de om. Ca rezultat al evoluției îndelungate, al complicării treptate a structurii și funcțiilor sale, în special după apariția omului, după constituirea societății umane și a sistemului social-economic, geosistemul a devenit mereu mai divers. Combinații interactive complexe, abiotice și biotice, social-economice și naturale, constituie baza unor unități sistemice spațiale foarte diferite. Ponderea elementelor structurale social-economice și a unor funcții dirijate antropic este în general din ce în ce mai mare. Pentru acest motiv foarte multe asemenea unități prezintă caracteristici specifice, diferite de cele naturale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
sistemice prezentate, se situează însă în domeniul oceanic. Insule, grupate uneori în arhipelaguri, sunt răspândite la diferite latitudini, înscriindu-se în condiții climatice și având forme de relief diferite. În felul acesta, o mare varietate de structuri incluzând uneori elemente biotice foarte valoroase ca, spre exemplu, unele specii relicte (lemurieni, reptile etc.), au o funcționalitate, corespunzător, variată (Galapagos, Madagascar ș.a.). În consecință, unele arii ale acestor unități geosistemice se pot prezenta în stadii de evoluție echilibrată și sunt încă aproape de forma
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
întrețin cu mediul geografic". Anterior era utilizată noțiunea de mediu fizic cu un sens restrictiv și ambiguu. Fundamentarea noțiunii aparține însă lui M.Sorre, care încă din 1928 disocia mediul geografic în trei complexe interconectate: mediul fizic (sau natural), mediul biotic și mediul uman. 3. Concept dezvoltat mai ales de școala geografică rusă dar și de cea franceză, ca un corespondent geografic al noțiunii de ecosistem, deosebit de acesta prin caracterul său teritorial, spațial (Beroutchachvili N., Bertrand G., 1978), dar fără să
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
importanță în prezent sunt " drepturile de autor " (copyright) care se străduie să limiteze multiplicarea ilicită a unor produse culturale sau a programelor de calculator. 12. Biodiversitatea este un concept impus în ultimele decenii odată cu conștientizarea rolului fiecărui element al sistemului biotic în asigurarea unui echilibru dinamic. Biodiversitatea se referă la capacitatea unui ecosistem de a întreține o mare varietate de specii de floră și faună, adesea în număr și în volum impresionant. În unele cazuri aceasta este și rezultatul refugiului unor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Comparați diferitele regiuni sub aspectul densității și diversității elementelor naturale supuse impactului antropic. ● Definiți principalele tipuri de degradare. Analizați o zonă poluată din România. ● Argumentați necesitatea abordării sistemice a structurilor naturale și social-economice. Argumentați rolul (importanța) elementelor componente ale sistemului biotic în geosistem. ● Comparați componentele sistemului social-economic, evidențiind trăsăturile lor principale. Realizați o schemă care să cuprindă unitățile sistemice subordonate unui bazin hidrografic, pădurii sau unui oraș. Argumentați modul în care relieful influențează activitățile social-economice, amenajarea și utilizarea teritoriului, valorificarea solurilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
naturală, monument al naturii ș.a. , pentru un obiectiv din localitatea în care vă aflați sau din vecinătate. ● Realizați un eseu geografic cu orientare sistemică în care să se utilizeze, o singură dată, termenii și locuțiunile următoare : -sistemele naturale (abiotic și biotic); -componentele biotice, sistemul social-economic, habitatul uman și resursele naturale; -cerințele specifice ale sistemului social-economic; -efectele utilizării resurselor naturale. ● Formulați trei sau patru exemple de acțiuni antropice care au creat disfuncții în ecosisteme și analizați cauzele degradării acestora. ● Comentați perspectiva epuizării
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
al naturii ș.a. , pentru un obiectiv din localitatea în care vă aflați sau din vecinătate. ● Realizați un eseu geografic cu orientare sistemică în care să se utilizeze, o singură dată, termenii și locuțiunile următoare : -sistemele naturale (abiotic și biotic); -componentele biotice, sistemul social-economic, habitatul uman și resursele naturale; -cerințele specifice ale sistemului social-economic; -efectele utilizării resurselor naturale. ● Formulați trei sau patru exemple de acțiuni antropice care au creat disfuncții în ecosisteme și analizați cauzele degradării acestora. ● Comentați perspectiva epuizării unor resurse
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
întrețin cu mediul geografic". Anterior era utilizată noțiunea de mediu fizic cu un sens restrictiv și ambiguu. Fundamentarea noțiunii aparține însă lui M.Sorre, care încă din 1928 disocia mediul geografic în trei complexe interconectate: mediul fizic (sau natural), mediul biotic și mediul uman. 3 Concept dezvoltat mai ales de școala geografică rusă dar și de cea franceză, ca un corespondent geografic al noțiunii de ecosistem, deosebit de acesta prin caracterul său teritorial, spațial (Beroutchachvili N., Bertrand G., 1978), dar fără să
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
importanță în prezent sunt " drepturile de autor " (copyright) care se străduie să limiteze multiplicarea ilicită a unor produse culturale sau a programelor de calculator. 12 Biodiversitatea este un concept impus în ultimele decenii odată cu conștientizarea rolului fiecărui element al sistemului biotic în asigurarea unui echilibru dinamic. Biodiversitatea se referă la capacitatea unui ecosistem de a întreține o mare varietate de specii de floră și faună, adesea în număr și în volum impresionant. În unele cazuri aceasta este și rezultatul refugiului unor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cât mai concis, avându se În vedere obiectul disciplinei noastre, În care rolul termodinamicii este de instrument științific și nu obiect de studiu. În formularea răspunsului vom avea În vedere un fapt bine cunoscut, palpabil pentru oricine că orice sistem biotic (biosistem) prezintă o dublă determinare; aceea a condiției sale terestre (În ecosistem) și aceea a condiției sale cosmice (factori mai mult sau mai puțin Îndepărtați, care Îl ajută să devină o prezență cosmică, universală, capabilă să comunice cu diverse forme
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu de legile mecanicii”. Iată de ce visul alchimiștilor chinezi nu era să se realizeze transmutarea metalelor În aur, ci să acționeze asupra timpului, să atingă nemurirea printr-o Încetinire radicală a proceselor de descompunere naturală, de creștere a entropiei sistemelor biotice sau abiotice. Dar de ce la aprecierea termodinamică a biosistemelor se folosește funcția entropie și nu altă funcție termodinamică ? Iată ce scrie Erwin Scrödinger: “Considerațiile mele asupra entropiei negative au fost Întâmpinate de colegii mei fizicieni cu Îndoială și opoziție. Permiteți
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
caseta 2). În geografie, mediul este definit ca spațiul locuit și influențat de om. Caseta 2. Definiții ale mediului natural Ansamblul elementelor naturale și artificiale care condiționează viața umană.<footnote *** (1970), Le Grand Larousse. footnote> Ansamblul factorilor fizici, chimici și biotici (climatul, solul și ființele) care acționează asupra unui organism, ori a unei comunități ecologice și care determină forma și supraviețuirea lor.<footnote Bran, Florina, Ioan, Ildikó (2013), Terra - casa vieții, Editura Universitară, București. footnote> Mediu înseamnă apă, aer și sol
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
și cetate, dar și izvor al vieții. Văile, vârfurile, peșterile, pădurile etc. iau fost tot atâtea locuri prielnice pentru a rezista pe locurile natale În fața dușmanilor. Importanța geografică, este deasemenea una majoră, deoarece În spațiul Carpaților Meridionali se realizează funcția biotică sub toate formele și treptele ei de evoluție. Acest spațiu reprezintă În același timp un factor de producție, apreciat ca materie primă pe care societatea o prelucrează. Dată fiind componența bogățiilor spațiului geografic al Carpaților Meridionali, acesta este unul complex
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe locul de unde au pornit. Explicația Reginei Roșii pentru acest fenomen este că în împărăția ei: „...este nevoie să fugi cât de repede poți pentru a te menține în același loc”. Van Valen (1973) a argumentat că în interiorul unei comunități biotice, ceea ce câștigă o specie, pierde cealaltă. De exemplu, în interacțiunea pradă - prădător, dacă gazelele ar începe să alerge mult mai rapid decât în mod normal, leii ar fi în pierdere, lucru care ar stimula prădătorii să elaboreze noi strategii de
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Natura e așa cum e. Nu e musai s’o „Îmbunătățim“ ținând ritmul cu pretențiile noastre ce progresează geometric; oricum, chiar dacă o lăsăm În pace, tot vom fi obligați la evoluție, pentru simplul motiv că Însuși mediul, În ambele sale ipostaze, biotică și abiotică, evoluează de la sine. A interveni, modificând, În Natură, devine astfel ceva de genul celei de a 5-a roți la car. E drept, această a cincea roată poate fi utilă, dacă are alt rol, dacă e de exemplu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bune... Ambele, cuptor și beci sunt, mai bine zis erau cândva, protective pentru Natură. Beciul Însă, care mai e și pasiv - netrebuind răcit În prealabil precum cuptorul Încălzit -, e chiar ecologic, În cel mai pur sens al cuvântului... adică acordă bioticul cu abioticul. Căci vița de vie acumulează tot mai puțin zahăr, implicit dă un vin tot mai slab, care pentru a fi conservat are nevoie de o temperatură tot mai mică, pe măsura Înaintării spre nord; și tot spre nord
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vin tot mai slab, care pentru a fi conservat are nevoie de o temperatură tot mai mică, pe măsura Înaintării spre nord; și tot spre nord scade temperatura asigurată de beci, astfel Încât abioticul beci dintr’un loc asigură conservarea produsului bioticei vițe, vinului adică, aceluiași loc, nu al altuia. Mult În sud, În Mediterana, vinul ajunge atât de tare Încât nu mai are nevoie de beci, care de altfel nici nu se obișnuiește pe acolo. Și iată cum vinul a cucerit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sau cu cei patru kilometri care sunt adâncimea medie a oceanului... Negentropia radiației e aneantizată de entropia substanței... precum talentul de vulg. Mării nu-i rezistă nici o epavă - tot negentropică structurare - fie ea abiotică, În adevăratul sens al cuvântului, fie biotică, știu eu care cochilie. Și, până să vedem ce și cum la „antipozi“, să mai facem un pas. Marea e conservatoare: În două miliarde și jumătate de ani a fost În stare să Împingă evoluția animală doar până la pești, iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]