511 matches
-
la munte în Europa, nordul și centrul Asiei, nord-vestul Africii, America de Nord și Mexic. Cuibărește în România și Republica Moldova, unde rămâne și în sezonul rece. Uliul porumbar populează pădurile (în special cele de conifere) cu poieni mari și spații deschise adiacente, biotopuri în care aceasta vânează de preferință. Activitatea sa de pasăre de pradă se extinde în câmpii, pajiști mărginite de garduri vii, mlaștini și lacuri cu malurile împădurite. În general, evită totuși spațiile deschise de mari dimensiuni. În unele țări, uliul
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
Vistonida (Buru). Vistonida este o lagună (liman) cu apă salmastră, separată de Golful Vistonida printr-un cordon aluvionar, cu mai multe deschideri. Are o suprafață totală de 45 km și este al patrulea lac, ca mărime, din Grecia. Reprezentând un biotop acvatic de mare raritate, lacul Vistonida este declarat rezervație naturală și protejat prin Convenția internațională de la Samsar (1971) cu privire la zonele umide. Limita naturală meridională a „municipalității” o constituie litoralul Mării Traciei. În acest sector (cu o lungime de peste 30 de
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
ceas solar, umbra clădirii marcând cu exactitate ora pe cadranul din pavaj. Muzeul oferă oportunități de vernisaj, expoziție și diferite tipuri de prezentări, clădirea fiind destinată publicului larg, programelor educaționale pentru copii și studiului asupra folosirii speciilor autohtone pentru reabilitarea biotopurilor de apă în zonele ocrotite.
Muzeul Digital din Pecica () [Corola-website/Science/331219_a_332548]
-
suprafață din loc în loc, formând zone de stâncărie. Poate fi întâlnit pe unele pante înierbate de pe malul micilor pâraie dobrogene (derele), sau cele ce coboară spre vreun lac, uneori chiar în plină stepă sau în culturi și vii învecinate cu biotopul principal. Ca adăposturi servesc galeriile pe care le sapă la adăpostul vegetației de arbuști: tufelor de păducel ("Crataegus") sau chiar în masive de ciulini. Uneori folosește galeriile de rozătoare părăsite. În zonele stâncoase se adăpostește în fisuri și pe sub pietre
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
de ciulini. Uneori folosește galeriile de rozătoare părăsite. În zonele stâncoase se adăpostește în fisuri și pe sub pietre. Gușterii vărgați dobrogeni se întâlnesc de obicei izolați, indivizii păstrând distanțe suficient de mari între ei, dar fiind însă destul de numeroși în biotopul respectiv. Hibernează din octombrie până în aprilie, fiind activi din aprilie până în octombrie Gușterul vărgat dobrogean este o șopârlă destul de sperioasă, care la cea mai mică primejdie se refugiază în galerii sau se cațără câțiva metri pe pereții de loess ori
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
apterigote, cum sunt diplurele. Sistemul traheal complet dezvoltat, tuburi Malpighi numeroase. "Lepismă" are 4-8 tuburi malpighiene. Lepismatidele au 10 perechi de stigme (deșchideri a trunchiurilor traheene la suprafață corpului), dintre care 2 toracale și 8 abdominale. le trăiesc în diferite biotopuri din regiunile calde și temperate, în acestea din urmă căutând locurile mai calde. Câteva specii trăiesc în deserturile nisipoase. Cele mai obișnuite habitate sunt locurile pietroase, aride, uscate, dar totuși cu oarecare umezeală și cu mult detritus vegetal. Se găsesc
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
popândăi, șobolani, șoareci, șoareci săritori, gerbili, hamsteri cenușii), uneori cu alți șerpi (șarpe de casă), inclusiv cu cei veninoși: vipere obișnuite și vipere carenate ("Echis carinatus") la mușcătura veninoasă al cărora el este indiferent. Rareori se hrănește cu amfibieni (în biotopurile relativ umede prinde broaște), insecte mari (mai ales gândaci) și păianjeni mari. Prada o găsește pe suprafața solului și în galerii. Poate scoate din galerii rozătoarele găsite. În căutare hranei se poate cățăra în arbori, unde devastează cuiburile de păsări
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
este o specie montană, întâlnindu-se în munți în zona fagului, este frecventă în pădurile de conifere și destul de răspîndită peste 2000 m, în zona pășunilor alpine. Se întâlnește uneori și pe văile situate la altitudine mai mare, adesea în biotopuri de stâncărie. Este semnalată și în turbării. Preferă pădurile și locurile umede. Rezistă bine la temperaturi scăzute; intră târziu în hibernare, spre sfârșitul lui septembrie sau în octombrie, și iese din amorțire uneori chiar în februarie. Iernează între rădăcini, sub
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
nu am găsit un răspuns, acum știu! Le dobândim. Nivelul nostru de moralitate, de conștiință, de onoare, de curaj și alte virtuți sunt date de modul în care suntem crescuți, de anturajul pe care îl avem și în general de biotopul vieții noastre. La fel si păcatele, între care și invidia. Educația, sub toate formele ei, ne dă esență morală. Spunem mereu că vrem să fim mai buni, dar nu vedem cum suntem de fapt. Trebuie permanent să ne observăm pe
Voiculescu, scrisoare devastatoare. Vizați 'Băsescu și alți dictatori' by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/103129_a_104421]
-
într-o arie și/sau s-au reprodus cu un așa succes și atât de agresiv încât influențează negativ/domină/înlocuiesc unele dintre speciile indigene, determinând modificarea structurii cantitative și/sau calitative a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop, având efecte disfuncționale și asupra comunităților umane din vecinătate; Aria naturală Văcărești este un termen sau o expresie inventantă de oameni cu alte interese, pentru că în acest spațiu nu există nici o specie de plante și/sau de animale sălbatice indigene
”Delta” Văcărești, impact devastator. Profesor: Inventată de oameni cu interese by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/104178_a_105470]