2,274 matches
-
ctitorire până azi au luptat ca să ridice frumos cortina, jertfindu-și fiecare strop de viață, combinat cu fiecare strop de spirit, publicului spectator. Fiecare ridicare de cortină la „Tănase” a fost, este și va fi o speranță, fiecare cădere, o biruință! Răsplătiții sunt în primul rând spectatorii. Ei s-au bucurat întotdeauna și au suferit alături de actori, au surâs și au suspinat lângă inimile actorilor. Nu mult a trecut de când actorul neegal decât cu sine în har, bunătate, dragoste, disponibilitate de
ANA MARIA DONOSA. ORBI FĂRĂ IUBIRE, ÎN ÎNTUNERICUL PROPRIILOR GREŞELI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366533_a_367862]
-
se ostenește să le primească?"Și totuși, în pofida acestor atât de limpezi mărturii, această idee ciudată, și chiar eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această influență a scolasticii apusene și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
de desăvârșire se lupta cu demonii în pustie pentru a-I face loc lui Iisus Hristos în viața lui, astăzi ar fi necesar să ne întoarcem către pustiul din noi înșine și să ne străduim a ne face părtași la biruința lui Iisus Hristos. Dobândirea libertății lăuntrice și interioare permite exersarea stării de jertfelnicie, care-l responsabilizează pe om nu doar față de semenii săi, ci și față de univers și cosmos, omul fiind un adevărat preot și sacerdot al creației. Nu putem
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
Scrisori din lazaret. În următoarea carte, Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005), Theodor Răpan continuă tripticul poematic, încredințând cuvântului scris, în chip de spovedanie lirică, toate formele trăirii, de la înfrângeri și șovăieli, așteptări și îndurerări, speranțe, până la biruințele frumosului etern, căci, așa cum spune poetul: „Cuvântul prin care voi (re)naște nu are glas! Are doar simțire! Jertfirea prin Poezie e tot ce mi-a mai rămas!...” Mesajul de comunicare se transmite, uneori, printr-o formă specială de corespondență
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
o candelă cerească” (Pe brațe de lumină). Autoarea folosește cuvinte specifice elegiilor: alean, făgăduințe, pe veci, cuvântă, aievea, năzuință ș.a. Și, ca să mai diversifice aria tematică, poeta a avut inspirația să scrie și un „Sonet patriei”; Din ochii însetați de biruință/ Căzură două lacrimi peste vreme,/ Aici e vatra dragostei supreme,/ Aici pământul a rodit credință.// Privește către munți și nu te teme,/ Căci patria înseamnă năzuință,/ Să fie pasul tău făgăduință/ Atunci când glasu-i blând o să te cheme.// Noi ne-am
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
sufletești, amintirile obscure, prispa tăcerilor, singurătatea, norii, culoarea asfințitului. Dar și: mângâierea clipei, ca o floare de catifea, sărutările nevinovate, căldura iubirii, „o formă a perfecțiunii”; „leacul într-un sărut”; „țărmul făgăduinței”, unde „se va odihni iubirea”, „pe aripi de biruință”. O oarecare undă de mister plutește peste toate acestea învăluită în acorduri de vioară și sunete suave de clavir care te pot purta pe aripi până la țărmul visării. Toate acestea fac din Alexandra Mihalache o voce distinctă în poezie, încă
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
și de Țară, și a micimii înaltului cler ortodox în mare parte, grijuliu doar de el, nu și de Dumnezeu, Neamul nostru creștin din toate Principatele dacoromâne și-a aflat Unitatea politică de la Viteazul MIHAI, după secole de suferințe, înfrângeri, biruințe, îngenuncheri, pătimiri și răstigniri. Prima Mlădiță regală care a fost leagănul marilor personalități crescute la Sânul daco românismului ce s-a trezit spre comuniune, spre Unirea cea Mare a fost Basarabia, Mireasa și Martira, care a pătimit cel mai mult
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
încă dincolo de acest râu... Nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor, în care noi suntem cei mai vechi și cei mai mulți locuitori.” (Onisifor Ghibu, op. cit. p. 65) În cadrul Mișcării de eliberare națională a românilor basarabeni, roluri și asumări decisive privin biruința acesteia au avut-o: Adunarea Uniunii Cooperatorilor din Basarabia (6-7 aprilie 1917), Adunarea extraordinară a reprezentanților clerului și mirenilor (19-25 aprilie 1917), Congresul Țărănimii din Basarabia (23-25 mai 1917), Congresul Învățătorilor Moldoveni (25-28 mai 1917) și Congresul militarilor moldoveni (Chișinău
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
nu ne lăsa atunci când ne e greu Stând în genunchi,Te vom ruga cu drag să fii Lumină așezată-n prag, și Calea,Adevărul spre Viață că trecători suntem, pe un fir de ață Întru credință,acum ne întărește, spre biruință ne călăuzește iar sufletul, de îl păstrăm curat vom ști că de păcate ne-ai iertat Lor, urători prin viscol și prin ger cântându-ne la ușă Leru-i ler, le dăruiește azi ce e mai bun că ei duc mai
RUGĂ DE SĂRBĂTORI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366244_a_367573]
-
cuvânt, Să ne unim români și alte neamuri Ce ni le-a dat sorocul pe pământ! Și-așa suntem străini și dezbinați În rugăciuni, în fapte și-n credință, Să-ntindem hora păcii în Carpați, Fără ea nicicând nu-i biruință! La început de lume Dumnezeu A pus aici atâta armonie! Unește-te cu tine, neamul meu Și să rămâi unit în veșnicie! Referință Bibliografică: Să ne unim... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1119, Anul IV, 23
SĂ NE UNIM... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361582_a_362911]
-
e cu adevărat ciudat și miraculos e următorul fapt: cu cât starea pacientei e mai precară, cu atât relatarea capătă consistență și limpezime interioară. Crâmpeie de realitate, frânturi din alte lumi amestecate, o stare de oniro-luciditate, căderi, reveniri, teamă, curaj, biruință. Autoarea descrie neajunsurile sistemului sanitar românesc. Drumul până la vindecare e lung și el va trece din nou spre clinicile din Germania. Iubirea e cea de la care reîncepe viața. Pe fundalul ei, femeia renaște precum Pasărea Phoenix: „-Eu, eu sunt...cenușa
FRAU MOVIE, DE VIOLETA DĂNĂILĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361645_a_362974]
-
și plăcerea transmisiunilor sportive Cunoscut și simpatizat de marele vulcan de suporteri de altădată ai întrecerilor din arenele gazonate, cînd fotbalul avea, spre deosebire de astăzi, mirajul și grandoarea spectacolului sportiv, avea în sine o sete de victorie sportivă, o solemnitate a biruinței și o demnitate a înfrângerilor, Dumitru Pelican vorbește azi de la un alt microfon: microfonul tribunei Parlamentului României! Până a ajunge aici a fost director executiv al Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă, a municipiului București, membru în Consiliul de
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
binecuvântați și bineplăcuți lui Dumnezeu, venerării Îngerilor, Sfinților, Mucenicilor, Eroilor, Cuvioșilor, Mărturisitorilor, Prigoniților și al tuturor confraților care prin harul Duhului Sfânt se încumetă să se înroleze și să conducă Elita Naționalist-creștină a Neamului nostru, drept măritor și multmilosârd, întru biruința mântuirii veșnice. Faptul că mă mâhnesc, mă îngrijorează și mă dor atitudinile, nepăsările și ipocrizia față de Națiune ale ierarhului primat, ale altor colegi de-ai dumnealui, ale unor clerici anume sau durerea și suferința pentru anumite cărți ale Vechiului Testament
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
minunații ai în câte mii culori, Să vrei numai să le vezi și să mori, De-i ea că cea mai aprigă dorința, Căci n-o poți trăi fără a ei căința, Dar c-ai putea ști că e o biruința, Să te știu ar fi cu-adevărat o știință. Și-am înțeles c-ar fi și mai dificil Niciodată n-am gândit c-ar fi facil!.. Mi-aș fi dorit și eu ceva apropiat, Ceva din ce vreodată n-am
ADMIRANDU-TI OCHII!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351875_a_353204]
-
Isus Hristos care, ”deși trăim în țări diferite, ne strânge laolaltă ca cetățeni ai unei singure patrii - Patria Cerească. Dragostea în Isus Hristos este cea care ne unește indiferent de naționalitate, etnie sau condiție socială”. Președintele Uniunii Baptiste din România, dând pildă biruința Domnului Isus Hristos în confruntarea cu diavolul din Matei 4:1-11, din Sfânta Scriptură a Evangheliei Noului Testament, s-a rugat Tatălui Cresc pentru împlinirea dorinței ca toți slujitorii Domnului, români și maghiari deopotrivă, să slujească Biserica Domnului Isus Hristos cu voința
”DRAGOSTEA ESTE CEA CARE NE UNEȘTE!” de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351922_a_353251]
-
cred că mă uiți, când Tu ești gata să-Ți dai viața pentru mine? Tu, Doamne, mă iubești, Tu nu mă uiți! - Am un vrăjmaș care caută să mă distrugă, însă Tu ești Atotputernic, partea mea e mântuirea, viața veșnică, biruința în Numele Tău. - De ce să strâng în inimă și minte numai necazuri și griji? Eu sunt iubit, eu sunt răscumpărat, eu voi avea biruința asupra vrăjmașului, necazului și morții. „Cânt Domnului, căci mi-a făcut bine. Am încredere în bunătatea Ta
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]
-
un vrăjmaș care caută să mă distrugă, însă Tu ești Atotputernic, partea mea e mântuirea, viața veșnică, biruința în Numele Tău. - De ce să strâng în inimă și minte numai necazuri și griji? Eu sunt iubit, eu sunt răscumpărat, eu voi avea biruința asupra vrăjmașului, necazului și morții. „Cânt Domnului, căci mi-a făcut bine. Am încredere în bunătatea Ta, sunt cu inima veselă din pricina mântuirii Tale.” Dacă nu privești la Domnul, dacă nu privești la Cruce, dacă nu pricepi dragostea cu care
OSEA de RODICA STOICA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351935_a_353264]
-
fascinați ai asistenței care rămâne uneori cu gura căscată. O carte incitantă, începând chiar de la titlu și de la coperta, foarte sugestivă, înfățișând Poarta Brandeburg din Berlin pe care intră în triumf o cvadrigă cu un serafim încoronat, purtând crucea de biruință și efigia vulturului, drept sceptru, precum și ideea de a împărți paginile dintre coperți, amical, frățește, colegial și prietenește, așa cum se cuvine într-o întrecere literară, fără să omită duelul cavaleresc, atât de gustat în umorul de esență tare practicat de
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
de mari proporții ale credincioșilor noștri de pe toate meleagurile care veneau, și vin în continuare, să se roage, să se întărească în credință datorită acestei sfinte icoane. Darul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu îi ajuta pe toți: domnitorii dobândeau curaj și biruință în lupte, călăgării obțineau ajutor împotriva patimilor și negrăite mângâieri duhovnicești, credincioșii primeau binecuvântare și tărie în necazurile vieții, bolnavii dobândeau sănătate, săracii răbdare în suferință, bătrânii sfârșit bun și creștinesc. Fiecare primea, și primește, după credința și eforturile sale
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
o strană specială (tron) așezată puțin către absida (latura) nordică a bisericii. Să se rețină faptul ea are două fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
poemă, căci închinarea la cruce este imn și psalm, iar sufletele cele alese sunt vase de preț în mâna lui Dumnezeu creatorul. Timpul lui Constantin Brâncoveanu este ieșire în răsărit, în răsăritul Crucii, căci ieslea este început și jertfa mielului biruința asupra morții. Privind domnia lui Brâncoveanu - în deschiderea ei și în finalul apoteotic - vedem cum umbrele dispar, cum ispitirile se frâng, cum trădările își afla înțelegere, cum iertarea dă mugur timpului-încercare. Brâncoveanu este definiția libertății, căci adevărata dezrobire este în
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
loc ceremonia de deschidere a celui mai vestit eveniment al anului. Era îmbrăcat în ținuta de Mare Vânător, conform ighemonicului stabilit în urmă cu cinci sute de ani, și încins cu vestita spadă istorică, denumită încă de pe vremea cruciadelor, Eterna Biruință. Își ocupă locul în capul mesei, se intonă un scurt Te Deum, apoi Marele Ierarh binecuvântă adunarea și închină o scurtă rugăciune pentru izbândă și glorie. Oaspeții ridicară paharul ritual cu vin roșu, în cinstea Maiestății Sale, rostiră într-un
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
gânduri și imagini păcătoase înrudite. Dacă, dimpotrivă, mintea cultivă gânduri bune, atunci acestea generează un complex bogat de gânduri, atitudini și simțăminte pozitive. Așadar, lupta nevăzută, fără a se limita exclusiv la minte, se centrează totuși pe aceasta, așa încât de biruința ei depinde însăși mântuirea omului. „Generalul cel mai bun" [2] al omului în acest război este mintea, pe care vrăjmașul încearcă să o prindă, pentru ca apoi puterile sufletești, rămase fără conducător, să capituleze degrabă, căci „de la cârma minții atârnă încotro
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
să capituleze degrabă, căci „de la cârma minții atârnă încotro pornim și unde ajungem” [3] . Necesitatea cunoașterii minții și a acestui război duhovnicesc rezultă din două considerente: întâi, sufletul își petrece toată viața în lupta cu gândurile, iar apoi, în cazul biruinței vrăjmașului, împreună cu gândurile rele pătrunde în om și puterea satanică, sufletul devenind astfel un „bârlog de demoni” [4] . Dacă însă omul va cunoaște meșteșugul acestei lupte, el va opune legii păcatului legea minții și își va păstra mereu curat templul
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
minții în această confruntare, tocmai pentru a sesiza imperativul demersului teoretic de față. Drept urmare, necesitatea cunoașterii minții și a acestui război duhovnicesc rezultă din două considerente: întâi, sufletul își petrece toată viața în lupta cu gândurile, iar apoi, în cazul biruinței vrăjmașului, împreună cu gândurile rele pătrunde în om și puterea satanică, sufletul devenind astfel un „bârlog de demoni”. Dacă însă omul va cunoaște meșteșugul acestei lupte, el va opune legii păcatului legea minții și își va păstra mereu curat templul sufletului
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]