1,039 matches
-
să învie prin răsuflarea lui comunicantă de energie interioară. Basmul din colecția D. Stăncescu reface arhetipul lui Osiris, înviat de răsuflarea zeițelor Isis și Neftis: „i-a pus bucățică lângă bucățică, tot după învățul bivolilor, și după aia au suflat bivolii asupra lui, unul dintr-o parte și altul dintr-alta, de a înviat Minea cum fusese mai înainte”199. Moartea inițiatică este depășită sub supravegherea spirituală a bourilor, prezenți în perechea ce cuprinde puteri magice totalizante. De aici „se naște
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
neofiților pe parcursul ritului de trecere în pielea unui animal și adoptarea comportamentului aferent constituie o constantă inițiatică universală. V. I. Propp menționează chiar un ceremonial inițiatic cu dominantă coregrafică: „erau incluse dansuri pentru care oamenii îmbrăcau diferite piei de animale: bivoli, urși, lebede, lupi etc. Capetele acestor animale slujeau ca măști. Tocmai ele simbolizau transformarea omului în animal”. Eroul hotărăște prin gesturile sale încheierea etapei liminare inițiatice, în urma căreia frații „sălbăticiți” au coborât în lumea esențială, a existenței puternice și libere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de către un monstru a dat naștere celor mai numeroase valorificări culte, moderne, ce reiau până în detaliu ceremonialul de trecere. Neofitul ce pătrunde în altă dimensiune prin pântecul spintecat al animalului sau este izolat printr-o claustrare punitivă în piele de bivol amintește de practica inițiatică a populației bantu de a înfășa neofitul în membrana stomacului și pielea unui berbec. Obiceiurile funebre ale acestui popor valorifică același rit, semn că inițiatul împarte cunoașterea cu cei morți, prin preluarea energiilor mistice de la animale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Visa, ce coboară din stațiunea balneară Ocna Sibiului și Își leapădă apele În râul Târnava Mare. Visa este un râuleț pașnic, redus În anotimpurile secetoase la o curgere cristalină a unor șuvițe de apă, dar care se umflă ca un bivol sălbatec, ce distruge și cară tot ce-i iese În cale, după o scuturare mai puternică a Înălțimilor cerului. Așezarea comunei se prelungește În sus, spre răsărit, pe cele două părți ale unui pârâu, care culege izvoarele dealului răsăritean ce
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
primul vers dintr-un poem pe care l-ai dedica orașului Cluj... Am scris două poeme dedicate Clujului. Într-unul era vorba despre tata (Dumnezeu să-l odihnească!) care intră noaptea, pe întuneric, cu un car cu otavă tras de bivoli și îl lasă în fața calului statuii lui Matei Corvin, desprinde bivolii de la jug și se întoarce acasă. Altul, publicat pe vremuri în "Tribuna", începe cam așa: "Ca o mare corabie cu pânzele întinse urcând pe Someș în sus/ Astfel intră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Cluj... Am scris două poeme dedicate Clujului. Într-unul era vorba despre tata (Dumnezeu să-l odihnească!) care intră noaptea, pe întuneric, cu un car cu otavă tras de bivoli și îl lasă în fața calului statuii lui Matei Corvin, desprinde bivolii de la jug și se întoarce acasă. Altul, publicat pe vremuri în "Tribuna", începe cam așa: "Ca o mare corabie cu pânzele întinse urcând pe Someș în sus/ Astfel intră în oraș iubirea mea pentru Cluj". Cât datorezi limbii române? Totul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Drăgan, Letea, cărarea Roșcăi, Recea, Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor, Coada Topilelor, Coada Lungului, Unghiul Stejarului, Pruteț, Drislavăț, Gura Văilor, Fântâna lui Jirăbie, Piscul lui Vrabie, râpa Voloseni, Valea lui Roatăș, hotarul Spăriați, hotarul Cârligați, locul lui Bivol. La scurt timp, târgoveții hușeni au împresurat hotarul satului Plopeni. Ca urmare a plângerii episcopului Ioan, la 27 august 1673, Ștefan Petriceicu întărea Episcopiei stăpânirea asupra satului, având aceleași hotare stabilite anterior, împuternicind-o a lua zeciuială și din vii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rar sau numai pe la anumite cârciumi mai de la margine, cum erau cele de la zahanaua din Colentina, abatorul primitiv unde se tăiau, cum vedeam În copilărie, pe o podișcă deasupra gârlei puturoase, rămasă până azi ca acum o sută de ani, bivolii, oile și berbecii, pentru seul lor topit În căldări uriașe și adunat În burdufe de bivol, spre a fi trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești cu pânze. La cârciumile de la Zalhana mergeam, până mai acum zece
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
abatorul primitiv unde se tăiau, cum vedeam În copilărie, pe o podișcă deasupra gârlei puturoase, rămasă până azi ca acum o sută de ani, bivolii, oile și berbecii, pentru seul lor topit În căldări uriașe și adunat În burdufe de bivol, spre a fi trimise În Orient, remorcate, târâte prin mare de mahoanele turcești cu pânze. La cârciumile de la Zalhana mergeam, până mai acum zece ani, toamna, prin noroa iele de-o palmă, ca să mâncăm specialitățile de berbec ale locului: ciorba
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acum zece ani, toamna, prin noroa iele de-o palmă, ca să mâncăm specialitățile de berbec ale locului: ciorba din gât de berbec, mușchiul, cotletul, „fuduliile de fete mari“, mădu vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie, ficatul negru de bivol, toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru fălcile și stomacurile noastre Încă barbare; iar alte specialități nu le găseai la nici un birt, mare sau mic, de centru sau de margine, cum erau „scobiturile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fermier, un grajd pentru doisprezece boi, un acaret construit din bârne în care se află un șopron pentru care(căruțe), și două grajduri, fiecare pentru 16 viței. Se mai află o grădină cu șură pentru 48 de vaci și 6-7 bivoli, și în sfârșit încă o șură mai mică. Conacul mai are o grădină veche și mare pentru zarzavaturi înconjurată de un gard de mărăcini. O pare din terenul acestei grădini este ipotecat de colonul Nica Roman. Moșia mai dispune de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fiindcă era foarte curată, nu avea corpuri străine în ia și era mai mare în bob. Asta o zic nu să-mi laud satul ci așa o fost adevărat. Noi cei de sub poalele munților foloseam ca animale la muncile câmpului, bivoli sau bivolițe căci aceștia se întrețineau mai ușor ca boii și caii. Foarte puține erau vite albe și cai în comună. Vreau să amintesc că din toamna lui 1918 de când ne-am unit Ardealul cu Țara mamă s-au schimbat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la triumfuri? Și că pacea pe care o vestea era pacea impusă, orgolioasă a Învingătorului? Sau e de ajuns ceea ce aflăm singuri de la acești pomi răbdători, blînzi și calzi, cu frunzișul lucind În lumină și zgrunțuroși ca o piele de bivol? De ce-am săpa la rădăcinile lor, evocîndu-l pe Hesiod vorbind despre o vîrstă de aur cînd oamenii trăiau, pretinde el, ca zeii, fără suferință și bătrînețe, dacă, oricum, nu-l putem crede și nu-l putem urma? Un paradis
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote id="(9, p. 152)"/>. În acest text metaforic, românului (În text, vlah) Îi corespunde pisica. Animat de un naționalism desuet astăzi, dar specific celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
21 martie 1926 la Pomârla, într-o adunare ținută de avocat Popescu; la 26 martie 1926, în comuna Târnauca 233, la 28 martie 1926 studenții Ilie Gârneață, învățător Gheorghiță, șeful organizației din Păltiniș au sfințit drapelele organizației la Păltiniș, Horodistea, Bivol. Asemenea acțiuni se desfășurau în multe comune din județ, la inițiativa studenților din Dorohoi și Iași, dar mai ales cu participarea preoților care țineau slujbele de sfințire a drapelului, impunând sătenilor să depună jurământ. Implicarea preoților a produs îngrijorare autorităților
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
stăpân”. Trebuie spus că „nebunul stăpân” de-atunci al României nu ea nimeni altul decât stalinistul Gheorghe Gheorghiu Dej așa că micul poem al profesorului lovise unde intenționase să lovească: sub centura fiarei roșii, de-i zdruncinase grelele-i testicule de bivol sovietizat. c.m. Tov. profesor: evreu nu jidan, ce naiba! Introducerea de mai sus a avut scopul de a arăta cititorului motivele pentru care unora li se tăiau metri de text din intervențiile lor și că literalmente chiar puteau să facă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să-i ducă la spitalul din Vaslui. Consătenii din Pungești care aveau căruțe cu cai, au refuzat, cu diferite motive, să transporte la Vaslui pe tinerii răniți, unul dintre ei fiind Ion Ciobanu, văr primar cu victimele. Până la urmă Costică Bivol și-a pregătit carul cu boi să facă această faptă. A doua zi de dimineață cei trei răniți au fost internați în spitalul vasluian, au fost tratați iar Lențâca și Săndel, cu răni mai ușoare, au fost lăsați acasă iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
peste noapte, cei zidiți de mine acum jumătate de veac mai sunt încă la locul lor, dovadă că mi-am făcut întotdeauna " temele" cu "profesionalism și dragoste de patrie". 1953 "Învățăcel" la Liceul "Costache Negruzzi"din Iași Cum au zburat bivolii peste liceu și eu odată cu ei! După anii copilăriei au venit cei ai adolescenței. Terminată școala elementară de 7 ani, din 1953 am continuat studiile la Liceul Internat "Costache Negruzzi", una dintre cele mai de seamă și tradiționale redute ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
colegi, am fost iremediabil îndrăgostit. Pentru a ilustra prestația mea liceală, aș da doar un exemplu, citându-l pe profesorul de chimie, onorabilul domn M., care mă dojenea prin clasa a 10-a cu următoarea formulă "părintească": "băiețas, vor zbura bivolii peste Liceul Internat și tu la chimie n-o să treci"! Soarta avea să-mi fie în final favorabilă, reușind să zbor peste liceu la bacalaureat odată cu bivolii! Am intrat la examenul de chimie în seara în care domnul profesor, recăsătorit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
dojenea prin clasa a 10-a cu următoarea formulă "părintească": "băiețas, vor zbura bivolii peste Liceul Internat și tu la chimie n-o să treci"! Soarta avea să-mi fie în final favorabilă, reușind să zbor peste liceu la bacalaureat odată cu bivolii! Am intrat la examenul de chimie în seara în care domnul profesor, recăsătorit în urmă cu doar câteva ore, aștepta nerăbdător să-și întâlnească aleasa, fiind ca atare binevoitor, grăbit și distrat. Am tras un bilet norocos la teorie "întrebuințarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mi-am sărbătorit "victoria" cu o halbă rece de bere la Gambrinus, singur-singurel, doar cu gândurile și visele mele. La ce gândeam? La păstorul mioritic de acum două decenii, la zborul meu fantastic peste Liceul "Costache Negruzzi" din Iași odată cu bivolii profesorului de chimie, la tocul și călimara cu care m-am prezentat la admitere la facultate, la minunații mei părinți, frați și surori, la draga mea tovarășă de viață, care mi-a ținut mereu pumnii la toate examenele și încercările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
administrativ Roma se afla tot în zona "malarică": imediat ce ajungeai pe dealurile Sermoneta și Piperno spre Terracino, apa stătută a mlaștinilor Pontice luceau în stufărișul cîmpiei; iar cazurile de paludism se întindeau, prin mlaștinile de la Maccarese populate cu turme de bivoli negri, pînă dincolo de Pisa; vestitele "castelli romani" Frascati, Albano, Castelgandolfo nu erau, nici ele, scutite. Se poate măsura progresul înregistrat de atunci. Cînd m-am reîntors în 1913, ca ministru, am putut să constat că, învinsă, malaria dispăruse complet din
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cîtorva șefi de misiuni diplomatice, a curții și a doi sau trei locuitori bogați din Sofia, automobilul era necunoscut în circulația de pe străzile capitalei...). La cotitura unui drum, singurul carosabil din regiune ne-am întîlnit cu o căruță trasă de bivoli, iar căruțașul, mergînd pe jos, avea fața acoperită cu o mască de sînge închegat (era pe jumătate scalpat de roata căruței, în urma unei căzături...). Am oprit automobilul: apa din termosuri și șervețelele necesare pentru ceaiul nostru au fost folosite de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Sofia...). În plus, se temea de supușii lui din cauza violenței lor extreme, și nu-i iubea deloc. La o petrecere de la palat, adresîndu-se unor invitați străini de marcă, el le spunea, intrînd în sala de recepții: "Veniți să-mi vedeți bivolii de aproape". Mie personal mi-a spus într-o seară: "Uitați-vă la omul acela care stă sprijinit de coloana din fund; este figura tipică a asasinului înnăscut, după Lombroso". Și cum, prudent, am spus că sînt cam miop, adăugă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
un impuls organic: Daruri ce-n veci nu adorm mă-ncing, nu mă lasă să dorm, mă-mping spre tot ce-i enorm... Toate dimensiunile universului sunt sporite, sufletul funcționează la o tensiune ridicată. Poetul cântă "catedrala" lui sălbatecă, pădurea, bivolii: Pe șesul vast, prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]