1,090 matches
-
poarta de stuh în urma lor. Lepădatu trecu pe lângă vite până în capătul șopronului, și le ascultă răsuflarea. Se întoarse după aceea la locul unde-și avea de obicei culcușul. Avea acolo o pușcă de mult încărcată; dar el mai mult se bizuia pe buzduganu-i de alamă. Îl scoase și-l așeză să-i fie la îndemână; apoi se lăsă jos în tohoarcă. Stătu așa mult, gândindu-se. N-avea somn, și-n juru-i fierbeau vecinătățile. Se gândi o vreme la întâmplări din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la demnitari, de la Divan-Yolù la Arz-Odasî, au început a umbla vorbe și presupusuri care arătau pe șahzadè Mustafa uneltind în vilaietul său din Asia. Șahzadè Mustafa avea trupe puternice în Amasia și ienicerii îl prețuiau ca pe un mare viteaz. Bizuindu-se pe credința și dragostea oștenilor, Mustafa avea deci intenția să dărâme din scaun pe părintele său Soliman. De ce-i tăcut și mâhnit în astă sară domnul meu? întrebă sultana-doamnă. A primit vești neplăcute de pe câmpurile de luptă? — Nu, zâmbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aidoma. În ziua aceea de toamnă, frunzele îngălbenite erau mai strâns prinse de copacul ce le purta decât erau notabilitățile Granadei de monarhul lor. Orașul era divizat, de ani de zile, între partida păcii și partida războiului, nici una dintre el nebizuindu-se pe sultan. Cei care voiau pacea cu Castilia spuneau: suntem slabi, iar creștinii, rumii, sunt puternici; frații noștri din Egipt și din Maghreb ne-au abandonat, în vreme ce vrăjmașii noștri se bucură de sprijinul Romei și al tuturor creștinilor; am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și gâfâind, am luminat acest pământ cu știința noastră, dar soarele nostru se află acum la ceasul eclipsei și totul se întunecă. Iar tu, Granadă, știu că flacăra ta pâlpâie o ultimă oară înainte de a se stinge, dar nu vă bizuiți pe mine ca s-o sting, căci urmașii mei ar scuipa atunci peste amintirea mea până la ziua Judecății.“ Se prăvăli mai curând decât se așeză și câteva secunde se scurseră încet, apăsător, înainte ca tăcerea să fie iarăși ruptă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
un locuitor dintr-un oraș împresurat, o țărancă luată cu arcanul cu prilejul vreunei incursiuni. Numitul fakkak sau unul dintre reprezentanții lui își începea atunci cercetările, ducându-se pe teritoriul advers, uneori chiar în regiuni îndepărtate, deghizat în negustor sau bizuindu-se chiar pe adevărata sa calitate, pentru a da de urma persoanelor dispărute și a discuta suma răscumpărării. Cum multe familii nu puteau plăti suma cerută, se organizau chete și nici o pomană nu era mai apreciată de credincioși decât cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe Mohamed când fusese cât pe ce să-l piardă înainte de nașterea mea. De data asta, un simplu elixir nu era de ajuns; Salma ținea să ceară sfat prezicătorilor și, cum mama ei, grav bolnavă, n-o putea însoți, se bizuia pe prezența liniștitoare a Bălțatei. Ce mai face vărul tău? întrebă aceasta. — Ce îi dă Dumnezeu voie să facă! Ambiguitatea formulei nu i-a scăpat, firește, evreicei. Și-a pus mâna pe brațul mamei. Apoi și una, și cealaltă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
scris, pe care se grăbise însă să-l declare nul de îndată ce trecuse Pirineii; apoi împotriva papei, aliatul „sperjurului“. Oștile imperiale începuseră să se regrupeze în Italia, spre Milano, Trento și Neapole. Pentru a le ține piept, Clement nu se putea bizui decât pe vitejia Cetelor Negre și a comandantului lor. Socotind că principala primejdie venea dinspre nord, acesta plecase spre Mantova decis să împiedice inamicul să treacă Padul. Din păcate, Carol Quintul avea și el aliați chiar înlăuntrul statului pontifical, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
așa ceva. Am răspuns - nu, să trăiți. La vârsta mea nu mai ține să te bați. La vârsta mea, când începi să ai nevoie de toate și nimic nu reîntinerește. Nu mai există nici doamna McGilchrist, așa că va trebui să mă bizui pe serviciul Milei Publice, cum îi spune Fat Paul. Măseaua aia din fundul gurii e moartă, dar eu mai sunt încă viu. Dintele ăla din față e dus, dar eu mai sunt încă pe-aici. Azi am deschis ochii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de vultur, sfinția voastră, proclamă Fermín, prefăcîndu-se mirat. Perspicacitatea domniei voastre ne-a demascat fără milă. Veți ajunge cel puțin cardinal sau papă. — Ce vreți să spuneți? — Nu e evident ca lumina zilei, prealuminate? — La drept vorbind, nu. — Ne putem bizui pe taina spovedaniei? — SÎntem Într-o grădină, nu Într-un confesional. — Ne mulțumim cu discreția dumneavoastră ecleziastică. — O aveți. Fermín oftă adînc și mă privi cu un aer melancolic. — Daniel, nu mai putem continua să-l mințim pe acest sfînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
țări (se spunea că ajunsese pînă În Andorra și că o rupea pe limba bască). Diaconul, care preciză că nu cunoștea vreun Înger pe nume Zacarías În rîndurile legiunilor cerului, ascultă cu atenție viziunea Jacintei și, după ce cîntări bine subiectul, bizuindu-se pe descrierea unui soi de catedrală care, În cuvintele văzătoarei, părea un mare pieptene de podoabă făcut din ciocolată topită, Îi zise: „Jacinta, ceea ce ai văzut tu e cetatea Barcelonei, marea fermecătoare și tempul ispășitor al Sfintei Familii...“. Două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fac rost de un loc de muncă. Am fost refuzat. Singurul lucru de care puteam face rost era o sticlă de vin vărsat, la cîteva centime. E o otravă lentă, care Îți roade mațele ca un acid, Însă m-am bizuit că, mai devreme sau mai tîrziu, avea să-și facă efectul. Îmi spuneam c-o să mă Întorc În Cuba, la mulatra mea, Într-o bună zi. Am fost arestat În timp ce Încercam să urc pe un cargobot spre Havana. Am uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mîndria de a lua parte la Îndatorirea cea mai sfîntă și mai Înălțătoare pe care viața i-o poate oferi bărbatului celtiberic: să-și slujească patria și să Îmbrace uniforma cruciadei naționale În apărarea rezervei spirituale a Occidentului. M-am bizuit că măcar Fermín avea să dea de capăt acestui subiect și să ne facă să rîdem o țîră cu versiunea lui În versuri la Căderea cîrdășiei iudeo-masonice. Două luni. Opt săptămîni. Șaizeci de zile. Puteam să tot Împart timpul pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
romane, la diferite edituri, cu rezultate comerciale dezastruoase. Cabestany cumpărase În exclusivitate drepturile de editare ale operei lui Carax În Spania și America de Sud, contra unei sume derizorii unde era inclusă și traducerea originalelor din franceză În spaniolă, de către autor. Se bizuia că va vinde trei mii de exemplare din fiecare, Însă primele două titluri publicate În Spania au constituit un eșec deplin: abia dacă s-au vîndut vreo sută de exemplare din fiecare. În ciuda rezultatelor slabe, din doi În doi ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
nu știe unde se găsea Carax. — De cîțiva ani buni am pierdut legătura, a mințit el. Ultimul lucru pe care l-am aflat despre el e că trăia În Italia. Aldaya se aștepta la acest răspuns. — Mă dezamăgești, Miquel. Mă bizuiam că timpul și nenorocirea o să te facă mai Înțelept. — Există dezamăgiri care Îi onorează pe cei ce le inspiră. Aldaya, mic, rahitic, pe punctul de a se prăbuși În țăndări de necaz, a rîs. — Fumero vă transmite cele mai sincere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
spusese că Julián se Întorcea la Barcelona, că Îl omorîse pe Jorge Aldaya cu sînge rece la Paris și că era căutat pentru alte cîteva crime, a căror enumerare pălărierul nu s-a mai ostenit s-o asculte. Fumero se bizuia că, dacă se verifica Îndepărtata și improbabila Împrejurare ca fiul risipitor să apară prin zonă, pălărierul avea să-și facă pe deplin datoria de cetățean și să raporteze. Fortuny i-a spus că, de bună seamă, puteau conta pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
are? — Dumneavoastră v-aș putea spune că e inima, Însă ceea ce-l ucide e singurătatea. Amintirile sînt mai rele decît gloanțele. CÎnd m-a văzut, pălărierul s-a bucurat și mi-a mărturisit că pe doctorul acela nu se putea bizui. Doctorii sînt ca niște vrăjitori de duzină, spunea el. Pălărierul fusese toată viața lui un om cu profunde convingeri religioase, iar bătrînețea nu făcuse decît să i le adîncească. Mi-a explicat că vedea mîna diavolului pretutindeni. Diavolul, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mă temeam că, mai devreme sau mai tîrziu, Fumero avea să-l găsească. Julián m-a ascultat În tăcere, ținîndu-mă În brațe și mîngîindu-mi părul. Era pentru prima oară de ani de zile cînd simțeam că, În sfîrșit, mă puteam bizui pe el. Am vrut să-l sărut, bolnavă de singurătate, Însă Julián nu avea nici buze și nici piele pe care să mi le ofere. Am adormit În brațele lui, ghemuită În patul din camera lui, un pătuț de copilandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
n-o poată străbate . ROLAND contra OLIVIER Guerin de Montglave avea conducerea Vienei, supusă lui Carol Magnul. El se certase cu suveranul său, iar Carol îi asediase cetatea, după ce pustiise tot ținutul înconjurator. Guerin era un soldat bătrân, dar se bizuia, pentru apararea sa, pe patru fii și doi nepoți, care erau cei mai viteji cavaleri ai timpului. După două luni de asediu, Carol Magnul primi vestea ca Marsilius, regele Spaniei, invadase Franța și că neieșindu-i nimeni în întâmpinare, el
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a descurcat repede. A aruncat-o în aceeași văgăună unde a dus mortul... În a doua noapte, a simțit dureri din ce în ce mai mari în umărul rănit și că are fierbințeli. Nu știa ce să facă. A rămas în bordei. Nu se bizuia să iasă afară, mai ales pe ninsoarea care nu mai contenea. Durerile și fierbințeala îl chinuiau, dar a tot amânat întâlnirea cu hangița. A zăcut o săptămână încheiată. Mergând din rău în mai rău... Cu mare greu a ajuns în
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cei ce au credință. 8. Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credință, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: "Toate neamurile vor fi binecuvîntate în tine." 9. Așa că cei ce se bizuiesc pe credință, sunt binecuvîntați împreună cu Avraam cel credincios. 10. Căci toți cei ce se bizuiesc pe faptele Legii, sunt sub blestem; pentru că este scris: "Blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă." 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
pe Neamuri, prin credință, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: "Toate neamurile vor fi binecuvîntate în tine." 9. Așa că cei ce se bizuiesc pe credință, sunt binecuvîntați împreună cu Avraam cel credincios. 10. Căci toți cei ce se bizuiesc pe faptele Legii, sunt sub blestem; pentru că este scris: "Blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă." 11. Și că nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu, prin Lege, este învederat, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85091_a_85878]
-
sus. În fața lor se afla un spărgător de gheață acționat de o sută de vâslași. Nava Înainta Încet, dar reușea să spargă stratul de gheață. Cea mai Îngrijorătoare veste era, Însă, apropierea unui puternic detașament al Apărătorilor. Ali beg se bizuise pe prioritatea care avea să fie acordată evacuării domnitorului și a suitei lui, dar iată că Ștefan gândise altfel. Rămăsese pe loc, aproape fără protecție, trimițând toate forțele disponibile spre Dunăre. În acest caz, gândi Ali, era posibil ca voievodul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
prilej de mulțumiri lui Dumnezeu pentru noi. 12. Lauda noastră este mărturia, pe care ne-o dă cugetul nostru că ne-am purtat în lume, și mai ales față de voi, cu o sfințenie și curăție de inimă date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o înțelepciune lumească, ci pe harul lui Dumnezeu. 13. Nu vă scriem altceva decît ce citiți și cunoașteți. Și trag nădejde că pînă la sfîrșit veți cunoaște, 14. cum ați și cunoscut în parte, că noi suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
tot ce este drept, 10. voi care zidiți Sionul cu sînge, și Ierusalimul cu nelegiuire! 11. Căpeteniile cetății judecă pentru daruri, preoții lui învață pe popor pentru plată, și proorocii lui proorocesc pe bani; și mai îndrăznesc apoi să se bizuie pe Domnul și zic: "Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!" 12. De aceea, din pricina voastră, Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre și muntele Templului o înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
izbăvi astfel de Asirian, cînd va veni în țara noastră, și va pătrunde în ținutul nostru. 7. Rămășița lui Iacov va fi în mijlocul multor popoare, ca o rouă care vine de la Domnul, ca ploaia măruntă pe iarbă, care nu se bizuie pe nimeni și nu atîrnă de copiii oamenilor. 8. Rămășița lui Iacov va fi între neamuri, în mijlocul multor popoare, ca un leu între fiarele pădurii, ca un pui de leu între turmele de oi care, cînd trece, calcă în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]