587 matches
-
rând, încercarea lui Blaga de a depăși idealul de cunoaștere propriu tradiției occidentale este privită prin prisma apofatismului specific filosofiei creștine răsăritene. Metoda antinomiei transfigurate este interpretată ca una ce orientează înțelegerea în sens apofatic. În al doilea rând, metafizica blagiană, puternic marcată de motivul antinomicului, este legată de viziunile unor gânditori emblematici ai spiritualității răsăritene, precum Dionisie Areopagitul, Grigorie Palama, gnosticii târzii, dar și Dostoievski, Soloviov sau Berdiaev. Tema pe care acești gânditori o dezvoltă cu predilecție este aceea a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
structura principiului divin, a răului din chiar ființa sau lucrarea binelui, a diavolului ce sălășluiește în sânul lui Dumnezeu, a neființei ce își are loc în chiar interiorul ființei și fără de care aceasta nu ar fi ceea ce este. Marele Anonim blagian are astfel de trăsături antinomice, încât apare ca firească întrebarea dacă nu cumva Blaga a fost influențat și pe această filieră în predilecția pentru antinomic. 3.3. Blaga și Pavel Florenski În studiul introductiv la traducerea românească a uneia dintre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
originare, mai exact prin ideea prezenței unor dualități sau antinomii originare imposibil de desfăcut, ireductibile, care nu pot fi cuprinse în dinamismul sau dialectica lor decât depășind puterile intelectului obișnuit 406. 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone Racordarea gândirii antinomice blagiene la fondul cultural autohton ar putea să fie primită negativ, ca o formă de închidere. Cu toate acestea, demersul își are îndreptățirea sa. Blaga însuși a teoretizat ideea "matricii stilistice", susținând că orice creație culturală poartă amprenta unor factori ascunși
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
propria lui creație în lumina acestei idei. Unul dintre cei care au interpretat pe Blaga în spiritul culturii autohtone, încercând să aplice creației acestuia propria sa teorie a categoriilor abisale, a fost Vasile Băncilă 407. Pentru Vasile Bancilă, temele filosofiei blagiene își au originea în "categoriile" etnice care configurează spiritualitatea acestui popor 408. Undeva, printre acestea, poate fi regăsit și antinomicul. El se întrevede în "agnosticismul înțelegător" specific omului de aici, care i-ar fi sugerat lui Blaga ideea de mister
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
puternic antinomică. De asemenea, antinomicul se regăsește în modalitatea de a concepe divinul, un amestec de creștinism și cosmicism ce dă o divinitate capricioasă, oțioasă uneori, în care greșeala și răul își găsesc un loc parcă legitim. În sfârșit, dogmaticul blagian vine pe fondul unui dogmatism al poporului român, ce își află sursa în anumite particularități ale gândirii omului de aici, dogmatism pe care îl vedem la lucru în proverbele cu structură contradictorie, primite aici cu mare ușurință. Este vorba în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realiza acest lucru în cosmologia sa, prin mitul metafizic al Marelui Anonim, contradictoriu în natura sa. Judecând aceste puncte de vedere, luând în calcul argumentele și contra-argumentele, nu cred că se poate trage o concluzie unilaterală cu privire la sursele gândirii antinomice blagiene. Dacă este să credem în teoria determinării stilistice, atunci sursa fondului cultural autohton trece în față. Putem gândi, apoi, că această predispoziție moștenită pe cale stilistică a fost alimentată prin diverse alte surse exterioare, care au fost țesute și rafinate într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin diverse alte surse exterioare, care au fost țesute și rafinate într-o formă originală. Este un scenariu posibil. Însă, este extrem de dificil de spus cum s-au petrecut lucrurile. Ceea ce ne frapează este că recunoaștem în țesătura gândirii antinomice blagiene teme și motive de proveniențe atât de diferite. Blaga ne poate apare, astfel, drept un extraordinar artizan, care a reușit să se situeze la confluența acestor surse. Capitolul 4 Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
blagiene teme și motive de proveniențe atât de diferite. Blaga ne poate apare, astfel, drept un extraordinar artizan, care a reușit să se situeze la confluența acestor surse. Capitolul 4 Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească Tematizarea blagiană a antinomicului nu este un fapt singular în spațiul filosofic românesc. Dimpotrivă, există aici un gen de predilecție pentru tematizări în același registru, pe care o manifestă mai mulți gânditori importanți. Acest lucru a fost sesizat de unii comentatori ai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a unora dintre filosofii români pentru problema antinomiei 442 și vorbește chiar despre conturarea în filosofia românească a secolului al XX-lea "a unui anume discurs asupra metodei filosofice care resemnifică contradicția, antinomia..."443. Dacă lucrurile stau astfel, atunci tematizarea blagiană a antinomicului ne apare într-o altă lumină. Ea își pierde aerul straniu, integrându-se într-un mediu de gândire ce ar putea mărturisi despre o anume constantă a spiritualității din acest spațiu cultural. Oricum, devine și din acest punct
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomice. La Ștefan Lupașcu, este vorba de o logică dinamică a contradictoriului, ce instituie o nouă formă a rațiunii, una care funcționează pe un principiu al contradicției sau al dualismului antagonist. Există chiar și anumite asemănări în privința mecanismului contradicției, antinomia blagiană și starea T lupașciană ocupând un loc similar în structurile contradictorii ale realului 539. De aici încolo încep să apară diferențele. În primul rând, înțelesul pe care Ștefan Lupașcu îl dă contradicției nu este identic cu cel dat de Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în schimb, contradicția ia sensul de contradicție logică, care se opune principiului noncontradicției. Deși Lupașcu se luptă tot timpul cu principiul noncontradicției, ceea ce vizează el este mai curând aplicația ontologică și epistemologică a acestuia. În al doilea rând, cunoașterea luciferică blagiană, cea care procedează prin contradicție, este un mod alternativ de cunoaștere în raport cu cea obișnuită, care evită contradicția. Și Lupașcu se delimitează de acest mod de gândire non-contradictoriu, urmărind un altul, care ia în stăpânire contradictoriul. Însă, la el contradictoriul este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unei forme de raționalizare, chiar dacă una mai suplă decât cea pe care o permite logica clasică. Altfel spus, demersul lupașcian este unul puternic explicativ, logicizant, acoperind și acele zone de cunoaștere și gândire care rămâneau în afara "spațiului logic" clasic. Cel blagian, dimpotrivă, pare unul protector pentru aceste realități care scăpau logicii clasice. 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului Mircea Eliade intră în orizontul gândirii antinomice prin hermeneutica experienței religioase și simbolice. Aplecându-se asupra acestei hermeneutici, Sergiu Al-George observă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o falsifice. Există însă domenii unde ea nu mai este valabilă. Acolo funcționează alte logici. Predicația complexă contradictorie seamănă, într-o anumită măsură, cu structura logică ce stă la baza metodei antinomiei transfigurate. Se poate spune că și în metoda blagiană este angajată un fel de predicație complexă contradictorie. Unele dintre exemple, precum cele referitoare la dualitatea undă-corpuscul, sunt chiar identice. Deosebirea dintre cele două structuri este, însă, destul de mare. Dacă predicația contradictorie a logicii dialectice vizează descoperirea structurii complexe a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de predicație complexă contradictorie. Unele dintre exemple, precum cele referitoare la dualitatea undă-corpuscul, sunt chiar identice. Deosebirea dintre cele două structuri este, însă, destul de mare. Dacă predicația contradictorie a logicii dialectice vizează descoperirea structurii complexe a realității, cea a metodei blagiene are ca scop sporirea misterului acesteia. În timp ce Joja asumă doar contradicția la nivelul predicatului unei propoziții, Blaga merge până la contradicția dintre două propoziții, până la contradicția formală. Tocmai de aceea, logica dialectică coabitează cu logica clasică, pe când metoda dogmatică a lui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
față este că, în această teorie a existenței, unele dintre antinomiile care au pus în dificultate cunoașterea își află o justificare și par să devină legitime. Prin aceasta, Mihai Drăgănescu se apropie oarecum de ontologia pe care o implică ideea blagiană a antinomiei transfigurate, precum și de ontologia lui Basarab Nicolescu, despre care va fi vorba în secțiunea următoare. În viziunea sa, ortoexistența cuprinde "două substanțe materiale primordiale": o materie profundă, o energie primordială, sursa substanței sau energiei din univers, numită lumatie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai bine acest efort al său, îi putem sesiza raționalitatea. Am putea spune că ceea ce i-a lipsit lui Blaga pentru ca transfigurarea să devină o metodă a cunoașterii transdisciplinare au fost teoria nivelurilor de realitate și logica terțului inclus. Transfigurarea blagiană a antinomiilor era o încercare de a articula în concepte ceva transcendent, fără a-i răpi transcendența, fără a-l raționaliza. Blaga vedea că acest lucru solicita o depășire a logicii normale și chiar afirma că transfigurarea se realizează într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
zonă translogică și transrațională. De asemenea, vedea aici o formă de cunoaștere negativă, cunoaștere ca necunoaștere, intenția efortului cognitiv nefiind dezvăluirea realului, a misterului, ci păstrarea lui învăluită și chiar sporirea misterului. Teoria lui Basarab Nicolescu ne sugerează că minus-cunoașterea blagiană ar putea fi integrată în cunoașterea transdisciplinară. Căci ce este această cunoaștere transdisciplinară decât încercarea de cuprindere a ceea ce este între și dincolo de ceea ce pot cuprinde disciplinele științifice? Nu procedează ea printr-o logică diferită, a terțului inclus, ce permite
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe vecie? Lucian Blaga profețea un eon dogmatic, în care colaborarea dintre gânditori, sub zodia unei logici a dogmei, va înlocui disputa și dezbinarea dintre ei. Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Raportată la gândirea contemporană, și când spun aceasta am în vedere gândirea desfășurată pe parcursul secolului al XX-lea, tematizarea blagiană a antinomicului devine deosebit de semnificativă. Prin implicațiile și deschiderile sale, ea ne apare drept
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Raportată la gândirea contemporană, și când spun aceasta am în vedere gândirea desfășurată pe parcursul secolului al XX-lea, tematizarea blagiană a antinomicului devine deosebit de semnificativă. Prin implicațiile și deschiderile sale, ea ne apare drept un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat și poate fi integrată într-o mișcare de idei oarecum similare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se acumulează pe parcursul secolului și converg spre o nouă paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea de depășire a limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul dintre principalii comentatori actuali ai lui Lucian Blaga se manifestă ca
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul dintre principalii comentatori actuali ai lui Lucian Blaga se manifestă ca necesară depășire a stării de criză a modului de a gândi realitatea și de a soluționa problemele ridicate de aceasta prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rescrisă despre irațional în acest ultim secol, el s-ar afla printre cei care promovează recursul la irațional ca metodă a cunoașterii și gândirii, fără a asuma o poziție epistemologică iraționalistă. b) Un alt punct de reper pentru înțelegerea tematizării blagiene a antinomicului în contextul epocii este legat de situația metafizicii. Se pare că aceasta era o problemă foarte importantă la acea vreme 696. Secolul al XIX-lea fusese unul în care știința acaparase scena cunoașterii, trecând în plan secund metafizica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acestuia. Era un proiect de revrăjire a lumii, dacă se poate spune astfel, de refacere a sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii și posibilitățile de cunoaștere ale rațiunii umane. c) O ultimă coordonată pe care putem așeza tematizarea blagiană a antinomicului în epocă este starea de criză din știința timpului, confruntată cu descoperiri și teoretizări ce angajau contradicții, punând în dificultate rațiunea științifică clasică. Criza din fizică legată de descoperirea dualității undă-corpuscul și de formularea unor teorii care acceptau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
e potențat, radicalizat și formulat numai antinomic. Astfel, el va privi aceste descoperiri și teorii nu ca pe un impas generator de criză, "ci ca apariție a tipului de cunoaștere pe care-l numim "minus-cunoaștere""708. 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului Ce anume propune Blaga gândirii contemporane prin această orientare a filosofiei sale, care sunt deschiderile tematizării sale asupra antinomicului? La o primă evaluare, luând în considerație numai ideea antinomiei transfigurate putem descoperi: a) o modalitate de asociere a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
imposibil de redus la discurs, potrivindu-i-se mai curând tăcerea", este o reacție foarte timpurie la limitările cunoașterii în secolul al XX-lea712. În legătură cu cele spuse mai sus, o a treia situație ce își poate afla un răspuns în tematizarea blagiană a antinomicului privește problema antinomiilor, a contradicțiilor ce apar în câmpul gândirii și cunoașterii. Avansarea extraordinară a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]