967 matches
-
la vreo douăzeci de metri de medean, în grădina unuia din ei, o tăiau cu joagărul și apoi construiau minunăția ceea de cruce care sclipea în soare. Alături se punea o cadă cu apă proaspăt scoasă din fântână în dimineața Bobotezei și apoi începea slujba. Am fost și eu de vreo două ori, nu ca să ascult slujba, ci ca să iau agheasmă după ce se termina sfințirea apei. Mama nu ne lăsa în ziua ceea să mâncăm nimic de dimineață până nu sorbeam
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
copilăriei mele se țineau obiceiurile din bătrâni, obiceiuri care sau pierdut ulterior, odată cu venirea colectivei și la noi în sat. Unele obiceiuri care existau pe la începutul secolului trecut, deja erau doar de domeniul amintirilor, ca de exemplu obiceiul ca de Bobotează copiii satului să umble cu kiraleisa. Umblau prin sat odată cu preotul care venea să vestească botezul Domnului, strigând kiraleisa și însoțind aceasta cu o urare de belșug și bunăstare pentru noul an. Cred că în zilele noastre sunt foarte mulți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
străjuit de rugăciunile maicilor și ale călugărilor, odinioară viețuitori aici, Biserica "Schimbarea la Față Socola" oferă credincioșilor un program liturgic complet, într-o atmosferă duhovnicească binecuvântată: în ajunul duminicilor și sărbătorilor, se săvârșește slujba Vecerniei, uneori completată cu rugăciunile Litiei; în afară de Sărbătoarea Bobotezei, când se sfințește agheasma mare, la fiecare început de lună se face agheasma mică; Deniile din perioada Postului Mare sunt adevărate prilejuri de meditație și de curățire sufletească; pentru taina Sf. Spovedanii, credincioșii sunt așteptați după slujba Vecerniei, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Făgăraș și Victoria, care își au familiile de origine în sat. 4) Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, funcționează încă tradiționalele asociații ale tinerilor: ceate de feciori și irozii. Ceata de feciori se constituie la Sfântul Nicolae și se destramă la Bobotează. Ea se organizează aproape în fiecare an, dar cu tot mai puțini membri. După colindul din ajun de Crăciun, ceata organizează „joc” la căminul cultural în fiecare zi de sărbătoare din perioada sărbătorilor de iarnă. Irozii sunt băieții din clasa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Alexandria condamnă scrierile lui Origen și pe cititorii lor. Expulzați din Egipt, cei patru Lungani Își găsesc un adăpost vremelnic la Constantinopol, pe lîngă Ioan Chrysostomul, altă victimă a intrigilor. CÎt despre Evagrie, murise Între timp, tocmai cu puțin Înainte de Bobotează („Epifania”...) anului 399. Protagonistul intelectual al bătăliei Împotriva adepților lui Origen este necruțătorul și nestatornicul Ieronim, stabilit din 386 la Bethleem, Într-o mănăstire Întemeiată de Paula. Origenist convins la Început, Ieronim trecuse de partea lui Epifaniu În 393, rupînd
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a sila (În liturghiile negre de Crăciun sau Paște) ori chiar nebunia. Crăciunul anului 1950, de pildă, va fi conceput de reeducatori ca o ceremonie de ingerare a excrementelor și ca o „corală satanică”, prin intermediul unor colinde scabroase 28. De Bobotează se Înscena, de asemenea, o ceremonie satanică, În cadrul căreia botezul era desacralizat, iar urina era pe post de aghiazmă 29. În Duminica Floriilor era mimată intrarea lui Hristos În Ierusalim: o victimă era silită să joace rolul măgarului ( În patru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2); etapă (2); iertare (2); Iisus (2); mir (2); oală (2); puritate (2); sacru (2); scump (2); sfințire (2); tradiție (2); act spiritual; adevăr; Adi Minune; adult; agheasmă; alb; alinare; apă sfințită; apă sfîntă; ateu; baie; bani; bani pierduți; băiețel; Bobotează; de la botez; bunică; cadă; cană; capul; catolic; cazan; Cătălin; chef; colac; a creștina; creștinătate; creștinesc; creștinizare; cumătru; cumetri; cununa; a da un nume; datină; dedicare; degeaba; divin; divinitate; drăgălășenie; duminica; eliberare; emoțional; prima etapă; eveniment; familie; fecior; fetița mea; botezul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deces (2); drac (2); icoană (2); închinare (2); înmormîntare (2); înviere (2); obiect (2); plus (2); pocăință (2); răscruce (2); răstignire (2); sacrificiu (2); sacru (2); sfințenie (2); sinistru (2); tristețe (2); -; accesoriu; ajutor; albă; apăsătoare; atenție; de aur; blestem; Boboteaza; bun; bunica; candelă; cărți; chestie; colivă; corp; coșciug; cozonac; crucificare; cruțare; divin; Doamne ajută; doliu; Domnul; dragoste; dreapta; drumuri; dureros; de dus; Egipt; fals; final; fiori; furt; ger; Ghețimani; gît; iertare; igienă; inchiziție; instrument; intersecție; iubire; înaltă; înalță; închin; închina
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
moalele capului, până nu va putea zice piatră" 256. Dacă un copil suferă de junghiuri, femeile din Bucovina iau "ața" de la cânepa de vară, toarsă "întors", dintr-un fuior ce a fost la crucea preotului, cu care a umblat la Bobotează, pe la casele oamenilor, stropind-o cu agheazmă, "leagă locul" unde are copilul junghiuri și afumându-l cu petica în care s-au șters ouăle roșii, rostește: "A ieșit cuconița, / Bosconița. / Boi mândri a înjugat / Și la arat a plecat / Coconița
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și rostesc: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac flăcăilor / Ca vinul boierilor, / Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată!"367 În Ajunul Bobotezei, spre seară, fetele bucovinence care voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va răsări
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bucovinence care voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va răsări. În ziua de Bobotează, se descântă apa aceasta "bătută de soare": "Dimineață m-am sculat, / Pe obraz m-a spălat, / La biserică m-am gătat, / La icoane m-am închinat, / Lui Dumnezeu m-am rugat, / La biserică-am plecat / Pân` nu era popa-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare..."368 În ziua de Bobotează, când se sfințește apa, "toate apele, atât cele curgătoare, cât și cele stătătoare, atât izvoarele, cât și fântânele, rămân sfințite, după unii, în decurs de două săptămâni, iar după alții, chiar șase săptămâni."369 În cele mai multe părți ale Bucovinei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pun în oală și o așază la căpătâi pentru ca, peste noapte, să-și viseze ursitul.423 În unele părți ale Bucovinei, exista o sărbătoare numită "Ardeasca" (de la arderea focului, de la verbul "a arde" și substantivul "iască"), ce se ținea de Bobotează. După sfințirea apei, fetele și flăcăii luau cărbunii rămași de la focul făcut pentru aprinderea "săcălușelor", mergeau pe un deal și făceau un foc, aruncând peste cărbuni paie și frunze uscate. Apoi, se prindeau în joc, în jurul focului, iar când flăcările
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
focul este venerat ca ființă mitologică care sălășluiește în vatra casei și care povestește sau mijlocește norocul pentru anul care va veni. Astfel, în ajunul Crăciunului, femeile pun o piatră în cuptor pe care o iau abia în noaptea de Bobotează, zicând: "Cum dorm toți oamenii și nimeni nu vede, așa să nu vadă uliul puii mei, ci să stea împietrit și încremenit."441 În ziua de Crăciun, la meglenoromâni, de pildă, se arde în vatră un pom din pădure, adus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stea împietrit și încremenit."441 În ziua de Crăciun, la meglenoromâni, de pildă, se arde în vatră un pom din pădure, adus special și tăiat din rădăcină. Acest copac trebuie să ardă în vatră, câte puțin, în fiecare 442seară, până la Bobotează, iar cenușa care se strânge se păstrează și se aruncă la rădăcina pomilor pentru a fi roditori. Element activ și purificator, supus normelor ritualice, focul iese din canonul magicului, devenind tabu, pentru a menține în stare manifestă formele existențiale, făcând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dezvăluie mișcarea ciclică a universului, macrocosmosul în care se deapănă "firul vieții", iar firul de cânepă, din care este făcut ghemul, se obține în urma unui adevărat ritual: Pentru a se face cânepă (...), se pune sămânță sub fața mesei, de ajunul Bobotezei, se toarce câte un fir pe fiecare fus, să nu fie pe a doua zi fusele goale"190; sămânța de cânepă se seamănă când este "lună nouă", iar drumul până la fir este în deplină armonie cu fenomenele naturii după cules
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Răsai pe statul meu / Și fă frumos trupul meu, / Să vadă, să știe lumea și norodu; / Să stai în gura mea / Cum stă lumea și ascultă cucu / Când cântă în mijlocul codrului / Și telegarii din fundul grajdului."157 În ziua de Bobotează, se descântă "apa", adusă de seara, în care s-a pus busuioc, și care a fost "bătută" de razele soarelui, descântecul fiind rostit de fetele care vor să fie "căutate, iubite" și "jucate de feciori": "Maica Domnului i-a răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Atunci bursucă / Când a face / Laur-balaur / Cuib în crucea bradului / Și în vârfu molidului. / Atunci și nici atunci. Pfui, pfui, pfui. Descântecu-i al meu, / Leacu-i de la Dumnezeu."376 Desăvârșirea gnoseologică,prin intermediul unor rituri nocturne, oficiate de Anul Nou sau de Bobotează, este posibilă prin prezența șarpelui ca metaforă a existențialului: "Brâu, brâușorul meu, / Fă-te un șearpe, un balaur, / Cu solzii de aur / Și te du la ursitorul meu, / care de Dumnezeu e lăsat / Și de oameni buni îndemnat.../ Să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
individului în atingerea "sinelui". Inspirat de Bleriot și Georg Cantor, poetul scrutează și practici oculte, invocându-l pe marele Aleph sau pe "Marele Gând" (în formularea lui Păunescu), pe "Marele Anonim", cum îl numește pe demiurg Lucian Blaga: "Aleph! De bobotează arunc/ plumbul topit în apă rece,/ și iată-mă ghicesc viitorul". Ciclul ptolemaeic și cel alephic includ apologia fanteziei excitate de exactitățile inefabile ale gândirii matematice și ale fizicii, de cutezanța superioară a demonstrației, de subtilitatea intuiției opusă rațiunii. "Axios
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
arunce; e bună numai pentru viermi. Apa de la întîlnitură* e bună de scăldat, ca să nu se lipească de cel scăldat boale și farmece. Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept și de stomac, e bine ca la Bobotează [6 ianuarie], cînd se afundă steagul în rîu, să te speli în acel moment cu apă de rîu, căci tot anul ești sănătos. Apa în care se ciupăiește* pruncul sîmbătă sara nu se țipă afară. Cînd ai pus la foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de năravul beției. Belitură Dacă bea cineva rachiu cu cărămidă arsă, scapă de „be leală“ sau belitură*. Belșug Dacă ninge ori e molășniță* în ziua de Sf. Vasile [1 ia nuarie], va fi îmbelșugat tot anul. Dacă în ziua de Bobotează [6 ianuarie] va fi vreme fru moasă, va fi un an îmbelșugat în pîne și pește. Cînd Sfinții [9 martie] găsesc pămîntul coperit cu omăt, anul va fi bun. Dacă în ziua de Sf. Gheorghe [23 aprilie] va fi rouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi îmbelșugată. Fruptul* alb nu se sară cu cuțitul, ci numai cu lingura, că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci pe afară, c-apoi îi belșug anul acela. Bete Cînd botezi, nu da bete lungi, că nu se mai însoară ori mărită finul ori fina. Biserică Biserica e un întreg atelier de duhuri rele. Aici se nasc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
meargă la moară, fără să vorbească ceva sau să fie văzut de cineva, și să ieie stropii de pe roata morii, cu care să se spele pe întreg trupul - și apoi se vindecă. Cine se aruncă în apă în ziua de Bobotează se vindecă de orice boală. Din ziua de Bobotează șase săptămîni toate apele sînt curate și sfinte, chiar și în vîrful munților. Să păstrezi măcar o sticlă cu apă de la botez dacă vrei să ai cu ce-l tămădui cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie văzut de cineva, și să ieie stropii de pe roata morii, cu care să se spele pe întreg trupul - și apoi se vindecă. Cine se aruncă în apă în ziua de Bobotează se vindecă de orice boală. Din ziua de Bobotează șase săptămîni toate apele sînt curate și sfinte, chiar și în vîrful munților. Să păstrezi măcar o sticlă cu apă de la botez dacă vrei să ai cu ce-l tămădui cînd îl va apuca, ferească Dumnezeu, poate, răul. Dacă crezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul cu bube pe trup. Se crede că dacă copiii se joacă cu foc, apoi fac bube pe la gură. Lunea nu-i bine a umplea borșul, căci la din contra, respectiva ce face aceasta capătă bube pe trup. în ajunul Bobotezei și al Crăciunului nu-i bine să te bați, măcar din glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an. în ziua de Ajunul Crăciunului nu se dă cu pumnul, nici cu palma, că pe urmă cîți pumni dai, atîția buboi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]