1,790 matches
-
norului-parașută“, în plasticizant-revelatoriul „ciorchin de ochi atârnând de nori“ (supra), „ciorchinul“ fiind substituit de „seria vertical-onirică a soldaților“, închipuind o „infinită coloană peregrină“ în arealul dintre sfera-cer și „centrul-de-pământ“: Un soldat ținându-se cu mâinile / de marginea unui nor... / De bocancii lui, cu mâinile încleștate / se ține alt soldat. De bocancii lui / altul, apoi altul, apoi altul și altul, / și- așa până-n miezul pământului. // Eu mă las s-alunec pe șirul lor / ca pe-o frânghie, / și-alunecând, cataramele / centurilor lor
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
ciorchinul“ fiind substituit de „seria vertical-onirică a soldaților“, închipuind o „infinită coloană peregrină“ în arealul dintre sfera-cer și „centrul-de-pământ“: Un soldat ținându-se cu mâinile / de marginea unui nor... / De bocancii lui, cu mâinile încleștate / se ține alt soldat. De bocancii lui / altul, apoi altul, apoi altul și altul, / și- așa până-n miezul pământului. // Eu mă las s-alunec pe șirul lor / ca pe-o frânghie, / și-alunecând, cataramele / centurilor lor îmi zgârie fața / Și-alunecând, îmi zgârie pieptul / și-alunecând
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
comentat faptul că nu-i greu deloc și că trebuie să stau mereu cabrat și flexat, mă rog mi-ai arătat și cum, sau cum îți închipuiai, mă rog. Mi-ai mai spus că mă va ține de fapt și bocanci fix pe schiu. Atât de încrezător devenisem și-am încălțat schiurile, dar nici bine nu-i încălțasem că ei alunecau la vale; te-am întrebat ce și cum, insă deși i-am pus în cruce schiurile tot vroiau ei să
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
P. Popescu). Despre cele două Antologii ale Revistei SINGUR, una de poezie și cealaltă de proza, au vorbit prof. dr. George Coandă din Târgoviște, scriitor, si Emilia Dănescu din București, coautor la Antologia de poezie și reprezentant al site-ului Bocancul Literar, partener al Grupului Media Singur. George Coandă a precizat că inițiativa publicării acestor antologii, forma lor de prezentare, precum și calitatea textelor selectate, aduc aminte de preocuparea mai veche, de acum 20 de ani, de a se constitui astfel de
LANSAREA ANTOLOGIILOR REVISTEI SINGUR LA TÂRGOVIŞTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349602_a_350931]
-
se tot opreau pe căciulile lor, trase bine pe urechi și pe mâinile înroșite de frig, apoi o porneau iar, la goană. Din camera mea, aflată la stradă, auzeam toată noaptea pașii copiilor, care treceau spre focuri, zăpada scârțâia sub bocanci, noaptea avea o lumină albăstruie. În ziua de 23 decembrie, bunica frământa aluat de pâine. Mă așezam pe ladă, în bucătăria caldă, mâinile bunicii modelau aluatul ca pe o franzelă. Bunica tăia bucăți pe care le punea în tavă, ca să
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
timp păzite de motani și prund Unde nu mai erau anotimpuri doar ore-nșirate pe ață de la un capăt la altul Nici bâlci și nici carnaval la marginea târgului străin Oșteanul aluneca în oglindă Pe cărți poștale punea vag amprente de bocanci osteniți Mut aștepta orele să se petreacă Prin gânduri îi trecau mumii de demult țipete secate, înfipte-n munte năluci fluide ale celor rămași departe, pe unde trecuse, departe trimis la datorie de politicieni contaminați de brașoave - De departe oglinda
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
pe acolo, simțind cumva că e rost de colivă. - Uș cotoroanțo, ieși din curtea mea, altfel târnuiesc bătătura cu tine. Fir-ai a necuratului, ieși fă, piază rea, urla Nicuță la babă, după care i-a tras un picior, cu bocancul ăla mare al lui. - Tot moare bă, tot moare. Și chiar dacă scapă și naște, copchilul ăsta-i blăstămat. Alege-s-ar praful și pulberea, huo! De ce dai, mă, de ce dai? - Nu-ți pune mintea cu ea, zise moașa, hai s-
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
cruce. A doua zi popa era la securitate, avea și el o fată, tot de patru ani, una Ștefănia, care, la grădiniță, îi tăia calea lui P și îi dădea tot felul de dulciuri, colivă, colaci, îi lega șireturile la bocanci, iarna sau sandalele, când venea vara. Era o fată de treabă, cam șleampătă și fără de noroc. S-a sinucis când a împlinit optsprezece ani. Nimeni nu a știut motivul. A înghițit o sticlă întreagă de verde de Paris. Pe o
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
m-aș trezi la șapte? Mormăiala mea l-a făcut să mă scuture mai aprig. -- Trebuie să plecăm imediat, altfel nu ne ajunge timpul! Plecare! Imediat! Timp! Am reușit să deschid un ochi. A naibii ținută de camuflaj avea Geo! Bocancii înalți și butucănoși păreau să aibă fiecare cel puțin trei kilograme. Am ridicat ambele mâini în sus: -- Pace! Mă ridic imediat! -- Imediat e prea târziu, frate! Chiar dacă îmi plăcea la nebunie cum suna “frate”, nu eram dispus să las de la
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
unele nedumeriri de profan: să fi acceptat dacii învinși, dar mai ales femeile lor, să vorbească entuziaști limba cuceritorilor lor? Nu mă mir, pentru că și-n zilele noastre, fără să ne atace, fără să ne cucerească, americanii au intrat cu bocancii limbii lor în limba noastră, procopsindu-ne cu „englezisme” cât cuprinde, încât, dacă mai continuă marșul lor pre limba noastră, s-ar putea ca peste treizeci-cincizeci de ani să uităm limba română și să vorbim romglezamericana. În felul acesta „urmașii
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
poezia. Preferința pentru creația în versuri se poate explica și prin necesitatea ca procesul de creație să se desfășoare exclusiv mental sau, în cel mai fericit caz, pe un ciob de sticlă, pe o bucată de săpun sau pe talpa bocancului, însă inscripționarea nu putea fi decât de scurtă durată, iar, pentru a putea fi păstrată, creația trebuia memorată, prin urmare, erau de preferat versurile, acestea având calități mnemotehnice evidente, comparativ cu proza. Înainte de a avea valoare estetică, poezia închisorilor comuniste
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
socotea că în trecere prin acea comedie cu nume armata căruia el nu-i pricepuse rostul pe lume. Într-o ocazie mi-a spus râzând: ,, Aș lua niște somnifere să dorm un an apoi să mă scol să-mi fac bocancii și să mă duc acasă.” Nu sunt un teolog de aceea nu pot să dau o definiție teologica a ceea ce înseamnă providența divină, însă sunt un om ce s-a decis să umble cu Dumnezeu, și pot scrie din experiența
UN SFAT PLIN DE INTELEPCIUNE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344545_a_345874]
-
cugetări forțamente aforistice, se scot din saramura tradiției proze de tip Sultănica. La fel se întîmplă și la Golemul cu picioare de lut numit Agonia, care nu are nici un criteriu de cernere a valorilor. Tot așa în lîncedul și mediocrul Bocanc literar, văcsuit de epigramiști fără talent. Doar Hermeneia ce-mi place! Aici se robotește ca într-un kibuț: la șaibă, cot la cot, cu simț de răspundere. Iar șeful, d-l Titarenco din USA, poreclit în secret Hitlerenco de tinerii
CENACLURI VIRTUALE... SCRIITORI VIRTUALI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348164_a_349493]
-
în stare să-l lămurească de ce fuseseră dărâmate casele acelea. Își amintea mai bine de două dintre ele, într-una locuia un cizmar cocoșat la care se dusese pe când avea vreo zece, unsprezece ani să-și bată ținte în tălpile bocancilor. Era încântat să meargă tropăind pe stradă. În cealaltă casă, cea mai mică și dărăpănată dintre toate, se născuse Eftimie Murgu. Poate regretând că, în furia lor demolatoare, săvârșiseră un asemenea sacrilegiu, comuniștii înălțaseră ulterior o statuie celui mai important
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri bizare, babe bisericoase, Biblii, broșuri, “Botezul bisericesc”, “Biruințele blîndeții”, blagoslovenii, boaite burtoase, babuști bucălate, bolșovici, “Borea, beghi, balvan!”, “Bliat’!”, baloate, bagaje, banițe
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
opri aici. Vezi și tu cum arată, nu ca sterpele alea la care te uiți tu la televizor în miezul nopții și vii de-mi strici mie somnul, armăsarule! Armăsarul, care avea de fapt cincizeci și opt de kilograme cu bocancii de la armată în picioare, fornăi de plăcere și, mândru nevoie mare, se puse pe treabă, semn că psihologia este o invenție a femeilor contra bărbaților. Peste câteva zile camera era gata, era mare, trei pe trei și era mobilată cu
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
puținelor fire de iarbă aproape îngălbenite. Liniștea apăsătoare se întindea până departe, la vârful pe care dorea să-l cerceteze la lumina zilei. Spera să ajungă la timp, să nu-l prindă noaptea la întoarcere. Câteva pietre dislocate de talpa bocancilor se prăvăliră la vale și zgomotul făcut de ele îi părea a fi ca o muzică ritmată. Se opri și, cu intenție, desprinse și altele pentru a savura ritmul, dar acestea făcură un zgomot ciudat, neîntrerupt, care se amplifică nejustificat
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
prag născut din neîncrederea în oameni, în mine. puține ființe pot acum să deschidă miezul scoicii fără a arunca pietre pentru a ucide sămânța perlei de multe ori am simțit cum îngheață și umbrele scoicii, nu numai miezul zdrobit de bocancii în care cuvintele răului își creșteau fiarele. mai vin cu viață în teatrul autentic deschis de tine, prietenie poți lua agenda în care mi-am înscris pentru o vreme pașii înșir piatră cubică sub pasul-compas arcul vreau să rămână neatins
PIATRĂ CUBICĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350219_a_351548]
-
de saună, plante mai mult tropicale... Era uimit. Soarele, la asfințit, ca un glob vaporos, orbitor, uriaș...” Imposibil! Soarele este dincolo de munți, dacăp nu a dispărut după orizont”... Ploua ca într-o seră supraîncălzită și supra saturată, un aer înabușitor... Bocancii i se afundau, aluneca și abia mai înainta, l-a cuprins teama. S-a rostogolit peste o piatră, pe pantaextrem de abruptă. I se părea sau chiar cădea acum în gol... Un gol care nu se mai sfârșea... Trecuse mai
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Duminică, 8 Ianuarie 2012 „Olarul invidiază pe olar, cerșetorul pe cerșetor.” Hesiod *** Rânjește boul de mânie. A fătat vaca. Vițelul seamănă cu ea, Săraca! Fir-ar Să nu fie! Cineva Și-a uitat dinadins Bocancii În sufletul Acestui poem. I-am umplut cu dragoste Și Cu gem... Referință Bibliografică: Pa-rodii naturale... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul II, 08 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate
PA-RODII NATURALE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361869_a_363198]
-
genunchii înroșiți. se face economie de frunze. e criză... dincolo de răsărit granițele înghit trupurile. descalecă magii bătând ritmic pământul. păzitori-prădători ai principiilor curgerii izvoarelor albe. căutări, căutători... la ce mai este bună sensibilitatea? la ce mai este bună sensibilitatea, dacă bocancii tot grei sunt și vin, și vin, pe drumurile prăfuite ale indiferenței. și calcă, și calcă adânc, bucuroși de urmele tainice ale violenței, ale urâtului uman? tablou al perfecțiunii se destramă în fiecare clipă,răsturnând toate castelele, cetățile, tăvile de
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
Rareori și cu toba. Numai acum, când e liniște, auzim că nimic nu se aude! (călătorul rus Mark Opolov) • Deși lungă în ani, viața e scurtă... (Zoltan Terner). • Preferabil să ai analizele la zi, decât la noapte. • Nu intră cu bocancii în viața altuia... Descalță-te! • Poți să gândești la nemurirea sufletului în casa Domnului, dar și la discotecă sau pe stadion. • Săracul mănâncă găina când... sau el e bolnav, sau găina! (zicere idiș) • Am vrut să mă schimb pe unul
PROBLEME & ANALIZE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362129_a_363458]
-
sufletul cu pana iubirii. Aștept răspuns. PASĂREA INTERIOARĂ sunt o pasăre Pheonix ce mă renasc din cenușa sentimentelor. Mi-ai pârjolit inima la focul rece din privirea-ți albastră. Mi-ai stocat o perioadă din viață călcându-mi sufletul... cu bocanci înghețați. mi-ai pătat pânza albă a trăirilor pure. E de ajuns! Rămâi acolo, pe povârnișul vorbelor false, hrănindu-te cu minciuni. Eu vreau să zbor, iar aripile mele, sunt așa de frumoase... OCROTIRE alerg prin troiene de gânduri spre
MESAJE POETICE (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365989_a_367318]
-
curtea mănăstirii, nu avea cum să mai poată intra în interior la acea oră și apoi afară era aerul curat. Nu suporta prea bine mirosul de lumânare și mai ales pe cel de tămâie. Simțea cum se sufocă. Își încălță bocancii de munte. Prefera să fie mai precaut. Rămânea doar să-și tragă hanoracul pe el și s-o întâmpine pe Adriana. Deschise fereastra și privi afară. Natura întreagă dormea tulburată doar de zgomotul curgerii Oltului. Era liniște și pace între
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
lenjeria de corp de un alb dubios, pantaloni și vestonul din postav gros, roase de instrucția celor de dinaintea lor, bonete militare cu stema țării în frunte, veste kaki, centuri din piele învechite și grele îngreunate de catarame din fier și bocanci și mai grei cu talpa țintuită în potcoave soldățești menite să oblige soldatul român la un pas ferm, energic, astfel încât inamicul să se înfioare încă înainte de a avea intenții războinice, atunci când va spiona parăzile militare. Hainele civile și le îndeasă
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]