918 matches
-
direcția lui Lucian Boia. Dintre cele trei volume apărute sub coordonarea sa la Editura Universității București, două sînt consacrate miturilor comunismului românesc. Pentru a sugera inventarul de teme, imagini și simboluri, al acestei "definiri a ideologiei comuniste ca mitologie" (Lucian Boia) sînt utile, cred, citarea, din păcate selectivă, din motive de spațiu, a cîtorva autori: Al. Zub, Mituri istoriografice în România ultimei jumătăți de secol; Petre Guran, Colectivizarea, între mit și realitate; Antoaneta Tănăsescu, Un Făt-Frumos de laborator omul nou; Zoe
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Întreagă. Vitele până nu erau potcovite pentru iarnă nu le puteai scoate din grajd, fiindcă Își rupeau gâtul alunecând. Din această pricină, una dintre marile griji era să mergi din timp cu ele la potcovar. Iarna, dacă bărbatul nu avea boi de Înjugat mai puternici ca să poată transporta lemne la Fabrica de Cherestea, nu prea avea de lucru decât pe lângă casă, Îngrijirea vitelor, a oilor și a porcului care trebuia Îngrășat până la Crăciun, curățirea grajdului și clădirea gunoiului În spatele lui. Cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fiecare casă din comună avea câte unul sau doi muncitori la acest combinat. Trăia Încă generația care mai era legată de pământ. Încă se mai cultiva fiecare palmă de pământ și cirezile de vite din Prelucă nu scăzuseră numeric. Doar boi de tracțiune nu prea mai erau În localitate. Oricum, veniturile familiilor crescuseră, era o populație tânără și viața părea că merge Înainte. Era și o secție a liceului seral. Să fi funcționat combinatul acesta cam treizeci și cinci de ani? Da, cam
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
anumit număr de probleme fundamentale despre continuitatea sau discontinuitatea cu trecutul"127, problema imaginii fiind în foarte mare măsură legată de multitudinea de medii și suporturi în care aceasta apare, dar și de noile modalități prin intermediul cărora este folosită. Lucian Boia pune problema imaginarului din perspectiva investigării relației dintre realitate și imagine, imaginarul conturând felul cum oamenii cunosc lumea și se raportează la ea. În opinia lui Boia, orice "imagine, chiar și cea mai realistă, presupune o intervenție cât de minimă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care aceasta apare, dar și de noile modalități prin intermediul cărora este folosită. Lucian Boia pune problema imaginarului din perspectiva investigării relației dintre realitate și imagine, imaginarul conturând felul cum oamenii cunosc lumea și se raportează la ea. În opinia lui Boia, orice "imagine, chiar și cea mai realistă, presupune o intervenție cât de minimă a imaginarului"128, motiv pentru care propune depășirea dihotomiei real-imaginar, întrucât acesta din urmă este produs de spirit și nu poate fi explicat prin apel la rațiune
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
grupului. Adevărul miturilor este, așa cum susține Willem Frijhoff, o categorie contextualizată istoric, acestea având în comun "o valoare emblematică, întrucât se referă la identitate și ajută la formarea ei, deși situația este nefavorabilă"267. În această logică, perspectiva lui Lucian Boia din Explorarea imaginară a spațiului este interesantă în primul rând datorită concluziilor pe care le evidențiază în ceea ce privește relația dintre mit și știință. Mai exact, Boia susține că există o anumită corespondență dintre mit și realitate, în sensul cât se poate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ajută la formarea ei, deși situația este nefavorabilă"267. În această logică, perspectiva lui Lucian Boia din Explorarea imaginară a spațiului este interesantă în primul rând datorită concluziilor pe care le evidențiază în ceea ce privește relația dintre mit și știință. Mai exact, Boia susține că există o anumită corespondență dintre mit și realitate, în sensul cât se poate de larg al termenului, concluzionând că există o serie de raporturi complexe, și ambigue, în același timp, între știință și imaginar. "Marile mituri ale epocii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginar. "Marile mituri ale epocii moderne, spune Boia, au în general o origine științifică. După ce le-a inventat, știința încearcă adesea să le demoleze, dar se dovedește neputincioasă în fața unor fantasme care își trăiesc propria viață"268. În termenii lui Boia, mitul ar fi o încercare de redare în plan simbolic a unei realități complexe, proces prin care realitatea dobândește noi valențe și semnificații și chiar o existență autonomă. Fără îndoială, diversitatea și complexitatea miturilor prezente în diferite culturi și religii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
faptul că ele sunt semiconcrete și semiabstracte, țesute din sensibil și inteligibil" (Ibidem, p. 365). 125 Muguraș Constantinescu, Prea multe imagini ucid imaginația, Interviu acordat de Jean-Jacques Wunenburger în România Literară nr. 37, 2003. 126 Ibidem. 127 Ibidem. 128 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, București, Editura Humanitas, 2000, p. 13. 129 Ibidem, p. 15. 130 Jean-Luc Nancy, The Ground of Image. Perspectives in Continental Philosophy, New York, Fordham University Press, 2005, p. 10. 131 Ibidem, p. 12. 132 Ibidem, p.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
timpului istoric. De aceea, în analiza acestui concentrat studiu istoric al profesorului Lucian Boia, ar merita să reținem judecata lui Noica, conform căreia: “timpul, ca vector, nu are lungime, ci doar direcție și sens”. Profesor la rniversitatea din București, Lucian Boia se dovedește un istoric trecut prin școala logicii matematice, pentru că stăpânește arta filtrării, cu un ochi obiectivat. Zvârcolirile antinomicului se răsfrâng, vijelios, atât în volumul Germanofilii, cât mai ales în acest recent studiu, aflat, în prezent, în atenția tuturor cunoscătorilor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
subtilitate a lui Ibrăileanu,... faptul că M. Ralea și Vladimir Streinu au părăsit literatura pentru politică...” sau afirmația că Eugen Lovinescu... „scrie fleacuri...”, apreciind, tranșant și degajat, că Tudor Vianu este „campionul eternității artei...” Cu un ochi obiectivat, istoricul Lucian Boia reține, sintetizând, că volumul de eseuri ionescian sau Schimbarea la față a României, al lui Cioran, „exacerbează o stare de spirit caracteristică” acelei generații care marca un anume „salt istoric”, într-o Românie aflată „în delir...” (p. 25) „Definitoriu” pentru
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cel care a „preconizat” „împletirea ideii creștine cu ideea națională”. (p. 31) Vizibil pentru generația ’30 - apreciază istoricul - este refuzul, categoric, față de “modelele străine”, printr-un demers de “contrabalansare”, prin “supralicitarea valorilor autohtone”. (p. 32) Spații generoase acordă istoricul Lucian Boia unui alt moment controversat (evoluția și eșuarea grupării “Criterion”), Călăuzit fiind de îndemnul lui Seneca, “Vă fie ascultată și cealaltă parte”, tocmai pentru a descoperi subtilitățile și încrengăturile acestor erori, posibil și, inevitabile - “orgoliile” care au “forțat” evenimentele, după cum apreciază
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
delimita “poziția”, așa cum o recunoaștem și în formulările lui Mircea Vulcănescu: “am fost totdeauna naționalist, dar naționalist luminat (patriot), așa cum am învățat acest naționalism de la dascălii mei N. Iorga și Vasile Pârvan...” Demn de reținut este faptul că profesorul Lucian Boia își ajută cititorii să discearnă între “marile calități” și “marile defecte” (p. 112) ale unor personalității ale timpului; să constate, prin delimitare, în ce momente anume, “la liberali și la țărăniști, în nucleul de conducere..., atmosfera e predominant anglofilă” (p.
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
aibă niciun fel de simpatie pentru Germania nazistă”, reputatul critic “considera intolerabilă o victorie rusească...” Iată cum omul Eugen Lovinescu s-a lăsat dominat, uneori de gesturi sinistre (îl “bântuiau gânduri de sinucidere”), însă tonul sarcastic, justițiar al istoricul Lucian Boia nu iartă: “n-a mai fost cazul: a murit (16.07.1943) cu un an înainte de intrarea Armatei Roșii în România”. (p. 214) Pasaje relevante sunt acordate de cercetătorul Lucian Boia, pentru a defini personalitatea și rolul în istorie al
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de sinucidere”), însă tonul sarcastic, justițiar al istoricul Lucian Boia nu iartă: “n-a mai fost cazul: a murit (16.07.1943) cu un an înainte de intrarea Armatei Roșii în România”. (p. 214) Pasaje relevante sunt acordate de cercetătorul Lucian Boia, pentru a defini personalitatea și rolul în istorie al lui Camil Petrescu care uneori se “înfierbântă”, luând (spre exemplu) apărarea lui Arghezi, gest considerat credibil, dacă avem în vedere afirmația: “Așa trebuie să fie, odată ce o spune Camil Petrescu, intelectual
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Petrescu se datorează vieții sale austere, a singurătății, a vitregiilor sorții... unui filosof care a trăit într-o „transcendentalie” a halucinantului, recunoscându-se „dintre acei” care s-a „mistuit Oăuntric”, doar pentr-a „vedea idei...” ( Ideea) Recunoaștem la profesorul Lucian Boia și o altă latură a personalității sale, măiestria de a utiliza arma ironicului, a sarcasmului, a disimulării, atunci când se face referire, spre exemplu: la Mihail Sadoveanu (aflat, nu de puține ori, în tabere care să-l avantajeze... material...); la Iorgu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Călinescu (p. 242) etc. Istoricul are un ochi critic obiectiv, știe să discearnă între minusurile și plusurile exercitate (spre exemplu), de omul Dan Barbilian (p. 188) sau de filosoful Emil Cioran. (p. 247) Referindu-se la anii ’50, istoricul Lucian Boia dorește să reținem că s-au făcut „concesii de ambele părți: și dinspre regim, și dinspre vechii intelectuali” (p.335), apreciindu-se în același timp că Istoria comunismului “nu e deloc lipsită de întorsături și paradoxuri...” (p. 333) Generalizând puțin
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
așa cum afirmă C. 5ădulescu-Motru (gândind la sine), „drept o asigurare în contra eventualelor nedreptăți...” (p. 277) care ar putea surveni. Vârsta nu reprezintă nici scuză, nici salvare, nici dobândirea de avantaje materiale. Un caz special, aș zice eu, deși domnul profesor Boia nu a Iăcut deloc referire, este acela al biologului Paul Bujor (1862 1952). Socialist, încă din tinerețe, s-a implicat afectiv și culminant în politica timpului său; iar după 1944, încredințat că „lumina vine de la răVărit” (formulă rostită în Senat
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Dacă a fost sau nu „disimulare” atitudinea lui Mircea Eliade vis à-vis de evrei, Ioan Petru Culianu (1950-1991), autorul, printre altele, a unei monografii dedicate mentorului său, nu s-a putut edifica în totalitate, el rămânând, după cum apreciază profesorul Lucian Boia, „cu sentimentul - parțial justificat - al unei neînțelegeri și al unei nedreptăți” (p. 91), despre care putem presupune că mai multe mistere l-au costat viața astfel că, nici după douăzeci de ani de la plecarea lui dintre noi, nu am pătruns
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
după douăzeci de ani de la plecarea lui dintre noi, nu am pătruns în subtilitățile științei „manipulării fantasmelor” (Eros și magie în Renaștere. 1484) și nici nu am aflam care este „prețul nemuririi...” Cu o vizibilă doză de eleganță, istoricul Lucian Boia defineșțe, conchizând, metaforic, personalitatea lui Nicolae Iorga - “un focar de cultură” (p. 59), Camil Petrescu cel care construiește “edificii de idei” (p. 74) sau Eugen Ionescu, dotat cu - “permanentă fragilitate” (p. 93) etc. în egală măsură, istoricului îi place să
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Alexandru Athanasiu, Petre Roman, Părintele Ilie Cleopa, Viorel Barbu, Mircea Zaciu, Gheorghe Crăciun, Dumitru Chioaru, Ioan Pintea, Luminița Marcu, Sorin Dumitrescu, Livius Ciocârlie, Petrică Ciubotaru, Iustin Panta, Constantin Simirad, Constantin Corduneanu, Dimitrie Gavrilean, Mihai Tarași, Dragoș Pătrașcu, Petru Creția, Lucian Boia, Emil Coșeru, Teofil Părăian, Bujor Prelipcean, Corneliu Calistru, Mircea Lucescu, Virgil Podoabă, Liviu Ciulei, Emil Iordache, Silviu Purcărete, Marta Petreu, Andrei Bodiu, Simona Popescu, Olga Tudorache, Maia Morgenstern, Adrian Marino, Ruxandra Cesereanu, Ștefan Iordache, Adrian Porumboiu, Î.P.S. Bartolomeu Anania
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ceas, în proporție de masă, ca să-l citez pe Lenin! Iar dacă trăim într-o tradiție romantică inventată, cred că e firesc ca realitatea cea de toate zilele să fie una fantasmatică. Există acum o orientare, în jurul d-lui Lucian Boia, care se străduiește să deconstruiască vulgata națională în care se pare că ne simțim așa de bine, dar cred că aceasta are mai mult succes în străinătate, iar aici mai mult la cei care oricum știu despre ce este vorba
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe cel comunist prin așteptatul Raport al Comisiei Tismăneanu. După aceea, poate vom coborî ceva mai serios și în trecuturile noastre mai îndepărtate! Dorin Popa: Poate dintr-un instinct de protecție, ai numit doi autori importanți: Vladimir Tismăneanu și Lucian Boia, care, amândoi, pe paliere diferite, încearcă și reușesc să "demetaforizeze", dacă îmi permiți un asemenea termen, mentalul românesc. În dizertația cu care am absolvit masteratul, Mediatizarea politologiei în România postdecembristă, îl numeam pe Vladimir Tismăneanu, deși atunci era foarte tânăr
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
deja, la noi, șapte cărți: Condamnați la fericire. Experimentul comunist în România (1991), Ghilotina de scrum, Arheologia terorii (1992), Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Irepetabilul trecut, Noaptea totalitară (1995) și Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihăieș (1996). Pe d-l Lucian Boia l-am cunoscut la doctoratul colegului Florea Ioncioaia. Aș vrea să amintesc aici câteva dintre cărțile domniei sale care i-ar putea interesa pe mai tinerii noștri colegi, studenții: Jocul cu trecutul Istoria între adevăr și ficțiune, Istorie și mit în
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Polirom, Iași, 2000. BERINDEI Mihnea, COMBES Ariadna, PLANCHE Anne, România, cartea albă, 13-15 iunie 1990, Humanitas, București, 1991. BODA Iosif, Cinci ani la Cotroceni, Evenimentul Românesc, București, 1999. BOGDAN Dan, În așteptarea redeșteptării (convorbiri cu Ion Rațiu), Scripta, București, 1994. BOIA Lucian, ed., Mitologiile comunismului românesc, Humanitas, București 1994. BOIA Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, 2002. CARAGEA Cecilia, Dialog cu Zoe Petre, Dacia, Cluj-Napoca, 2000. CIUCEANU Radu, Securitatea în ultimele ei zile, "Caietele Revoluției", nr. 1 (20
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]