924 matches
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 46 Octavian Florescu este absolvent al Facultății de Istorie a Universității București. A urmat studii aprofundate de istoria ideilor și a mentalităților, dar și de filozofia istoriei sub îndrumarea profesorilor Lucian Boia și Neagu Djuvara. Masterat în teologie istorică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Volumul Kairoi sau roadele timpului. Introducere la o teologie a istoriei, reprezintă rodul căutărilor sale din ultimii ani, născute din dorința de a concilia istoria cu
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
la sat, aș oferi un cântec interpretat de către Ion Hagiu, Balada plugarului, se numește. Ș.B.-P.: - Vă mulțumesc foarte mult. Red. : - Sper să fie pe placul celor ce ne ascultă. (se audiază balada ) „Tatăl meu era plugar / n-avea boi, dar avea car / moștenit de la bunicul meu / sărac plugar. / Bani din bancă împrumuta / doi boi buni își cumpăra / și-un ghici de cânepă-n șase-npletea. Tatăl meu era plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se audiază balada ) „Tatăl meu era plugar / n-avea boi, dar avea car / moștenit de la bunicul meu / sărac plugar. / Bani din bancă împrumuta / doi boi buni își cumpăra / și-un ghici de cânepă-n șase-npletea. Tatăl meu era plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / se pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și cu el mândru pocnea / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna când plugul ara / Ce mai brazdă răsturna / Cu grâu de aur tata pământul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna când plugul ara / Ce mai brazdă răsturna / Cu grâu de aur tata pământul săruta /Grâul după ploaie răsărea / Și creștea, mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul din roți scârțâia. / Dar la impozit grâu dădea /Perceptorul tot grâu lua / Și aproape cu nimica
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Nu vom putea reacționa în virtutea naționalismului românesc, pentru păstrarea valorilor proprii, deoarece naționalismul nostru face parte din tipul al II-lea, răsăritean, considerat rău, patologic, caracteristic înapoiaților, în opoziție cu cel apusean, considerat bun, umanitar, progresist, deși zice istoricul Lucian Boia că „nu există un naționalism bun și altul rău, există naționalism pur și simplu ...” Deja se observă că am făcut primii pași pe calea renunțării la ce aveam specific, tradițional: vechile sărbători agro-pastorale au fost înlocuite cu „festivalul berii”, cu toate că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
observase ca nu pe el, ci pe dadacă o batjocuresc totdeuna și de aceea nu trecea zi fără comedii. Dadaca lui era roaba Maria țiganca , dar era clar cum că ea nu putea fi fiica tătână-său . Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire. Cu păr negru și totdeuna pieptănat cu îngrijire și acoperit c-un bariz verde, ochii ei mari și sprâncenați aveau o nespusă dulceață. Buzele mici și subțirele se'ncrețeau de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
El observase ca nu pe el, ci pe dadacă o batjocuresc totdeuna și de aceea nu trecea zi fără comedii. Dadaca lui era roaba Maria - țiganca, dar era clar cumcă ea nu putea fi fiica tătînă-său. Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire. Cu păr negru și totdeuna pieptănat cu îngrijire și acoperit c-un bariz verde, ochii ei mari și sprâncenați aveau o nespusă dulceață. Buzele mici și subțirele se-ncrețeau de un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de zi Războiul, s-ascundă tainicele-i raze-n timp de noapte, Fiindcă el ziua și noaptea le despărți în părți deosebite, Ziua pentru război, iar noaptea pentru tainica religie în capiștea să. [Urizen îi dădu nume...] 40 Los mărețul boi și-l înaltă: picioarele-i statura pe Pămînt. Deasupra Lunii mînioasa-i frunte, de negre tunete bubuitoare-mpresurată, Și ale sale dezgolite mădulare lucind peste albastrul cer întunecat, genunchii săi În nori că sîngele-mbăiați, pîntecele-i în focuri de război acolo unde sulițe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
măria ta, mi-a căzut ghioaga din mână de o sabie păgână; dar n-a căzut numai ea, a căzut și mâna mea cu turcu-alăturea. Ciung fiind, nu pot munci ca lumea. De aceea am ajuns sărac: n-am nici boi, nici plug. M-am rugat de cei bogați, dar n-au vrut să-mi împrumute un plug. Atunci, așa ciung cum mă vezi măria ta, am prins un bou dintr-o cireadă furată de tătari, iar un om bun mi-
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
nu este mai învăluit în farmec și blestem decât secretul”. Unii dintre foștii „lucrători” ai poliției politice au început să facă dezvăluiri, o parte încredințate și tiparului, însă „amintirile nu pot înlocui izvoarele documentare” (Dumitru Șandru). Un alt istoric, Lucian Boia, punea, acum câțiva ani, și mai tranșant problema: „Poate arhivele vor lămuri în ce măsură a fost cu adevărat atotprezentă și atotștiutoare sau a știut să dea impresia că este așa”, fiind vorba, evident, despre Securitate. Volumul la care ne vom referi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de oameni, ci doar de arhive, primii fiind lăsați în seama etnologilor și sociologilor. în Antichitate istoria a fost la începuturile ei o anchetă orală, iar astăzi profesioniștii domeniului, specializați pe secolul XX, au o anumită reticență, având dreptate L. Boia când observa că mărturia unui om viu valorează mai puțin decât un document. Același istoric avertiza că „izvoarele scrise [...] emană [...] din sfera Puterii”, iar arhivele (inclusiv cele ale fostei Securități, am adăuga noi) sunt „locuri ale memoriei unde instituțiile statului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și o parte dintre articole `n Andrei Pleșu et al., Nation and National Ideology. Past, Present and Prospects, New Europe College, București, 2002. Pe acest subiect s`nt și lucrările lui Lucian Boia și ale altor autori, de exemplu Lucian Boia, History and Myth in Romanian Consciousness, Central European Press, Budapest, 2001. Vezi, de asemenea, Paul E. Michelson, „Myth and Reality in Romanian National Development”, International Journal of Romanian Studies, vol. 5, 1987, nr. 2, pp. 5-33. 62 Pentru analiza completă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
in comparative historigraphy, Washington DC, 1961; Dionisie Ghermani, Die Kommunistische Umdeutung der rumanische Geschichte unter besonderer Berucksichtigung des Mittelalters, München, 1967; Hugo Weczerka, „Litteraturbericht uber die Geschichte Rumaniens (bis 1945) Veroffentlichungen 1944-1970”, Historische Zeitschrift, 1973, nr. 5, pp. 324-420; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976; Pompiliu Teodor, Evoluția g`ndirii istorice românești, Cluj-Napoca, 1970; Al. Zub, De la istoria critică la criticism, București, 1985; Idem, Istorie și istorici `n România interbelică, Iași, 1989; Șerban Papacostea, „Captive Clio: Romanian Historiography under Communist
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
solide fiind: Ileana Vrancea, „Momentul 1944-1949. Tovarășii de drum”, Cotidianul, suplimentul Litere, arte, idei, 23 martie 1992; Adrian Cioroianu, „Lumina vine de la Răsărit, Noua imagine a Uniunii Sovietice `n România postbelică. 1944-1947”, `n vol. Miturile comunismului românesc, sub direcția Lucian Boia, I, 1995, pp. 68-112; Idem, „Comuniștii și tovarășii de drum”, Dosarele istoriei, 1996, nr. 4, pp. 41-44. `n Analele Sighet, nr. 3, 1996, pp. 189-203, nr. 5, 1997, pp. 258-282 și nr. 6, 1998, pp. 553-564, precum și `n vol. Orizont
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1993), nr. 1-2, pp. 181-186. Ibidem, p. 181. M. Nițescu, op.cit., pp. 167-168. Ibidem, p. 378. Ibidem, p. 394. Cerul văzut prin lentilă, ediția a II-a, 1996, p. 259. „Un mit al totalitarismului: colectivismul”, `n Miturile..., sub direcția Lucian Boia, II, pp. 78-92. Ibidem, pp. 88-89. C.C. Giurescu a fost plecat din țară `n 1944-1945, `n Turcia, cu misiunea de a fonda un institut de istorie la Istanbul. Acesta `nsă susținea că, `n conflictul dintre Iorga și foștii săi elevi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Consortium, Rutgers University, New Brunswick, New Jersey, p. 87. René Gonnard, op.cit., p. 18. Ibidem, pp. 21-22. Cf. „Emigrațiunile și `ngrijorarea fraților noștri de acasă”, America, Cleveland, Ohio, 7 decembrie, 1906, p. 3. Apud Gelu Neamțu, op.cit., p. 34. Lucian Boia, Istorie și mit `n conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997, p. 178. Apud Gelu Neamțu, op.cit., pp. 39-40. Radu Toma, Românii din America, ed.cit., pp. 1-2. John Bodnar, op.cit., p. 533. Alexandru Cantacuzino, op.cit., p. 5. René Gonnard, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
puterea, averea, sexul și cunoașterea. E un amalgam reducționist de condiție spirituală precară. Cel puțin cunoașterea e din alt registru, iar alăturarea acesteia la sex și la celelalte îmi sugerează că avem definiții diferite pentru cunoaștere. Probabil că pentru dl. Boia și sexul e tot un fel de cunoaștere. La acestea, filosoful Gabriel Liiceanu mai adaugă și libertatea, pentru ca ghiveciul să fie mai bogat, în pofida opoziției marelui istoric, care crede că oamenii preferă întotdeauna, și în masă, protecția și nu libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pericole și provocări, care ne pot inclusiv transforma în ființe postumane, sau inumane. Or, nu există altă ieșire decît formarea unei culturi guvernate de o nouă conștiință transumană. Transformările necesare sunt atît de profunde încît par inimaginabile. Aici tot Lucian Boia ne poate ajuta, întrucît a cochetat mult cu imaginarul. Vor urma ani cu mai puține resurse clasice, marje de manevră mai înguste, mai puțină încredere și mai puțină speranță (ca să nu spun disperare). Vor fi ani de penurie și de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
exporturile, unde economiile cresc cu rate semnificative și, încet-încet, și consumul. În aceste condiții, despre ce globalizare vorbim? Trăim o perioadă fractală, în care lumea se mută de pe un picior pe altul (vezi, în acest sens, și cartea lui Lucian Boia, Sfîrșitul Occidentului ? Spre lumea de mîine, Humanitas, București, 2013). Se afirmă tot mai mult noi puteri emergente, pe lîngă cele din BRICS, cum ar fi: Coreea de Sud, Mexic, Turcia, Indonezia, Suedia, Canada, Polonia și chiar Columbia și Nigeria, configurînd o lume
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
économique, La Découverte, Paris, 1994; * Barrow John, Tipler John, Principiul cosmologic antropic, Ed. Tehnică, București, 2001; * Barrow John, Cartea infinitului, Humanitas, București, 2010; * Berlin Isaiah, Puterea ideilor, Humanitas, București, 2012; * Bhagwati Jagdish, In Defense of Globalisation, Oxford University Press, 2004; * Boia Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Humanitas, București, 2006; * Byrne Rhonda, Puterea, Adevăr divin, Brașov, 2011; * Bloom Harold, Canonul occidental, Art, București, 2007; * Bohm David, Wholeness and the Implicate Order, Routledge and Kegan Paul, London, 1980; * Brăilean Tiberiu, Noua Economie
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Vaillant, orice cavaler complet echipat purta titlul de Boier, Bovis herus, vechi titlu al colonilor romani din secolele al VIII-lea și al IX-lea, pe când mai conduceau încă la război care înarmate cu sulițe și la care se înhămau boi." Alți etimologi derivă cuvântul boier (războinic) din rădăcina boï (bellum, război), ceea ce nu se îndepărtează prea mult de prima interpretare. Astfel, până la sfârșitul secolului al XV-lea, doar profesia armelor înnobila. După căderea Constantinopolului, grecii refugiați în Principate le dădură
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
îl nemulțumise. Așa au procedat și când s-au ridicat contra excentricului (confesional și ca purtare) Iancu Sasul, extorcator inventiv. Pretendentul s-a numit Ion Vodă Lungul. Să-l ascultăm pe Ureche povestind întâmplarea și deslușind cauzele răscoalei: „să ia boi de a zece, care obiceiu nu l-am putut suferi țara, ce s-au rădicat lăpușnenii, de s-au sfătuit ca să se dezbată de supt mâna Iancului Vodă, și bulucîndu-se, au rădicat dintre dânșii pre Lungul domn, și i-am
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în „Revista de istorie”, XXIII, 1970. 8. Vezi Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 500 și urm. 9. Vezi Lucian Boia, între înger și fiară, traducere din limba franceză de Brândușa Prelipceanu și Lucian Boia, Editura Humanitas, [2004], pp. 117-121. 10. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 343-344. 11. Nicolae Iorga, Viața femeilor..., pp. 27-29. 12. într-o carte mai veche ( Udriște Năsturel, București, Editura Minerva, 1974, p. 43), am examinat ipoteza ca mama Elinei să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]