12,392 matches
-
instituțional care nu stimula munca și nu încuraja formarea unui simț al proprietății. Gherea argumentează pe larg că, pentru a se asigura totuși cultivarea pământului, soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să muncească pe moșiile boierilor și era pedepsit dacă nu făcea acest lucru. El era constrâns în acest sens prin mijloace administrative, nu stimulat economic. Aranjamente instituționale precum satele devălmașe tradiționale au reprezentat însă un cu totul alt tip de soluție la problemele de acțiune
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
înregistrează o continuă creștere iar din acest an în toate școlile particulare limba romana va fi obligatorie. Prima școală particulară înființată în gorj a fost "Școala de fete Săvoiu". Aceasta a luat ființă în 1855 și a fost construită de boierul S.Săvoiu zis "Surcel" care a donat locul și a construit localul. Din 5 septembrie 1860, școala a trecut sub tutela " Așezămintelor Brâncovenești" care au contribuit și ele la întreținerea ei, înființând cu această ocazie și un internat de fete
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Moldovei era învinuit de sultan și de atacuri împotriva Poloniei și apoi de capturarea și uciderea lui Aloisio Gritti, în 1534. Petru Rareș nu putea să-i opună lui Soliman decât 70.000 de ostași și era frustrat de refuzul boierilor de a-l ajuta. Trecerea Prutului, la 31 august 1538 a însemnat începutul unei mari campanii împotriva Moldovei. Petru Rareș a înțeles că nu poate opune rezistență deoarece armata turcească era mai numeroasă (peste 200.000 de oameni) și s-
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
opune rezistență deoarece armata turcească era mai numeroasă (peste 200.000 de oameni) și s-a refugiat în Transilvania, unde avea mai multe cetăți primite de la Matei Corvin și Ioan Zápolya. În această campanie, Petru Rareș a fost trădat de boieri, care l-au considerat autoritar. După transformarea unei părți a Ungariei în pașalâc, Soliman va organiza o nouă expediție împotriva austriecilor. În Hürem-sultan, soția lui Soliman Magnificul anul 1543 va cuceri Strigoniul, Alba Regală, Valpó, Pécs, Siklós. Cucerirea Timișoarei și
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
viața comunității: nașterea și moartea. Fiecare familie înzestra copiii cu o parte a averii, criteriul principal fiind cel al muncii prestate și al rămânerii în comunitate . Ulterior, odată cu creșterea activității economice și a influenței capitalismului, dar și sub presiunea unor boieri locali, regulile referitoare la proprietate și exploatarea resurselor comune se schimbă. Este interesant de urmărit modul în care relaționează regulile de la cele trei nivele, menționate mai sus, în sistemul devălmășiei. Relația dintre reguli diferă substanțial în funcție de gradul de cunoaștere și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
au mai fost permise. Dreptul de tăiere a lemnului și cel de păscut al vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mai remarcabile aranjamente obștești provine de la Dimitrie Cantemir: Ceea ce am spus mai sus despre țăranii vecini moldoveni nu se potrivește pentru locuitorii din trei ținuturi ale Moldovei, care, ce-i drept, nu țin de boierime, dar nu sunt supuși niciunui boier și fac la un loc un fel de republică. Cel dintâi este Câmpulung, în ținutul Sucevei, împresurat de piscurile unor munți foarte înalți. Acest ținut are cam 15 sate, toate cu obiceiurile și judecățile lor deosebite. Uneori primesc și doi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de față. 4.3.1.2. Organizarea politică Situația politică de ansamblu a satelor românești arhaice nu poate părea în niciun caz una fericită: existența lor era permanent amenințată de pericolele deposedării, robirii sau depopulării, venite din partea altor sate, a boierilor, cotropirilor ori imposibilității de a plăti taxele sau alte datorii (ceea ce atrăgea robirea satului). Mai mult, satele încercau să se izoleze cât mai mult față de imigranți . Structura de conducere a obștii era colectivă. Fiind vorba despre comunități restrânse, se poate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
însă consemnarea diferențierii între „munte mare” (goluri alpine, vârfuri, culmi de munte greu accesibile) și „frunză” (păduri și poieni aflate la altitudini mai accesibile). A doua împărțire este urmată de un episod important pentru istoria locală, și anume lupta împotriva boierului Iordache Ruset-Roznovanu, căruia Constantin Al. Ipsilanti Voievod i-a dăruit în mod abuziv ținutul Vrancei, pretinzând că acesta este posesiune domnească. În procesul lung care a urmat, reprezentanții Vrancei au reușit să demonstreze că Vrancea a fost „dintotdeauna” o comunitate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a tehnologiei de exploatare. De-a lungul timpului, au existat diverse încercări venite din partea unor actori privați puternici de a-și apropria întregul teritoriu, părți ale acestuia sau foloase ilicite de pe urma sa. În ordine cronologică, primele încercări au venit din partea boierilor care au încercat să transforme aranjamentul devălmaș în moșie. Prima astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată a întărit în mod
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
puternici de a-și apropria întregul teritoriu, părți ale acestuia sau foloase ilicite de pe urma sa. În ordine cronologică, primele încercări au venit din partea boierilor care au încercat să transforme aranjamentul devălmaș în moșie. Prima astfel de tentativă a venit din partea boierului Roznovanu și a atras un proces complicat în divanul domnesc care a durat 16 ani. Această acțiune colectivă îndelungată a întărit în mod semnificativ coeziunea internă a aranjamentului și rolul nivelului confederativ. Alte încercări au venit din partea a diferiți cămătari
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
din aceste încercări. Procesele de teritorializare și privatizare au fost adaptări ale sistemului, constând în îmbunătățirea drepturilor de proprietate astfel încât să maximizeze nivelul de captare a beneficiilor rezultate din exploatarea resurselor pe baze cât mai corecte. Încercările de apropriere de către boieri și alți actori externi au crescut coeziunea internă, unind participanții împotriva unor dușmani comuni pentru lungi perioade de timp, ceea ce a întărit identitatea și a crescut capitalul social. Deși dau perfectă dreptate tezei lui Stahl, în sensul că expansiunea capitalismului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
care îi făgăduiește că îi va aproviziona armata, drept pentru care primește de la țar trei sute de pungi cu galbeni. Brânco veanu își adună oștile la granița Munteniei, gata să pună umărul la cruciada rușilor. Numai că un grup important de boieri munteni trece de-a dreptul în tabăra țarului; acesta îi primește cu brațele deschise. Furios, Brâncoveanu îi înapoiază lui Petru cel Mare banii, iar „zahareaua“ (aprovizionarea) o trimite turcilor. Lipsa acestei aprovizionări duce la dezastrul țarului în bătălia de pe Prut
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
într-o pânză trainică de litere bine țesute, - portretul: Semne multe ave pe trup de la războaie, în cap și la mîini... La stat nu era mare; era gros, burduhos, rumăn la față, buzat. Barba îi era albă ca zăpada. Cu boierii trăie pînă la o vreme, pentru că era om de țară și-i știe pe toți, tot anume, pre careli cum erau. Și erau mîndru, nici făce cheltuială țării, că era un moșneagu fără doamnă (frumos!). Și ave doi ficiori, beizadele
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
este om ca acela... Cantemir, necioplit cum era, se înfurie pe Dosoftei. Trădare! Dă poruncă să fie afurisit. Cum să osândești un sfânt?... în schimb, bătrânul domn începe să aibă dificultăți. Nu e bine să ataci cultura. Măria-ta, zic boierii, să nu ne punem rău cu leșii... Șerban Vodă, din Muntenia, îi scrie și el să se înțeleagă cu vecinii de la nord, că astfel îl va putea urma... Căpățânos, Cantemir: nu s-au potrivit... Una că știe felul leșilor, a
Moș Cantemir by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9426_a_10751]
-
în limba română, natura!) se înțelegea ușor cu boiernașii parveniți, grosolani ca și dânsul. Știm, s-a mai văzut: complexul pustiitor al unui șef ca bătrânul Cantemir, un ignorant, compensând știința de carte, cu bădărănii... Revoltați de această josnică tiranie, boierii de neam se sfătuiesc și se jură să fugă cu toții la Brâncoveanu, să obțină ajutor de la el, să-l răstoarne pe Cantemir și să-l pună în loc pe Vericico, vornicul. Frige-vacă trage cu urechea și îi toarnă imediat pe toți
Istoria scrisă de mâna lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9450_a_10775]
-
obscură căpetenie cumană pentru a demara procesul istoric al întemeierii țării Românești? Așa ceva e inacceptabil. Le înțeleg neliniștea. Dar dacă lucrurile au stat chiar așa?! Abia încheiasem de scris acest articol, când am aflat că dl. Djuvara, acest ultim mare boier român, nu mai are unde să locuiască. E vorba de un om de nouăzeci și unu de ani, într-o țară în care sute de lepre din zona politicului ocupă abuziv case boierești și în care un Dan Iosif amenință
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
a devenit Casa de Cultură a Sectorului 3. Casa de Cultură Eliad este un monument istoric de categoria A - monument cu valoare națională. Reintroducerea în circuitul bucureștean a clădirii-monument istoric Casa Eliad are loc la circa 150 de ani de când boierul Athanasie Eliad a reconstruit această clădire în forma actuală, după marele incediu din 1847. Restaurarea clădirii, care are o suprafață de 1.100 metri pătrați, s-a făcut în mai puțin de 12 luni. Înainte de reabilitare, Casa Eliad se afla
Casa Eliad a reintrat în circuitul bucureștean by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/81862_a_83187]
-
să fie cunoscut; e vorba de un balzacianism intuitiv, care spune mult despre scriitorul român: "De abia înserase, ulițile era însă pustii. Din cînd în cînd și foarte rar se auzea pe pod duruitul unei caleșce, în care era vreun boier ce se ducea la o partidă de cărți, sau un fiacru ce trecea ca săgeata și lăsa să se zărească niște bonete femeiești. Nici un pedestru nu era pe uliți, afară de fanaragiii care striga regulat raita. O caleașcă trecu în fuga
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
replici devenite celebre, Negruzzi continuă să respecte Memoria, adică să plece de la documente preexistente pe care le asamblează cu mare artă. Pornind de la Cronica lui Ureche pentru domnia lui Lăpușneanu, nuvelistul introduce apoi fragmente din Cronica lui Miron Costin (jertfirea boierului Baptiste Veleli), din cea a lui Nicolae Costin, ca și din alte izvoare istorice, oferind în cele din urmă produsul final, armonios, sub formă de nuvelă. Marile scene, replici ori dialoguri se aflau deja consemnate, ele trebuiau doar selectate; iar
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
de filaliu țesute în casă. Tipsiile pe care se aduceau bucatele, talgerile și păharele erau de argint. Pe lîngă părete sta așezate în rînd mai multe ulcioare pîntecoase, pline cu vin de Odobești și de Cotnar, și la spatele fieștecăruia boier dvorea cîte o slugă care dregea". Armonia perfectă dintre documentul utilizat și glosele autorului face valoarea celor mai reușite bucăți ale lui Negruzzi. O asemenea tehnică stilistică, destul de rară în ansamblul prozei noastre romantice, ne pune și în fața unei probleme
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
de un umor apreciabil, autorul afirmă peremptoriu că "ideea nouă a năvălit în țară o dată cu pantalonii"; descriind asaltul noii mode vestimentare, arată că, în comparație cu costumul oriental, hainele "nemțești" au efecte multiple și chiar contradictorii: stîrnesc rîsul, creează confuzie, egalizînd pe boier și pe slujitor, lasă să pătrundă mai ușor căldura și lumina, permit mișcări mai vioaie, dar impun, în același timp, o anume rigiditate a corpului și a spiritului. Pe de o parte, noile haine sînt cheia mobilității moderne: "șalvarii încurca
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
destul de tradiționaliști în chestiunea limbii, văzînd în inovațiile lexicale ale epocii lor mai curînd îngreunare și "schimonosire". În pasajul deja evocat din Russo există chiar un moment de scurtcircuit, în care, indiferent de îmbrăcăminte, reflexul regăsește nivelul elementar al comunicării: boierul în haine nemțești confundat cu un surugiu se întoarce "cu o vorbă lată și curată moldovinească...". Schimbarea hainelor și cea a limbii sînt cu deosebire spectaculoase atunci cînd li se atribuie - așa cum o face I. Heliade-Rădulescu, în Geniul limbilor în
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
și profund al cuvîntului, pînă pe la mijlocul secolului XIX spațiul românesc nu a cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice, de transformare a țării în sensul experiențeor europene, încep să se manifeste și aici personaje noi
Sculptura românească între Apus și Răsărit by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9690_a_11015]
-
se poate, evitând clișeele și small talk-ul pe care, din păcate și fără vreo explicație consistentă, și le cam împart cu rezultate egale cronicile literare, emisiunile TV, articolele omagiale sau interviurile de tot soiul. A continua să vorbim despre ultimul boier al literaturii române, despre șarmantul creator de paradoxuri analitice, despre stilul care își dispută teritoriile cu omul, ar fi aproape o ireverență intelectuală. O umilitate pe care nici cărțile lui Paleologu, nici comentariile în general convergente referitoare la acestea nu
Spiritul sau litera ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9700_a_11025]