2,653 matches
-
1844)58, în ianuarie 1848 lucrează pentru epitropia bisericii Domnița Bălașa din Craiova, hotărnicind moșiile Gurbănești, Belșugu, Ciumarnicu și Săcuieni, precum și în alte părți 59. Multele sale osteneli nu rămân însă nerăsplătite, căci odată cu sporirea averii este ridicat la rangul boieresc de pitar (1839) și apoi la treapta mai înaltă de serdar (1850)60. Grigore Pleșoianu a intrat în viață aproape sărac căci la moartea tatălui său Paraschiv (în 1830) el moștenise în județul Mehedinți, împreună cu fratele său Dimitrie, proporgic în
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
4 iulie 1940 și ministru al afacerilor externe, în funcție în perioada 2 octombrie 1934 - 9 octombrie 1934, 11 februarie 1938 - 29 martie 1938 și 6 martie 1945 - 29 decembrie 1947. Gheorghe Tătărăscu se trăgea dintr-o familie de viță boierească din ținuturile Gorjului. El a studiat dreptul și economia politică la Paris, a avut o prodigioasă activitate politică. Sunt multe lucruri care se pot spune despre această personalitate, despre care cu siguranță mulți dintre dumneavoastră ați citit, iar numele său
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
demoni; - Egiptul este traversat de râul numit Nil în care copii făceau bolboci; - Noi nu am avut clase în orânduirea primitivă pentru că le-am avut în orânduirea feudală și pentru că ele apar în orânduirea sclavagistă; - Un domeniu feudal este nobilimea boierească care este un boier; - Democrația militară este o militărie care este condusă de cei mai puternici comandanți. Acolo se face militărie nu glumă deoarece acei oameni au plecat din militari pentru că comandanții lor erau foarte răi; - Trăsăturile Comunei primitive sunt
PERLE DIN EXTEMPORALE (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357383_a_358712]
-
Andrei Pleșu a făcut, trăsătură cu trăsătură, și rană cu rană, cu bucuria autodescoperirii, portretul celuilalt, al aproapelui său, spiritul! PETRU CREȚIA era ”un uluitor profesor. Asta înseamnă, cred, trei virtuți reunite : - o știință de carte masivă și limpede ; - o boierească savoare a cunoașterii ; - și o miraculoasă vocație de a transmite . ” MIRCEA DINESCU ”e mereu transparent , curajos, direct, cum puțini știau să fie în lumea noastră de ieri.” Poate că celălalt nu este, vorba lui Sartre, doar infernul, ci și personajul
ANDREI PLEȘU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358528_a_359857]
-
raiul comunist” și nici pentru „o uniformă militară”! Și totuși ne vedeam destul de des... Am participat și la câteva evenimente culturale organizate la „Casa Armatei”, așa cum îi ziceam noi, cei „ai străzii”, încă din vremea copilăriei. Clădirea, un fost conac boieresc cu două etaje, mai dăinuie și în prezent. Are o sală de spectacole și o grădină superbă de vară, unde de când o știu se organizau la sfârșit de săptămână balurile cadrelor militare din garnizoana Oradea. Orchestre și cântăreți de calitate
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
putea oare ieși dintr-un boier stătut, frumos și o femeiușcă pictată, sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță pantofii din lac negru, își soarbe cafeluța pe
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
Brâncoveanu a fost esenția, însă neevidențiat corespunzător, problematica respectivă fiind ocolită, evitată, estompată, de majoritatea istoricilor din trecut și de azi. In ce ne privește am abordat chestiunea boierimii pentru Oltenia sec. XIX , identificând rădăcinile, evoluția și transformările multor familii boierești, începând din a doua jumătate a sec. XVII, precum și din timpul lui Constantin Brâncoveanu. Pentru Oltenia, acest demers (metoda regresivă)ne-a fost facilitat și de redescopăerirea și punerea în circuit științific al unui document istoric deosebit de valoros “Lista marilor
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
din a doua jumătate a sec. XVII, precum și din timpul lui Constantin Brâncoveanu. Pentru Oltenia, acest demers (metoda regresivă)ne-a fost facilitat și de redescopăerirea și punerea în circuit științific al unui document istoric deosebit de valoros “Lista marilor familii boierești Oltene din noiembrie 1719”, alcătuită de autoritățile austriece de ocupație , pe baza documentelor și dovezilor prezentate de familiile boierești interesate care trebuiau să își ateste existența a trei generații de boieri, cu ranguri și dregătorii recunoscute. Evident, toate cele 74
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
ne-a fost facilitat și de redescopăerirea și punerea în circuit științific al unui document istoric deosebit de valoros “Lista marilor familii boierești Oltene din noiembrie 1719”, alcătuită de autoritățile austriece de ocupație , pe baza documentelor și dovezilor prezentate de familiile boierești interesate care trebuiau să își ateste existența a trei generații de boieri, cu ranguri și dregătorii recunoscute. Evident, toate cele 74 familii, cuprinse în aceasta singură listă omologată, făceau parte din boierimea epocii lui Constantin Brâncoveanu, iar unii și a
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
și rezident peste un deceniu în București) Franz Ioseph Sulzer, Istoria Daciei Transalphine, 3. vol. Viena, 1781-1782 citată parțial de N.Iorga, dar care a fost studiată cu atenție de istoricul craiovean din perioada interbelică C.V.Obedeanu, descendent al familiei boierești omonime, menționată în lista, care a și publicat-o, în 1923, în valoroasa revistă Arhivele Olteniei . Nu ne putem explica de ce a rămas necunoscută această contribuție documentară istoricilor noștri (Al. Vasilescu, Șerban Papacostea și celorlalți)până acum 15 ani când
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
nu ocolesc nici Oltenia. Chiar și în aceste condiții boierimea din Oltenia, rezistă și-și conservă rolul de elită și lider în societate, în administrarea și păstrarea specificului Olteniei, integrând și asimilând elementele noi și reformele sec. XVIII-XIX. Comtinuitatea familiilor boierești oltene fundamentate în Epoca Constantin Brâncoveanu este asigurată și după 1714, până în 1858. Noile familii boierești, adăugate după 1730 și mai ales după 1821 constituite în principal din elemente românești, dar și străine, nu au schimbat esența, sructura, rolul și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
rolul de elită și lider în societate, în administrarea și păstrarea specificului Olteniei, integrând și asimilând elementele noi și reformele sec. XVIII-XIX. Comtinuitatea familiilor boierești oltene fundamentate în Epoca Constantin Brâncoveanu este asigurată și după 1714, până în 1858. Noile familii boierești, adăugate după 1730 și mai ales după 1821 constituite în principal din elemente românești, dar și străine, nu au schimbat esența, sructura, rolul și caracterul românesc al boierimii oltene așa cum fusese el fundamentat în Epoca Brâncoveanu. În această epocă și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Domn Constantin Brâncoveanu le-a potențat în spirit național și propenso-aristocratic. În acest spirit se derula și viața privată a boierilor olteni care dovedeau o mare grijă pentru familie și continuitatea acesteia, în climatul valorilor moral-creștine românești pe care societatea boierească din Oltenia le asumase și le urma riguros de câteva veacuri, fiind din acest punct de vedere un minunat exemplu pentru toți locuitorii provinciei. Desigur, existau reguli clare în contractarea căsătoriilor între membrii diverselor familii boierești, care țineau cont de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
românești pe care societatea boierească din Oltenia le asumase și le urma riguros de câteva veacuri, fiind din acest punct de vedere un minunat exemplu pentru toți locuitorii provinciei. Desigur, existau reguli clare în contractarea căsătoriilor între membrii diverselor familii boierești, care țineau cont de rangul familiei ( care trebuia să fie echivalent) astfel că marii boieri olteni-(cei de treapta I sau clasul 1) evitau să se încuscrească cu cei de de rangul II și exclus cu cei de rangul III
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
mari familii din Muntenia. În acest context se acordă o atenție deosebită numărului descendenților, a raportului pe sexe și a calității urmașilor, pentru a se evita situații de criză în care unele familii se eclipsaseră sau chiar dispăruseră din societatea boierească olteană din lipsa urmașilor de parte bărbătească(Coțofenii) sau din cauza prea multor urmași și diminuarea astfel a patrimoniului funciar al familiei( Pârâianu, Rudeanu, Zătreanu, Romanescu, Roșianu, ș.a.). În Epoca Brâncoveanu reședințele boierilor olteni erau situate la moșii-curțile și conacele boierești
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
boierească olteană din lipsa urmașilor de parte bărbătească(Coțofenii) sau din cauza prea multor urmași și diminuarea astfel a patrimoniului funciar al familiei( Pârâianu, Rudeanu, Zătreanu, Romanescu, Roșianu, ș.a.). În Epoca Brâncoveanu reședințele boierilor olteni erau situate la moșii-curțile și conacele boierești fiind constituite tradițional după descrierea lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
a modului de viață moral-creștină a locuitorilor celor 282 de sate aflate în stăpânirea lor. Constituite în acest fel și supuse puternicei presiuni a domniei pentru a face față și a asigura îndeplinirea marilor sarcini economico fiscale și administrative, familiile boierești din Oltenia și-au întărit capacitatea de rezistență în fața provocărilor timpurilor. Astfel, un procent destul de mare din cele 95 de familii prevăzute în anexele I-II au rezistat timpului asigurându-și continuitatea în sec. XVIII precum și în secolul XIX. Totodată
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Oltenia și-au întărit capacitatea de rezistență în fața provocărilor timpurilor. Astfel, un procent destul de mare din cele 95 de familii prevăzute în anexele I-II au rezistat timpului asigurându-și continuitatea în sec. XVIII precum și în secolul XIX. Totodată, familiile boierești oltene și societatea boierească în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
capacitatea de rezistență în fața provocărilor timpurilor. Astfel, un procent destul de mare din cele 95 de familii prevăzute în anexele I-II au rezistat timpului asigurându-și continuitatea în sec. XVIII precum și în secolul XIX. Totodată, familiile boierești oltene și societatea boierească în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În câteva generații aceștia se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
disponibil: vechimea și experiența familiei în ocuparea unor dregătorii cât mai înalte și prestigioase, înrudirile și relațiile cu domnitorul Constantin Brîncoveanu și familia sa, cu membrii familiei Cantacuzino, ș.a. Pentru dregătorii mai mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-II). Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
regulilor de organizare dictate de cetatea de care aparțineau. Acest fapt a influențat în mod pozitiv organizarea administrativă, sistematizarea și arhitectura mediului rural, un exemplu fiind beneficiile pe care le aveau satele prin cunoștințele obținute dela cetățile, mânăstirile și conacele boierești din perimetrul cărora făceau parte. Cercetările arheologice referitoare la construcțiile rezidențiale din această perioadă, atestă faptul că majoritatea acestora nu au dăinuit peste ani, unele fiind afectate de calamitățile vremii sau distruse de invadatori, iar altele reconstruite, relocate sau modernizate
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
-a, Editura Vremea, București, 2000 • GEORGESCU, Vlad, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992 • LĂZĂRESCU, Dan, A., Imaginea poporului român în conștiința europeană, vol III, Editura Cogito Oradea, 1995 • LECCA, Octav-George, Familii boierești române, Editura Libra, Muzeul literaraturii române, București,f.a. • MANEA, Mihai, Mic dicționar de termeni istorici, Editura All Educational, București, 1999 • MOISESCU Cristian, Arhitectura epocii lui Matei Basarab, Vol.I, Editura Meridiane, București, 2002 • PĂCURARIU Mircea, Sfinții Daco-romani și români, Editura
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
san al fragilor să ne dedulcim. În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc. Sub frunze de brustur se-ascund ciuperci cu adânci pălării, pe care le vom salută cu salut boieresc. Hătișul să-l străbatem în salturi, cum frumoșii tâlhari când albe de spaimă domnite răpite-ascundeau cu emoție să căutăm locul unde urșii cei mari din scorburi vechi elixirul tinereții îl beau. Acolo, prietene, la pământ să ne-ntindem cuminți, izvoarele
O SCUFUNDARE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358543_a_359872]