2,428 matches
-
arestat. În această perioadă s-a dezvoltat o situație caracterizată prin dualitatea puterii. În timp ce legislativul și guvernul provizoriu erau controlate de Kerensky în alianță cu menșevicii și Partidul Socialist Revoluționar, "consiliile muncitorilor și soldaților", sovietele își întăreau influența sub conducerea bolșevicilor. Pe 10 octombrie, Comitetul Central bolșevic a înființat un birou politic mai mic, Politburo, care să conducă treburile partidului ținând seama de nevoia în creștere de indicații pentru acțiunile imediate. Bubnov, Zinoviev, Kamenev, Lenin, Sokolnikov, Stalin și Troțki au fost
Bolșevic () [Corola-website/Science/298228_a_299557]
-
nevoia în creștere de indicații pentru acțiunile imediate. Bubnov, Zinoviev, Kamenev, Lenin, Sokolnikov, Stalin și Troțki au fost aleși în acest organ restrâns de conducere, care a funcționat două săptămâni, fiind dizolvat pe 25 octombrie 1917, odată cu cucerirea puterii de către bolșevici în timpul Revoluției din Octombrie . Comitetul Central al bolșevicilor a dezbătut problema dezlănțuirii unei insurecții. Lenin și-a îndemnat bolșevicii să răstoarne guvernul provizoriu. Zinoviev și Kamenev au fost singurii membri ai Comitetului Central care au fost împotriva insurecției. Ei au
Bolșevic () [Corola-website/Science/298228_a_299557]
-
Bubnov, Zinoviev, Kamenev, Lenin, Sokolnikov, Stalin și Troțki au fost aleși în acest organ restrâns de conducere, care a funcționat două săptămâni, fiind dizolvat pe 25 octombrie 1917, odată cu cucerirea puterii de către bolșevici în timpul Revoluției din Octombrie . Comitetul Central al bolșevicilor a dezbătut problema dezlănțuirii unei insurecții. Lenin și-a îndemnat bolșevicii să răstoarne guvernul provizoriu. Zinoviev și Kamenev au fost singurii membri ai Comitetului Central care au fost împotriva insurecției. Ei au făcut o mișcare neobișnuită, făcându-și publice obiecțiunile
Bolșevic () [Corola-website/Science/298228_a_299557]
-
în acest organ restrâns de conducere, care a funcționat două săptămâni, fiind dizolvat pe 25 octombrie 1917, odată cu cucerirea puterii de către bolșevici în timpul Revoluției din Octombrie . Comitetul Central al bolșevicilor a dezbătut problema dezlănțuirii unei insurecții. Lenin și-a îndemnat bolșevicii să răstoarne guvernul provizoriu. Zinoviev și Kamenev au fost singurii membri ai Comitetului Central care au fost împotriva insurecției. Ei au făcut o mișcare neobișnuită, făcându-și publice obiecțiunile în paginile ziarului "Pravda" (Adevărul), un act care aproape că le-
Bolșevic () [Corola-website/Science/298228_a_299557]
-
Central care au fost împotriva insurecției. Ei au făcut o mișcare neobișnuită, făcându-și publice obiecțiunile în paginile ziarului "Pravda" (Adevărul), un act care aproape că le-a adus excluderea din partid pentru încălcarea disciplinei. Atunci când Kerensky a acționat împotriva bolșevicilor pe 22 octombrie, ordonând arestarea Consiliului Militar Revoluționar, interzicându-le ziarul și tăind comunicațiile telefonice ale cartierului general bolșevic de la Institutul Smolnîi, Troțki a cerut ca planurile pentru răsturnarea guvernului să fie puse în practică. Lenin a fost de aceeași
Bolșevic () [Corola-website/Science/298228_a_299557]
-
în practică. Lenin a fost de aceeași părere și pe "24 octombrie" (stil vechi) s-au dat ordine "Gărzilor Roșii" bolșevice să ocupe punctele cheie ale orașului și să asedieze Palatul de Iarnă, unde își avea sediu central Guvernul provizoriu. Bolșevicii au lansat sloganul "Toată puterea - sovietelor", ceea ce însemna că țara ar fi trebuit condusă de consiliile muncitorilor și soldaților, iar nu de un parlament ales. Pe "25 octombrie" (stil vechi) / 7 noiembrie 1917, "Congresul Sovietelor din Toată Rusia" a încredințat
Bolșevic () [Corola-website/Science/298228_a_299557]
-
octombrie" (stil vechi) / 7 noiembrie 1917, "Congresul Sovietelor din Toată Rusia" a încredințat puterea "Consiliul Sovietic al Comisarilor Poporului" avându-i pe Lenin ca președinte, pe Troțki drept comisar al Armatei Roșii și ministru al afacerilor externe și pe alți bolșevici ocupând diversele funcții a ceea ce a devenit noul guvern al țării. În martie 1918, s-a întrunit al șaptelea Congres al "Partidului Social Democratic al Muncii (Bolșevicii)" în timpul căruia Lenin a impus schimbarea numelui partidului în acela de "Partidul Comunist
Bolșevic () [Corola-website/Science/298228_a_299557]
-
drept comisar al Armatei Roșii și ministru al afacerilor externe și pe alți bolșevici ocupând diversele funcții a ceea ce a devenit noul guvern al țării. În martie 1918, s-a întrunit al șaptelea Congres al "Partidului Social Democratic al Muncii (Bolșevicii)" în timpul căruia Lenin a impus schimbarea numelui partidului în acela de "Partidul Comunist din toată Rusia (Bolșevicii)". Chiar și după schimbarea numelui, partidul a fost cunoscut în general ca "Partidul Comunist", (supranumele de "Bolșevic" dăinuind până în 1918).
Bolșevic () [Corola-website/Science/298228_a_299557]
-
a ceea ce a devenit noul guvern al țării. În martie 1918, s-a întrunit al șaptelea Congres al "Partidului Social Democratic al Muncii (Bolșevicii)" în timpul căruia Lenin a impus schimbarea numelui partidului în acela de "Partidul Comunist din toată Rusia (Bolșevicii)". Chiar și după schimbarea numelui, partidul a fost cunoscut în general ca "Partidul Comunist", (supranumele de "Bolșevic" dăinuind până în 1918).
Bolșevic () [Corola-website/Science/298228_a_299557]
-
al "Partidului Social Democratic al Muncii (Bolșevicii)" în timpul căruia Lenin a impus schimbarea numelui partidului în acela de "Partidul Comunist din toată Rusia (Bolșevicii)". Chiar și după schimbarea numelui, partidul a fost cunoscut în general ca "Partidul Comunist", (supranumele de "Bolșevic" dăinuind până în 1918).
Bolșevic () [Corola-website/Science/298228_a_299557]
-
unei acțiuni cobinate germano-autro-ungare. În 1918, Galiția apuseană a devenit parte a statului polonez renăscut. Populația locală ucraineană și-a proclamat pentru puțină vreme independența în Galiția estică, unde a fost fondată Republica Populară a Ucrainei Occidentale. În timpul războiului polono-sovietic, bolșevicii au încercat să creeze un stat marionetă - „RSS Galițiană” - în estul regiunii, care a rezistat numai câteva luni. Până în cele din urmă, întreaga regiunea a fost ocupată de polonezi. Anexarea Galiției răsăritene de către polonezi nu a fost acceptată niciodată de
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
a alăturat facțiunii bolșevice a PSDMR-ului și s-a reîntors în Rusia. După Revoluția din 1905, el a devenit editor a primului ziar legal al PSDMR-ului, "Novaia Jizn" (Viața Nouă) din Petrograd. Când guvernul țarist a început arestarea bolșevicilor în 1906, Litvinov a părăsit Rusia și și-a petrecut următorii 10 ani în exil la Londra, unde a activat în Biroul Socialist Internațional. Aici a cunoscut-o și a luat-o de soție în 1916 pe Ivy Lowe (1889
Maxim Litvinov () [Corola-website/Science/306721_a_308050]
-
din Rusia. Mahno a fost comandantul „Armatei Revoluționare Insurecționare Ucrainene” formate în majoritate din țărani, cunoscute și ca „Armata Anarhistă Neagră”. El a condus un război de gherilă în timpul Războiului Civil din Rusia. El i-a sprijinit pe rând pe bolșevici și Gărzile Roșii, Directoratul Ucrainean, din nou pe bolșevici, după care a trecut la organizarea unui a Teritoriilor libere ale Ucrainei, o societate anarhistă, care ar fi trebuit să se opună autorității statale capitaliste sau comuniste. „Teritoriul liber” și-a
Nestor Mahno () [Corola-website/Science/318799_a_320128]
-
Ucrainene” formate în majoritate din țărani, cunoscute și ca „Armata Anarhistă Neagră”. El a condus un război de gherilă în timpul Războiului Civil din Rusia. El i-a sprijinit pe rând pe bolșevici și Gărzile Roșii, Directoratul Ucrainean, din nou pe bolșevici, după care a trecut la organizarea unui a Teritoriilor libere ale Ucrainei, o societate anarhistă, care ar fi trebuit să se opună autorității statale capitaliste sau comuniste. „Teritoriul liber” și-a încetat existența odată cu consolidarea puterii bolșevice. Mahno a fost
Nestor Mahno () [Corola-website/Science/318799_a_320128]
-
așa cum ascund în propriul CV mulți din cei ce au făcut parte din aparatul mercenar al PCR și UTC, prin Educație (Cinica mistificarea. Da, Educație prin forță totală în chip comunist dictatorial) înțelegem ... aparatul profesionist plătit al UTC. Comisarii politici bolșevici. La Liceul Miliitar din Breaza a îndeplinit funcția (așa era prevăzut în comunism în statele de organizare, ca urmare a faptului că fiind stat dictatorial comunist cu partid unic conducător în stat prin Constituția comunistă, adică cu forța. Aparatul de
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
al Armatei devenind, pe rând șefii UTC în CPSA. Alt exemplu de general care ascunde acest lucru în CV este generalul maior Ion Ungureanu locțiitor al șefului SMFT. Profesia lor a fost așadar în acest interval de timp comisar politic bolșevic în Armată. Nu altă, nu de ofițer, nu există ofițer politic decât în bolșevism, ci de cu totul alte specialități, comisarul politic care este simultan și ofițer pentru a deține drepturi de ordin și comandă în ierarhia militară chiar și
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
Aleksandr Fiodorovici Kerenski (în , ) a fost al doilea prim-ministru al Guvernului provizoriu rus, chiar înainte ca bolșevicii lui Lenin să cucerească puterea. Kerenski s-a născut în Simbirsk (azi Ulianovsk), ca fiul al unui director de școală. Simbirsk este și locul de naștere al lui Lenin. Întâmplarea face ca tatăl lui Kerenski, Feodor, să fi fost profesorul
Aleksandr Kerenski () [Corola-website/Science/298247_a_299576]
-
al păcii. Refuzul lui Kerenski de a cere pacea separată l-a distrus. Pe durata tentativei de lovitură de stat a lui Kornilov, Kerenski a distribuit arme muncitorilor din Petrograd și, până în octombrie, majoritatea acestor muncitori înarmați trecuseră de partea bolșevicilor. Lenin era hotărât să răstoarne guvernul Kerenski mai înainte ca acesta să fie legitimizat de alegerile plănuite să se țină pentru Adunarea Constituantă Rusă și, pe 25 octombrie(stil vechi)/7 noiembrie (stil nou), bolșevicii au preluat puterea în ceea ce
Aleksandr Kerenski () [Corola-website/Science/298247_a_299576]
-
muncitori înarmați trecuseră de partea bolșevicilor. Lenin era hotărât să răstoarne guvernul Kerenski mai înainte ca acesta să fie legitimizat de alegerile plănuite să se țină pentru Adunarea Constituantă Rusă și, pe 25 octombrie(stil vechi)/7 noiembrie (stil nou), bolșevicii au preluat puterea în ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de Revoluția din Octombrie. Kerenski a scăpat de urmărirea bolșevicilor și a fugit la Pskov, unde a concentrat trupe loiale guvernului provizoriu în încercarea de a recuceri capitala. Trupele
Aleksandr Kerenski () [Corola-website/Science/298247_a_299576]
-
alegerile plănuite să se țină pentru Adunarea Constituantă Rusă și, pe 25 octombrie(stil vechi)/7 noiembrie (stil nou), bolșevicii au preluat puterea în ceea ce avea să devină cunoscut sub numele de Revoluția din Octombrie. Kerenski a scăpat de urmărirea bolșevicilor și a fugit la Pskov, unde a concentrat trupe loiale guvernului provizoriu în încercarea de a recuceri capitala. Trupele lui au ocupat Țarskoe Selo, dar au fost învinse a doua zi la Pulkovo. Kerenski de-abia a scăpat din această
Aleksandr Kerenski () [Corola-website/Science/298247_a_299576]
-
New York în 1970, fiind unul dintre ultimii supraviețuitori importanți ai evenimentelor din 1917. Bisericile locale ortodoxe ruse din New York au refuzat să-i facă slujba de înmormântare lui Kerenski, considerându-l unul dintre vinovații principali pentru căderea Rusiei în mâna bolșevicilor. O biserică ortodoxă sârbă i-a refuzat de asemenea slujba de înmormântare. Trupul neînsuflețit al lui Kerenski a fost transportat pe calea aerului la Londra, unde a fost îngropat într-un cimitir multiconfesional.
Aleksandr Kerenski () [Corola-website/Science/298247_a_299576]
-
american fiind aceea că singura modalitate de încheiere a ostilităților era ca ambele tabere să accepte „pacea fără victorie”. Guvernul britanic a hotărât să adopte o abordare similară în cazul rușilor ca și în cazul americanilor. O serie de revoluționari bolșevici de prim rang, printre ei numărându-se Leon Troțki, aveau origini evreiești. Convingerea revoluționarilor ruși să sprijine sionismul le-ar fi dat un alt obiectiv de luptă. Nu în ultimul rând, britanicii erau interesați și să atragă resursele financiare importante
Declarația Balfour (1917) () [Corola-website/Science/320834_a_322163]
-
nostru. și dacă poporul se va dovedi incapabil să Învețe, atunci « În lături cu poporul».” (F.M. Dostoievski, Jurnal de scrii tor, vol. III, Ed. Polirom, 2008). Acest scurt paragraf arată, magistral și profetic modul cum conducătorii societății văd reeducarea poporului, bolșevicii și comuniștii de mai Înainte sau „europeniștii” de azi. Din păcate, mulți dintre noi sau dintre părinții și bunicii noștri au trăit pe viu această experiență a mistificării istoriei și a distrugerii credinței și a demnității umane. Octavian Voinea („Masacrarea
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
singură clasă, școala a trecut în 1906 la două clase. La 31 martie 1899 a fost deschisă o bibliotecă. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Divizia a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
61%), 1.032 ruși (28.62%), 93 români (2.58%), 23 evrei (0.64%), 6 bulgari și 1 polonez. În sat a funcționat un spital de stat . În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin care pregătea declanșarea unei insurecții armate. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. După înăbușirea revoltei, au fost arestați 14 săteni, 5 dintre
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]