KorAP: Find »[drukola/base=bond & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...36 >

898 matches

Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627

Practice: cu adevărat sînt cărți care ocupă extrem de puțin spațiu, dar oferă un maxim de lectură. Catalogul colecției "Bouquins" este variat, atrăgător și bogat. Consultați-l! Veți găsi cărți de aventuri (London, Stevenson etc.), polițiste (Arsène Lupin, Nestor Burma, James Bond 007 etc.), clasice (Flaubert, Dickens, Barbey d'Aurevilly etc.), cărți de istorie (Michelet, Gibbon, Mommsen etc.), cărți de referință pentru muzică, operă, discuri, literatură, scriitori, vinuri, simboluri, cinematografie etc., și, pentru cei care iubesc poezia, Baudelaire, Rimbaud, Lautréamont etc. Este

by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395

conflictelor sau amenințărilor, care diminuează anxietatea conștientă și accentuează sentimentul de bine al subiectului. Regăsim acest stil în mecanisme ca (de)negarea, refuzul, formațiunea reacțională și refularea. Ultima clasificare pe care o prezentăm apare într-o cercetare empirică efectuată de Bond et al. (1983) și a permis elaborarea unui Chestionar de stil defensiv destinat evaluării mecanismelor de apărare a căror existență este acceptată de majoritatea specialiștilor de orientare psihodinamică. Lista lui Bond et al. este o combinație între apărările descrise de

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
o prezentăm apare într-o cercetare empirică efectuată de Bond et al. (1983) și a permis elaborarea unui Chestionar de stil defensiv destinat evaluării mecanismelor de apărare a căror existență este acceptată de majoritatea specialiștilor de orientare psihodinamică. Lista lui Bond et al. este o combinație între apărările descrise de Vaillant și cele evocate de Kernberg (1967) ca trăsături caracteristice ale pacienților având o personalitate de limită. Cercetarea întreprinsă de Bond et al. constituie o încercare de a pune bazele unei

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
este acceptată de majoritatea specialiștilor de orientare psihodinamică. Lista lui Bond et al. este o combinație între apărările descrise de Vaillant și cele evocate de Kernberg (1967) ca trăsături caracteristice ale pacienților având o personalitate de limită. Cercetarea întreprinsă de Bond et al. constituie o încercare de a pune bazele unei metode empirice de studiere a relațiilor dintre mecanismele de apărare, precum și dintre aceste mecanisme și diagnosticul clinic sau nivelul de maturitate al eului. Chestionarul utilizat este alcătuit din 88 de

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
ani. Analiza factorială efectuată asupra răspunsurilor date de ansamblul subiecților, pe populațiile experimentale de pacienți și nepacienți, luate separat, a scos în evidență existența acelorași factori. Fiecare ansamblu constituit din apărări subordonate aceluiași factor ar corespunde unui stil defensiv distinct (Bond, 1995). Factorul 1 explică 50% din varianța totală și reunește șase apărări: retragerea, activismul, regresia, inhibiția, agresiunea pasivă și proiecția. Bond consideră că termenul „imaturitate” nu este pertinent pentru a desemna acest grup de apărări, întrucât ele pot fi întâlnite

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
în evidență existența acelorași factori. Fiecare ansamblu constituit din apărări subordonate aceluiași factor ar corespunde unui stil defensiv distinct (Bond, 1995). Factorul 1 explică 50% din varianța totală și reunește șase apărări: retragerea, activismul, regresia, inhibiția, agresiunea pasivă și proiecția. Bond consideră că termenul „imaturitate” nu este pertinent pentru a desemna acest grup de apărări, întrucât ele pot fi întâlnite uneori la persoane cu o bună funcționare a psihicului. Pentru Bond, trăsătura comună a comportamentelor corespunzând apărărilor respective este incapacitatea subiecților

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
șase apărări: retragerea, activismul, regresia, inhibiția, agresiunea pasivă și proiecția. Bond consideră că termenul „imaturitate” nu este pertinent pentru a desemna acest grup de apărări, întrucât ele pot fi întâlnite uneori la persoane cu o bună funcționare a psihicului. Pentru Bond, trăsătura comună a comportamentelor corespunzând apărărilor respective este incapacitatea subiecților de a negocia cu pulsiunile, demarând ei înșiși o acțiune constructivă. Astfel: - persoana ce adoptă ca mod de răspuns retragerea sau este inhibată are nevoie să fie încurajată activ pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
să fie înlocuită de cineva care să facă anumite lucruri în locul ei; - persoana agresiv-pasivă acționează pentru a provoca furia celuilalt; - persoana care utilizează proiecția îi blamează pe ceilalți și aruncă responsabilitatea asupra lor în loc să-și accepte pulsiunile. Din considerentele menționate, Bond propune ca acest stil să poarte numele de model de acțiune inadaptată. Factorul 2 explică 10% din varianța totală și cuprinde trei apărări: clivajul, idealizarea primitivă și omnipotența însoțită de depreciere, și presupune clivajul imaginii de sine și al imaginii

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
ajung să ceară sprijin psihologic atunci când, ca urmare a unei pierderi, stilul lor defensiv nu le mai poate stăvili furia și anxietatea, situație în care subiecții devin depresivi. Acest stil defensiv, aflat în legătură cu cel de-al treilea factor evidențiat de Bond și echipa sa, poate fi desemnat sub numele de sacrificiu de sine. Factorul 4 corespunde unui procent de 8% din varianța totală; apărările aflate în legătură cu acest factor sunt umorul, reprimarea (înlăturarea) și sublimarea, puternic asociate noțiunii de coping reușit. Umorul

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
aceste apărări contribuie la controlarea conflictului, cel de-al patrulea stil defensiv ar putea fi numit stil adaptativ. În cadrul cercetării care a condus la descrierea acestor patru stiluri defensive - acțiune inadaptată, distorsiune a imaginii, sacrificiu de sine și stil adaptativ -, Bond et al. au utilizat două instrumente concepute în scopul de a evalua dezvoltarea eului, maturizarea sa: Chestionarul de evaluare a forței eului al lui Brown și Gardner, și Testul frazelor de completat al lui Loevinger. Corelațiile dintre stilurile defensive și

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
cu privire la schimbările petrecute în cadrul terapiei. Aceste aspecte vor fi tratate în capitolele 3 și 4 ale lucrării de față. Prezentarea diferitelor clasificări ale mecanismelor de apărare arată că acestei chestiuni i s-a acordat un interes deosebit. Cercetarea realizată de Bond et al. (1983) evidențiază o nouă tendință, caracterizată printr-o abordare empirică a clasificării mecanismelor de apărare. CAPITOLUL 3TC "CAPITOLUL 3" Apariția și evoluția mecanismelor de apăraretc "Apariția și evoluția mecanismelor de apărare" În pofida obstacolelor metodologice pe care le-a

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
decât atunci când îmi descriu sentimentele” este conceput pentru reperarea raționalizării; - enunțul „Cred că, dacă nu ești atent, oamenii profită de tine” permite detectarea proiecției; - enunțul „În visele mele mă aflu mereu în centrul atenției” servește la identificarea compensării. Tot astfel, Bond et al. (1983) au creat, pentru Chestionarul stilului defensiv, itemii-enunț referitori la comportamente care evocă 24 de mecanisme de apărare. La început a fost testată validitatea formei acestor itemi- și mai ales validitatea formulării lor - cerându-se unor specialiști, doi

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
dintre acești specialiști fiind și psihanaliști), să grupeze, individual, fiecare enunț cu câte o apărare. Doar cele 97 de enunțuri asupra cărora specialiștii au căzut de acord au fost reținute. Două exemple permit înțelegerea caracterului rațional al demersului întreprins de Bond et al.: - enunțul „Nu putem găsi la toată lumea aspecte pozitive, fie ele și de mai mică importanță. Dacă ești rău, ești rău pe de-a-ntregul” este conceput pentru a testa clivajul; - enunțul „Dacă superiorul mă enervează, mă pot răzbuna comițând

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
importanță. Dacă ești rău, ești rău pe de-a-ntregul” este conceput pentru a testa clivajul; - enunțul „Dacă superiorul mă enervează, mă pot răzbuna comițând unele erori sau lucrând mai încet” a fost reținut pentru a pune în evidență agresiunea pasivă. Bond (1995) subliniază că numai examenul psihologic poate identifica procesele inconștiente. Abordarea evaluativă pe bază de chestionar este totuși justificată de două argumente: - în anumite momente, apărările eșuează temporar, iar subiecții pot deveni conștienți de pulsiunile lor inacceptabile, precum și de stilul

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Chestionarul este conceput așadar pentru a pune în evidență manifestările stilului defensiv caracteristic subiectului într-o situație de conflict. El se bazează pe ideea că, la o anumită distanță față de evenimente, subiecții pot face comentarii exacte asupra propriilor acte. Pentru Bond, în evaluarea funcționării defensive, chestionarul prezintă chiar importante avantaje (dintre care unele sunt descrise în manieră tipic nord-americană!) în raport cu interviul clinic: - chestionarul asigură o economie de timp; - administrarea lui nu presupune un personal foarte calificat (și deci bine plătit); - elimină

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
de ani, patru merită, în opinia noastră, o atenție particulară: - Indexul stilului de viață al lui Plutchik et al. (1979), alcătuit din 97 de itemi grupați în opt scale măsurând tot atâtea mecanisme de apărare; - Chestionarul stilului defensiv al lui Bond et al. (1983), conținând 81 de enunțuri, în raport cu care subiectul trebuie să-și indice acordul pe o scală de 9 puncte și care permite evaluarea a 24 de apărări (unele fiind deci reprezentate doar prin doi itemi); - Profilul mecanismelor de

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
și psihoterapie (1984) a stimulat totuși reflecția și cercetarea asupra acestei chestiuni. Interesul pentru studierea apărărilor în relație cu psihoterapia a generat mai multe evoluții metodologice importante. Astfel, Piper et al. (1985) au examinat valoarea pe care Chestionarul stilului defensiv (Bond et al., 1983) o are în pronosticarea rezultatelor unei psihoterapii. Bazat pe modelul cu opt apărări elaborat de Plutchik (vezi Plutchik, 1995), care permite întocmirea unui profil individual, Indexul stilului de viață (Plutchik et al., 1979) ar putea fi utilizat

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
mai importantă decât cea a subiecților care nu prezintă tulburări mintale, iar pe de altă parte, că scorurile ridicate ale pacienților depresivi la anumite apărări ar arăta că aceștia utilizează în principal apărări primitive sau imature, precum regresia și proiecția (Bond et al., 1983; Plutchik et al., 1979; Vaillant et al., 1986; Wong, 1989) sau apărări de nivel intermediar (formațiunea reacțională sau refularea). În alte cercetări, evoluția tulburărilor psihopatologice a fost pusă în legătură cu mecanismele de apărare ale pacienților. Astfel, două studii

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
acest răstimp, respitalizați. Între necesitatea respitalizării și utilizarea refulării, a deplasării și a refuzului (Conte et al., 1983) au fost identificate corelații pozitive semnificative. Este interesant să amintim faptul că refularea și refuzul au fost considerate apărări primitive sau imature (Bond et al., 1983; Plutchik et al., 1979; Wong, 1989), în vreme ce deplasarea a fost inclusă printre apărările intermediare sau nevrotice (Vaillant și Drake, 1985; Wong, 1989). Astfel, deși respitalizarea are, fără îndoială, cauze multiple, cercetarea întreprinsă de Conte et al. arată

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
J.-M. și Baudry M. (1981), „Un programme d’entraînement à la communication et à l’affirmation de soi: résultats préliminaires”, Annales médico-psychologiques, 139 (2), 291-299. Boitard O. (1994), „Le militantisme: attitude névrotique ou sublimation?”, Psychiatrie française, 25 (4), 17-24. Bond M.P. (1995), „The development and properties of the Defense Style Questionnaire”, in H.R. Conte și R. Plutchik (eds), Ego Defenses. Theory and Measurement, John Wiley and Sons Inc, New York. Bond M., Gardner S.T., Christian J. și Sigal J.-J. (1983

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
militantisme: attitude névrotique ou sublimation?”, Psychiatrie française, 25 (4), 17-24. Bond M.P. (1995), „The development and properties of the Defense Style Questionnaire”, in H.R. Conte și R. Plutchik (eds), Ego Defenses. Theory and Measurement, John Wiley and Sons Inc, New York. Bond M., Gardner S.T., Christian J. și Sigal J.-J. (1983), „Empirical study of self-rated defense styles”, Archives of General Psychiatry, 40, 333-338. Bourguignon O. (1984), Mort des enfants et structure familiale, PUF, Paris. Bouvet M. (1956/1972), Œuvres psychanalytiques, t

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
process manifestations and their control in Rorschach responses”, in M. Rickers-Ovsiankina (ed.), Rorschach Psychology, Krieger, New York, 375-420. Horney K. (1937/1953), La Personnalité névrotique de notre temps, Éd. de l’Arche, Paris. Horowitz M.J., Cooper S., Fridhandler B., Perry J.C., Bond M. și Vaillant G. (1992), „Control processes and defense mechanisms”, Journal of Psychotherapy Practice and Research, 1, 324-336. Ihilevich D. și Gleser G.C. (1986), Defense Mechanisms. Their Classification, Correlates, and Measurement with the Defense Mechanisms Inventory, DMI Associates, Owosso MI

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Press, Washington. Vaillant G.E. (1993), The Wisdom of the Ego, Harvard University Press, Cambridge. Vaillant G.E. și Drake R.E. (1985), „Maturity of ego defenses in relation to DSM-III Axis II personality disorder”, Archives of General Psychiatry, 42, 597-601. Vaillant G.E., Bond M. și Vaillant C.O. (1986), „An empirically validate hierarchy of defense mechanisms”, Archives of General Psychiatry, 43, 786-794. Van der Leeuw P.J. (1971), „On the development of the concept of defense”, International Journal of Psychoanalysis, 52, 51-58. Verwoerdt A

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579

au fost profesorii de fizică, informatică, biologie și științe socioumane. În SUA, această situație a determinat înființarea unor instituții speciale pentru rezolvarea problemelor curriculare specifice: BSCS (Biological Sciences Curriculum Study), CASE (Council for Advancement and Support of Education), CBA (Chemical Bond Approach), PSSC (Physical Science Study Committee), SMSG (School Mathematics Study Group) ș.a. Auberz Haan (1961) a propus chiar un set de programe de cercetare și dezvoltare curriculară pentru învățământul elementar, intitulat generic Frontiers in Curriculum Making, în care a propus

[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
Corola-publishinghouse/Science/338_a_598

după naștere între mamă și nou născut, se numește în literatura de specialitate 3, bonding termen preluat din limba engleză. Dicționarul englez român 1974 oferă următoarele echivalente în limba română ale acestui termen, de foarte largă circulație în psihologia medicală Bond = legătură, lanțuri, cătușe, sclavie (robie), forță ae reținere, obligație, datorie, creanță, a-și lua răspundere față de cineva. În fond definirea în termeni medicali a cuvântului bonding ar fi cel de atașament brusc al părinților față de nou născut, adaptarea lor inițială

ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]