905 matches
-
diverși actori sociali (Leung, 2002, apud Bond et al., 2004). Oamenii se regăsesc adeseori în situația în care aplică ceea ce "știu" despre lume în general atunci cînd iau decizii despre cum să acționeze într-o situație specifică (Furnham, 1988, apud Bond et al., 2004). Aceste cunoștințe pot fi văzute ca reprezentări personale ale contextului social constrîngător, pe care individul și le construiește de-a lungul existenței sale, în urma experiențelor sale de viață. Axiomele sociale se articulează sub forma "A este în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în contrast, valorile se găsesc sub formă de "A e bun/dezirabil/important" (de exemplu "mersul la școală e important"). Uneori, o dimensiune evaluativă poate sta la baza axiomelor sociale, pentru că toate calificările semantice sînt caracterizate de o dimensiune evaluativă (Bond, Leung, 2008). Afirmațiile "oamenii cu putere tind să îi exploateze pe ceilalți" și "puterea absolută corupe în mod absolut" sînt privite ca axiome sociale pentru că deslușesc o relație specifică între două entități, iar aceste două entități sînt evaluate în mod
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2006). O definiție operațională a axiomelor sociale le descrie, așadar, ca pe credințe generale, independente de un context și pe care oamenii le dobîndesc ca rezultat al experienței lor de socializare. Aceste credințe sînt centrale în cadrul funcționării cognitive a indivizilor (Bond, Leung, 2008). Katz (1960, apud Bond, Leung, 2008) și Kruglanski (1980, apud Bond, Leung, 2008) consideră că axiomele sociale sînt legate de instinctul de supraviețuire, asigurînd caracterul funcțional pentru conduita subiectului uman. Ca atitudini fundamentale, axiomele sociale îndeplinesc patru funcții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale le descrie, așadar, ca pe credințe generale, independente de un context și pe care oamenii le dobîndesc ca rezultat al experienței lor de socializare. Aceste credințe sînt centrale în cadrul funcționării cognitive a indivizilor (Bond, Leung, 2008). Katz (1960, apud Bond, Leung, 2008) și Kruglanski (1980, apud Bond, Leung, 2008) consideră că axiomele sociale sînt legate de instinctul de supraviețuire, asigurînd caracterul funcțional pentru conduita subiectului uman. Ca atitudini fundamentale, axiomele sociale îndeplinesc patru funcții distincte: instrumentală facilitează atingerea unor țeluri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
generale, independente de un context și pe care oamenii le dobîndesc ca rezultat al experienței lor de socializare. Aceste credințe sînt centrale în cadrul funcționării cognitive a indivizilor (Bond, Leung, 2008). Katz (1960, apud Bond, Leung, 2008) și Kruglanski (1980, apud Bond, Leung, 2008) consideră că axiomele sociale sînt legate de instinctul de supraviețuire, asigurînd caracterul funcțional pentru conduita subiectului uman. Ca atitudini fundamentale, axiomele sociale îndeplinesc patru funcții distincte: instrumentală facilitează atingerea unor țeluri importante; de apărare a eului îi ajută
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să-și protejeze stima de sine; de expresie a valorilor servește la manifestarea valorilor personale ale individului; de cunoaștere ajută oamenii să înțeleagă lumea. Axiomele sociale sînt considerate transculturale, datorită funcționalității lor și universalității problemelor cu care oamenii se confruntă (Bond, Leung, 2008). 7.9.2. Studii asupra axiomelor sociale. Aspecte metodologice. Dimensiunile axiomelor sociale Spre deosebire de cercetările asupra valorilor întreprinse începînd cu cea a lui G. Hofstede (1980/ 2001), investigarea axiomelor sociale vizează credințele. încercarea inițială a lui Leung et al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contextului social care constrîng și modelează alegerile comportamentale. Prin urmare, ansamblul studiilor evocate au semnalat prezența în interiorul modelului axiomelor sociale a următoarelor dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru efort, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004; Safdar, Lewis, Daneshpour, 2006; Leung, Bond, 2004; Bond, Leung, 2010). Cinismul social exprimă o viziune negativă asupra naturii umane, în mod special ca fiind ușor coruptibilă de putere, însoțită de o privire asupra lumii încărcată de erori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urmare, ansamblul studiilor evocate au semnalat prezența în interiorul modelului axiomelor sociale a următoarelor dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru efort, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004; Safdar, Lewis, Daneshpour, 2006; Leung, Bond, 2004; Bond, Leung, 2010). Cinismul social exprimă o viziune negativă asupra naturii umane, în mod special ca fiind ușor coruptibilă de putere, însoțită de o privire asupra lumii încărcată de erori și prejudecăți în raport cu anumite grupuri sociale, de neîncredere în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studiilor evocate au semnalat prezența în interiorul modelului axiomelor sociale a următoarelor dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru efort, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004; Safdar, Lewis, Daneshpour, 2006; Leung, Bond, 2004; Bond, Leung, 2010). Cinismul social exprimă o viziune negativă asupra naturii umane, în mod special ca fiind ușor coruptibilă de putere, însoțită de o privire asupra lumii încărcată de erori și prejudecăți în raport cu anumite grupuri sociale, de neîncredere în instituțiile sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personal, cu individul luat ca unitate de analiză. întocmai ca și la modelul axiologic realizat de S. Schwartz, este atestat faptul că dimensiunile de la nivelul individual pot diferi numeric și compozițional față de dimensiunile de la nivel cultural. Ca să evalueze această posibilitate, Bond și colaboratorii săi din proiectul internațional Social Axioms Surveys (2010) au analizat dimensionalitatea axiomelor sociale la nivel macro, folosind ca date de intrare medii ale itemilor pentru fiecare grup cultural format din studenți. Folosirea acestor date le permitea autorilor să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca indice distinctiv al faptului că acest factor face referire la nivelul cultural. Cei doi factori corelează la un nivel scăzut și împart o varianță comună scăzută. Pentru a stabili înțelesul celor două dimensiuni culturale ale axiomelor sociale, Leung și Bond (2008) le-au corelat cu alte dimensiuni ale culturii, operaționale în modelele anterioare. Corelațiile obținute pe această cale sînt realizate la nivelul culturii naționale. Astfel, externalitatea dinamică a fost corelată în mod semnificativ cu: ambele dimensiuni ale lui Inglehart și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2001) distanța față de putere și individualismul (corelații negative); cu patru dimensiuni ale lui Schwartz (1994) conservatorismul, 170 PSIHOLOGIE INTERCULTURALĂ autonomia intelectuală (corelație negativă), angajamentul egalitarist (corelație negativă) și armonia (corelație negativă); cu o dimensiune a lui Smith (1996, apud Leung, Bond, 2008) implicarea loială; cu două dimensiuni ale lui House și colaboratorii săi (2004), care descriu statutul actual al unei culturi orientarea către oameni și colectivismul în cadrul grupului și trei dimensiuni care descriu starea ideală a unei culturi evitarea incertitudinii, orientarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru externalitatea dinamică, excepție făcînd dimensiunea supraviețuirii a lui Inglehart și Baker (2000). Concluzia studiului a fost că dimensiunea cinism societal reprezintă o trăsătură a culturii pertinente și operaționale, care poate descrie mai adecvat dinamicile macro la nivel structural (Leung, Bond, 2008). 7.9.4. Diferențe interpersonale și corelații cu alte dimensiuni ale personalității în urma studiului efectuat de Neto (2006) pe eșantionul de studenți din Portugalia s-au constatat diferențe semnificative între credincioșii care participă la slujbe și la practicile religioase
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unei credințe în inconstanța comportamentului uman, care poate fi legată de o stimă de sine pozitivă. în ceea ce privește răsplata pentru efort, studiul efectuat pe eșantionul de studenți portughezi a relevat o asociere a acestuia cu internalitatea locului controlului. în anul 2004, Bond și colegii săi au studiat modul în care combinarea axiomelor sociale cu valorile poate duce la predicția comportamentelor sociale. Rezultatele au arătat că valorile și axiomele sociale nu se suprapun în mare măsură. Chiar dacă cinismul social a fost moderat relaționat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că valorile și axiomele sociale nu se suprapun în mare măsură. Chiar dacă cinismul social a fost moderat relaționat cu dimensiunea promovării de sine ca valoare, asocierea empirică a fost mică, reflectînd o slabă suprapunere conceptuală. Rezultatele sugerează, după aprecierea lui Bond și a colaboratorilor săi (2004), că cei care optează pentru o poziție cinică în viață sînt astfel motivați să urmărească satisfacerea propriul interes și propriei bunăstări și pot să activeze o tendință de a structura lumea socială în termeni de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru angajare, cercetarea a indicat o relație a acesteia cu conservatorismul (și implicit cu componentele sale conformismul, tradiția și securitatea) și transcenderea de sine (și implicit cu domeniile pe care le cuprinde universalismul și bunăvoința). Complexitatea socială, conform studiului lui Bond și al colaboratorilor săi (2004), corelează cu transcenderea de sine, pe cînd controlul destinului se află într-o relație semnificativă cu conservatorismul. Religiozitatea corelează pozitiv atît cu transcenderea de sine, cît și cu conservatorismul, și negativ cu promovarea de sine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2006 au fost incluși subiecți canadieni născuți în Canada, irakieni imigrați în Canada și irakieni locuitori ai Irakului. Rezultatele investigației psihosociologice au indicat o corelație semnificativă între adaptarea activă și răsplata pentru angajare, rezultat congruent cu rezultatele cercetărilor anterioare (Leung, Bond, 2004). Alte asocieri semnificative s au mai semnalat între criteriile referențiale ale modelului Schwartz, armonie și stăpînire, și între complexitatea socială și satisfacția în viață. O altă variabilă cu care armonia și complexitatea socială au corelat pozitiv este stima de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și satisfacția în viață. O altă variabilă cu care armonia și complexitatea socială au corelat pozitiv este stima de sine, iar nivelele înalte de control al destinului s-au asociat cu o satisfacție în viață scăzută. Studiul lui Leung și Bond (2004) asupra axiomelor sociale a relevat următoarele corelații: cinismul social e relaționat cu un nivel scăzut de satisfacție în viață; complexitatea socială se asociază cu o frecvență la vot mai mare și cu un interes mai crescut față de politică; răsplata
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Investigarea presupozițiilor implicite din mediul educațional o diagnoză autohtonă Principala miză a cercetării a constitut-o realizarea unui diagnostic românesc pe baza modelului axiomelor sociale, întregind un portret identitar ce se conturează în ultimii ani (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009; Guan, Bond, Dincă, Iliescu, 2010). Stratul social specific supus atenției noastre a fost constituit din mediul educațional, iar analiza noastră viza identificarea rolului factorilor culturali, în asociere cu factorii de personalitate, organizaționali și societali, în producerea unei simptomatologii cu numeroase accente patologice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
primul rînd, avem în vedere "inerțiile mentale" ("mentalitățile") din mediul educațional, care ar putea fi adecvat investigate prin intermediul unui corp teoretic tot mai influent în studiile de factură interculturală din ultimii ani, reprezentat de axiomele sociale propuse de către Michael Harris Bond, Kwok Leung și întregul corp teoretic pe care l-au articulat echipele pe care le-au coordonat între 2002 și 2010 (Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai influent în studiile de factură interculturală din ultimii ani, reprezentat de axiomele sociale propuse de către Michael Harris Bond, Kwok Leung și întregul corp teoretic pe care l-au articulat echipele pe care le-au coordonat între 2002 și 2010 (Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al., 2003). Apoi, ne vom preocupa de valorificarea conceptului de "cultură organizațională" din mediul educațional, care ar putea fi examinată pornind de la consistenta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interculturală din ultimii ani, reprezentat de axiomele sociale propuse de către Michael Harris Bond, Kwok Leung și întregul corp teoretic pe care l-au articulat echipele pe care le-au coordonat între 2002 și 2010 (Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al., 2003). Apoi, ne vom preocupa de valorificarea conceptului de "cultură organizațională" din mediul educațional, care ar putea fi examinată pornind de la consistenta literatură de specialitate centrată pe conceptul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
propuse de către Michael Harris Bond, Kwok Leung și întregul corp teoretic pe care l-au articulat echipele pe care le-au coordonat între 2002 și 2010 (Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al., 2003). Apoi, ne vom preocupa de valorificarea conceptului de "cultură organizațională" din mediul educațional, care ar putea fi examinată pornind de la consistenta literatură de specialitate centrată pe conceptul de "dimensiuni culturale", prin tradiția de cunoaștere inaugurată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o serie de "comportamente disfuncționale" din mediul educațional autohton. Modelul deja evocat al axiomelor sociale a semnalat prezența în cadrul său a cinci dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru angajare, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004, Safdar, Lewis și Daneshpour, 2006; Leung et al., 2007). Vom prezenta în cele ce urmează instrumentele articulate pentru operaționalizarea conceptelor, inserate într-un chestionar-sinteză, cu avantajele/dezavantajele specifice aplicării lor (casetele 2, 3 și 4). Acestea sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a subiecților a fost: bărbați = 151 (30%), femei = 373 (70%). S-au aplicat următoarele probe: MACH IV scale (Christie, Geis, 1970/1999); Self-monitorization scale (Snyder, Swann, 1976); Self-determination scale (Sheldon, Ryan, Reis, 1996); Independence-interdependence scale (Singelis, 1994); SAS 60 (Leung, Bond, 2006) și VSM94 (Hofstede, 1980/2003). La capătul acestui demers exploratoriu, au rezultat o serie de profile identitare care înfățișează "cum sînt profesorii" din mediul educațional timișorean în registrul "axiomelor sociale" și al "patternurilor relaționale care vizează autonomizarea" subiecților. Rezultatele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]