1,120 matches
-
a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie iute, îndătinează femeile a arunca o lingură din el în foc și zic ca el să fie iute și acru ca focul. Să nu dai borș cu flori de pomană
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie iute, îndătinează femeile a arunca o lingură din el în foc și zic ca el să fie iute și acru ca focul. Să nu dai borș cu flori de pomană, că pe ceea lume bei tot apă cu hospă* și cu flori. Bostan Bostanul crește la om sarac și prost. în ziua în care a nins întîi, în acea zi primăvara să pui bostani, că se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capătă bube în gură. în ziua de Paști să se mănînce întîi ouă albe, căci acel care va mînca întîi roșii va face buboaie. Cînd mănînci fasole în săptămîna întîi din Postul Mare faci bube. Dacă o femeie însărcinată mănîncă borș umplut în zi de sec, copilul va avea bubușoare, cum le zic, „focuri“, și se lecuiesc cu cărbune viu pisat pe pragul ușii și amestecat cu smîntînă. Dacă pui pe foc fașa copilului ori vreun scutec, copilul se îmbolnăvește rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face tot soiul de bube. Mama îngreunată să nu dea cărbuni aprinși cuiva, că face copilul cu bube pe trup. Se crede că dacă copiii se joacă cu foc, apoi fac bube pe la gură. Lunea nu-i bine a umplea borșul, căci la din contra, respectiva ce face aceasta capătă bube pe trup. în ajunul Bobotezei și al Crăciunului nu-i bine să te bați, măcar din glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an. în ziua de Ajunul Crăciunului nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu pumnul, nici cu palma, că pe urmă cîți pumni dai, atîția buboi faci peste an, și cîte palme dai, atîtea răni faci. Cînd iei gunoiul de la vîrful măturii faci bube la degete. în zilele de post nu se umple borș, că la din contra, acela ce ar face aceasta ar căpăta bube pe trup. Să nu bați pe nimeni în ziua de ajun, că face buboaie cel pe care-l bați. Ca să scapi de bube, să nu furi ouă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă, cocăi*. Mărgelele de curcan să nu le pui în borș, căci n ai noroc la curci. Curcubeu Curcubeul este brîul lui Dumnezeu. Curcubeul e o „pompă“: totdeauna un capăt al său e într-un pîrîu mare de unde suge apă, așa că nici un pic nu mai curge. Această credință își are începutul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci la din contra, intră în urechile celui ce-i ucide, ci se iau pe un băț și se dau afară. Să nu umbli după ucisul grierilor din casă, că-i păcat, deoarece grierul e semn de belșug. Să verși borșul cînd găsești în putină grieri, că i rău de viermi. Grindină înainte de Sf. Ilie să nu zvîrli cu mere în sus, că bate piatra peste ogorul tău cît merele. în a noua joi după Paști, „Joia Verde“, să nu lucrezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gavril, care iau sufletul, cu milă și blînzi, iar nu mînioși. Să începi toate lucrurile luni, că-i bine. Nu se lucrează luni desniță* pînă ce nu se vede afară urma boului, pentru că ar fi păcat. Lunea nu se umple borș, că se scaldă dracul în el. Dacă faci lăutoare ori speli cămeși lunea, ai să te îmbolnăvești de rîie și de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci nu te vei mîntui. Luni nu se aduce lut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
minte și toată viața lui comite numai fapte rele. Femeia însărcinată, cînd va vedea un mort, să zică: „Nu văd unul, ci văd doi“, căci altfel copilul ce va naște va fi palid ca mortul. Femeia grea să nu mănînce borș umplut în zi de sec, căci copilul va avea un fel de bubușoare, numite focuri. Să nu mănînce din măr început, că face copilul cu semne, ca și cînd ar fi mușcat de cîne. Să nu se uite la ciungi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rîmătorul rîmă și îi va găsi apă. Orice se dă omului de pomană nu se pierde, ci le capătă în cealaltă lume îndărăt. Cine dă ață de pomană face punte pe lumea cealaltă și trece în rai. Să nu dai borș cu flori [mucigai] de pomană, că pe lumea cealaltă bei tot apă cu hospă și cu flori. Dacă se face pomană cu frupt alb, apoi se crede că primitorul tre buie să dea în schimb pîne și sare. Cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
frunte și coadă și a-l păstra undeva, și a zice că vinde numai vita, iară nu și norocul. Cînd vinzi o vită, păstrează un smoc de păr de la dînsa, ca să ai no roc la altele. Să nu dai luni borș, că-i rău de vite. Luni să nu dai cu împrumut sare, gaz, usturoi, că i rău de vite. Să nu mănînci bucățica din frigare, că-ți mor vitele. Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
patru elemente de bază. Publicitatea este o formă de comunicare plătită și nepersonală privitoare la organizație și / sau produsele sale, care este transmisă unui segment țintă prin televiziune, radio, ziare, reviste, poștă, înscripții aflate pe vehicule, panouri stradale, cataloage, pliante, borșuri etc. Marketing și auditul în marketing Publicitatea este utilizată de persoane sau organizații pentru promovarea bunurilor, serviciilor, ideilor, locurilor, scopurilor și persoanelor. Elementul de promovare - publicitatea este considerată ca fiind cea mai flexibilă în raport cu celelalte componente ale mixului promoțional, permițând
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
din perspectiva variației diatopice în primul rând, dar, probabil, nu aici am putea găsi explicația pentru apariția unor fonetisme regionale muntenești ("păstrau cu grije taina..."; "sămânța de muștar râjnită"; op.cit., p. 56, respectiv 224) sau aparținând graiurilor de la curbura Carpaților: "borșul din husci"; cf. și hușci pentru huște (op.cit., p. 81, respectiv 143). La Voiculescu, aiurea, găsim și caleșci, pușci, formele de plural de la caleașcă, pușcă, forme verbale iotacizate, de tipul "să vază", "să arză", "să deschiză" etc.; o aplicație de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
spirituale. Descrieri de mese îmbelșugate așezate în culori și aglomerări flamande ocupă pagini întregi. Cu "saramură de plătică și de obleț, rasol de raci, ciulama de lin, crap umplut cu nuci, șalău și somn prăjit", "ciorbă de somn, cu vestitul borș călugăresc", "friptură de miel" sunt ispitiți trimișii episcopiei din O ancheta (1964, 3-36); pentru a obține râvnita semnătură, starețul Procopie din Păcăința starețului își momește frații întru călugărie cu "icre de crap decorate cu măsline de cea mai bună calitate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
bulion; 4.2. Conservele în ulei; 4.3. Conservele în oțet. 4.4 Sucuri și nectaruri 5. Congelate Mazărea verde (mazărea de grădină), Fasolea verde, tomate, vinete, ardei grași, ardei gogoșari, conopidă, morcovi, pătrunjel, păstârnac etc. 6. Preparate culinare aperitive, borșuri, supe, ciorbe, mâncăruri de post, mâncăruri cu carne, garnituri, salate, sosuri etc. 7. Produse derivate - uleiuri volatile, pigmenți și uleiuri comestibile Pigmenți: betacianine (sau betalaine, antociani cu azot din sfeclă); oenocolorant din pielița de struguri după vinificare (tescovina epuizată) Coloranți
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cultură se extinde în multe țări. ASMĂȚUIUL, LEUȘTEANUL, MĂRARUL, PĂTRUNJELUL DE FRUNZE, TARHONUL ȘI ȚELINA DE FRUNZE se folosesc mai frecvent în țara noastră pentru condimentarea preparatelor culinare, iar LOBODA se cultivă pentru frunzele tinere, întrebuințate mai ales în prepararea borșurilor. Majoritatea acestor zarzavaturi sau verdețuri apar pe piață primăvara devreme, contribuind prin conținutul lor deosebit de valoros în vitamine și săruri minerale, uleiuri volatile (eterice) și alte componente cu rol tonic sau medicinal (tab.11.2.), la îmbunătățirea și diversificarea sub
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ce au căzut în ultimul timp suficient”. Încurajată, poate era cea populație dar în niciun caz mulțumită de politica mai-marilor țării, ne dăm noi cu presupusul. g. „În județ circulă zvonul că producția va fi ridicată” După trecerea rapidă prin borșul de lobodă „dres” cu zeamă de ștevie, podbal și alte „specialități”, meticulosul politician comunist atacă și partea politică a problemelor cu care se confrunta „gloriosul” partid „al muncitorilor și țăranilor”, dimpreună cu minuscula sa organizație „județiană” de tineret - mândria țării
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
existat decât în mică măsură cu tineretul sindicalist și plugăresc”. Contrazicându-se din nou, Iacob nota că: „...acțiuni CARS nu au fost duse luna aceasta, motivul fiind lipsa complectă de alimente”. Parcă mai sus spusese ceva de rațiile de orz, borșul de zarzavaturi și cartofii fierți asezonați cu „excelentele” și „gustoasele” murături asortate! i. „Munca de luna aceasta s’a observat a fi scăzută de tot” Fraza din inter-titlu reprezintă primul rând din secțiunea „concluzii”, cu care tov. Ion V. Iacob
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de U.T.M. scoși din producție (subl.ns.)”. Iată, deci, avantajele ștabilor utemiști: plătiți boierește, burdihanele pline și cămara familiei doldora de bunătăți în comparație cu ceea ce mâncau muritorii de rând, adică barabule fierte cu mămăligă și murături iar la felul I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot de ei, adică de cei care nu pierdeau nicio ocazie de a da sfaturi de cumpătare altora așa cum nu-și economiseau nici otrava oratorică aruncată prin iarmaroace, oboare sau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
funcție: membru al partidului comunist și responsabil cu tineretul în Frontul Plugarilor, am extras câteva citate mai importante. De altfel, când vom publica „Partidul Comunist Român și Vasluiul” vom afla toate dedesubturile acestor murdare afaceri politice precum și implicările bolșevicilor în borșul altora. Pentru început, raportorul prezenta componența județeană a organizației: „... resortul Tineretului Plugăresc se compune dintr’un secretar (adică tov. Cotruță D., n.n.). La Plăși, după cum urmează: la Plasa Pungești - Gheorghe C. Constandache (secretar); Plasa Negrești - Mihai Chimu (secretar); Plasa Codăești
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
înscrie. La acest fapt a contribuit și Ioan Androne care a refuzat să-și dea adeziunea, deși este secretarul sătesc al PMR”. În alte comune, țăranii au fost și mai radicali gândindu-se la proverbul: „Dacă m-am fript cu borșul suflu și-n iaurt”. Victor Patrichi, comandantul miliției Vaslui, scrie prefectului următoarele: „...suntem informați că populația din comuna Delești-Vaslui, are atitudine contrarie înființării gospodăriei colective și la orice acțiune se face, din orice punct de vedere, oamenii caută să vadă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bărbătesc - 5000; două costume haine femeiești - 3000; una pereche pantofi de damă - 1200; cinci lăvicere de lână - 1500; două mindire de pae - 1000; două butoaie de stejar pentru murături - 800; una masă de brad - 600; un chiup mare pentru umplut borș (subl.ns.) - 40”. Prin urmare, cu tot cu chiupul pentru borș, paguba cinstitului veteran era de 17400 de lei. Un fleac față de ce vor declara pe proprie răspundere alți cetățeni ai Hușului acelor vremuri! Locuitorul Ion Gh. Andoroi, domiciliat pe strada Șara
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pantofi de damă - 1200; cinci lăvicere de lână - 1500; două mindire de pae - 1000; două butoaie de stejar pentru murături - 800; una masă de brad - 600; un chiup mare pentru umplut borș (subl.ns.) - 40”. Prin urmare, cu tot cu chiupul pentru borș, paguba cinstitului veteran era de 17400 de lei. Un fleac față de ce vor declara pe proprie răspundere alți cetățeni ai Hușului acelor vremuri! Locuitorul Ion Gh. Andoroi, domiciliat pe strada Șara, nr.84 se înscrisese la despăgubiri pentru suma de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
este dat de diversitatea unor meniuri, așa cum este în cazul restaurantului „Pavilion”. În materie de Bufet rece se puteau consuma binecunoscutele salate de Beuf sau cele á la russe, icrele de crap sau de știucă, precum și sardelele de Lisa. Pe lângă borșul moldovenesc, meniul era completat cu nelipsitele ciorbe (de burtă, de măruntaie, á la russe), fripturi, grătare, sau brânzeturi - brânza de Brăila, cașcavalul grecesc sau cașcavalul de Penteleu. Opțional, desertul putea să cuprindă o gamă variată de compoturi sau prăjituri - budincă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
foarte multe banalități taxate cu apostila „secret” sau „confidențial”. Spre exemplu, Secretariatul General al Ministerului Agriculturii și Domeniilor trimisese SSV Tutova o circulară „secretă” cu nr.328/20 decembrie 1945 în care se demonstrează clar amestecul în aceeași oală cu borș a politicului cu economicul. Secretarul general, dr. Gheorghe Predescu, cel care semnase inepția, intrase, probabil, de curând în rândurile partidului Frontul Plugarilor al cărui șef era Petru Groza, premierul numit de ruși de la acea dată. Nu trebuie uitat, totuși, și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]