1,132 matches
-
la toate nivelele. În aceasta perioada copilul este foarte sensibil atât la stimulii motori, cât și la lipsa de exercițiu (S. Israel, M. Buhl, 1990, apud. C.Gevat, 2002)18. Etapa pubertară reprezintă, în opinia lui A. Dragnea și A.Bota (1999), un interval optim pentru învățarea majorității deprinderilor motrice specifice ramurilor de sport, precum și pentru dezvoltarea capacității de rezistență (n.n. direct interesată pentru subiectul acestei lucrări). Acum ar fi etapa optimă pentru inițierea copiilor în practicarea unor eforturi sportive specifice
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
construirea imaginii de sine a sportivilor de performanță, Editura Semne, București; 30. Dombovy, M.L., & al. (1987), Exercise performance and ventilatory response in the menstrual cycle, în revista „Medicine Science and Sports Exercise”, volum 19, pp.111-117; 31. Dragnea, A., C., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București; 32. Drăgan, I., Demeter, A., (1990), Sport și sănătate, Editura SportTurism, București; 33. Drăgan, I., (2002), Medicină sportivă, Editura Medicală, București; 34. Drăgan, I., (1994), Medicină sportivă aplicată, Editura Editis
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
efectul vizat este unul segmentar; mișcare segmentară act motric localizat precis la nivelul unei segment corporal (articulație, grupă musculară). Poate fi utilizată pentru însușirea sau/și corectarea mișcărilor globale, complexe; mișcare morfocinetică mișcare declanșată de un model intern (Dragnea, A.C., Bota, A. 1999), forma gestului motric fiind subiectul propriu zis al mișcării (exemplu: scrisul); mișcare topocinetică ansamblu de acte motrice orientate spre repere spațiale. După Dragnea, A.C., Bota, A. (1999), un rol esențial în planificarea, execuția și controlul acestor mișcări în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mișcărilor globale, complexe; mișcare morfocinetică mișcare declanșată de un model intern (Dragnea, A.C., Bota, A. 1999), forma gestului motric fiind subiectul propriu zis al mișcării (exemplu: scrisul); mișcare topocinetică ansamblu de acte motrice orientate spre repere spațiale. După Dragnea, A.C., Bota, A. (1999), un rol esențial în planificarea, execuția și controlul acestor mișcări în ocupă reprezentările spațiale, dinamica, amplitudinea și direcția lor fiind determinate de poziția obiectelor în spațiu (exemplu: prehensiunea apucarea cu mana); mișcare naturală act motric foarte automatizat, însușit
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
DELEGAȚIA NAȚIONALĂ PENTRU NEGOCIEREA ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ* VASILE PUȘCAȘ Ministru Delegat, Negociator Șef pentru aderarea României la Uniunea Europeană * Ioan Alexandru (MJ) * Ion Antonescu (MCC) * Bogdan Aurescu (MAE) * Liliana Bara (MAPM) * Ion Bazac (MS) * Mihai Berinde (MIR) * Marius Sorin Bota (MTL) * Răzvan Cirică (MMSS) * Maria Crivineanu (MIE) * Radu Damian (MEC) * Mihai David (MDP) * Alexandru Fărcaș (MAI) * Daniela Gheorghe (MFP) * Alexandrina Luminița Hîrțan (MCTI) * Enache Jiru (MFP) * George Cristian Maior (MAPN) * Mihnea Motoc (MAE) * Daniela Nicolaescu (MT) * Leonard Orban (MIE) * Gheorghe
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
corpului și înălțimea centrului de greutate față de suprafața de sprijin (Hay, 1980, pg. 154). Menținerea echilibrului o anumită perioadă de timp depinde de mai mulți factori, dintre care unii sunt condiționați genetic, reflexele având un rol important în acest sens (Bota, 2002, pg. 391). Stabilitatea poate fi dezvoltată atât prin exerciții proiectate în acest scop, cât și prin inducere ca urmare a folosirii de exerciții utilizate în alt scop decât îmbunătățirea echilibrului. În unele discipline sportive, printre care și tirul sportiv
EVALUAREA ECHILIBRULUI CU AJUTORUL PLATFORMEI DE ECHILIBRU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Iacob Hanțiu, Adriana Floruța () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_799]
-
a poetului, O, 1987, 15; Ada D. Cruceanu, „Curat și nebiruit”, F, 1987, 5; Marian Odangiu, Poezie și devenire, TR, 1987, 33; Al. Cistelecan, Un poet de cortegiu, LCF, 1992, 25; Adrian Dinu Rachieru, Cercul Doclinian, LCF, 1996, 30; Ionel Bota, Muntele și poezia. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Reșița, 1997; Valentin F. Mihăescu, Un romantic temperat, „Azi” (supl. literar), 1997, 23; Dicț. scriit. rom., II, 111-112; Simona-Grazia Dima, Balanța invizibilă, CNT, 1999, 22; Cornelia Ștefănescu, Melancolia lucidității, RL, 2001
DOCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286808_a_288137]
-
A. E. Baconsky, Colocviu critic, București, 1957, 45-98; Svetlana Matta, Existence poétique de Bacovia, Winterhur, 1958; Petroveanu, Pagini, 255-259; Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Viața poetului, București, 1962; Lovinescu, Unde scurte, I, 71-74; Călinescu, Aspecte, 7-23; Felea, Dialoguri, 37-44; Manolescu, Lecturi, 63-86; Bote, Simbolismul, 475-476; Negoițescu, Scriitori, 137-153; Ciopraga, Portrete, 145-152; Rașcu, Amintiri, 7-101; Baconsky, Marginalii, 353-361; Tomuș, 15 poeți, 112-126; Gáldi Lászlo, Fonosimbolismul rimelor în „Nocturnele” lui Bacovia, LR, 1969, 2; Mihail Petroveanu, Bacovia, București, 1969; Liviu Chiscop, George Bacovia (1881-1957). Bibliografie
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Destăinuiri”, U, 1938, 16; Constantinescu, Scrieri, I, 193-196; Al. Iacobescu, Șerban Bascovici, „Destăinuiri”, CTC, 1938, 1-2; Ștefan Baciu, Șerban Bascovici, „Destăinuiri”, „Sfarmă-Piatră”, 1938, 132; Perpessicius, Opere, VII, 321-325; Petru Comarnescu, Traducerile din Baudelaire ale lui Șerban Bascovici, RFR, 1940, 11; Bote, Simbolismul, 146, 148; Adriana Iliescu, Literatorul, București, 1968, 120-124; Ciopraga, Lit. rom., 444-445; Micu, Scriitori, 105-106; Nae Antonescu, Șerban Bascovici, RL, 1991, 1; Dicț. scriit. rom., I, 205-206; Șerban Bascovici, DCS, 100. D.M.
BASCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285666_a_286995]
-
inițiale : pentru că „e prea mic” sau „prea voios”, sau pentru că „nu e al lui [al solomonarului]” (3, p. 44 ; 8, p. 147 ; 9, p. 188 ; 39, p. 30). În alte cazuri, solomonarul lovește sau doar amenință balaurul (norii) cu o „botă” (bâtă) cu care s-a scos o broască din gura unui șarpe (18, pp. 164-170 ; 33, p. 125) sau cu o nuia de alun („nașul șarpelui”) cu care a fost omorât un șarpe (atenție la valențele magice ale armelor), cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
DETERMINANȚII PERFORMANȚEI FIZICE LA PRACTICANȚII SCHIULUI ALPIN Adrian Nagel, Claudiu Avram, Martin Domokos, Eugen Bota Universitatea de Vest, Timișoara, FEFS Cuvinte cheie: performanță fizică, schiori, forță, anduranță. Rezumat Creșterea performanței fizice (asocierea dintre forță, anduranță și rezistență musculară) și menținerea acesteia la un nivel ridicat este un obiectiv important pentru toți practicanții schiului alpin. Studiul
DETERMINANȚII PERFORMANȚEI FIZICE LA PRACTICANȚII SCHIULUI ALPIN. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Adrian Nagel, Claudiu Avram, Martin Domokos, Eugen Bota () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_824]
-
politică din Transilvania și totodată mai apropiată și de cercurile politice și culturale din România. La A.C. au publicat versuri și proză I. Al. Lapedatu, Theochar Alexi, I. Popescu, N. Baboean, Isaia Bosco (sub pseudonimul Iason Bianu), I. C. Panțu, T. Bota, I. S. Bădescu, S. Fl. Marian, Al. I. Hodoș (I. Gorun), A. Bârseanu. S-au republicat și scrieri de D. Bolintineanu, Maria Flechtenmacher, G. Crețeanu, T. T. Burada, Fr. Damé. Printre autorii străini din care s-a tradus se numără
ALBINA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285221_a_286550]
-
și artistic al Transilvaniei, F. devine un simbol al destinului tragic al provinciei destrămate. Scopul său este regruparea forțelor intelectuale ardelene la București și organizarea de redacții în principalele orașe ale Transilvaniei: Arad (Al. Negură, George A. Petre), Beiuș (George Bota, Titus L. Roșu, Iosif E. Naghiu), Sibiu (Victor Papilian, președintele Asociației Scriitorilor din Ardeal, Grigore Popa, Al. Dima, Paul Constant), Brașov (Octav Șuluțiu, Gh. Tulbure, C. Sassu, D. Gherghinescu-Vania). În primul număr este deplâns destinul celei mai vechi reviste românești
FAMILIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
-
și rezultatul campaniilor susținute de F., a numeroase articole de sprijinire a acestei inițiative (Teatrul românesc de la Oradea, Ofensiva culturală, Deschiderea Teatrului de Vest). Într-o serie de articole semnate de Al. Keresztury-Olteanu (Între București și Budapesta) și de George Bota (Unificare sau armonizare?, Renașterea naționalismului), se combate propaganda maghiară ce urmărea revizuirea Tratatului de la Trianon. Preocupările pentru emanciparea femeii, o orientare privilegiată a seriei de până la 1906, revin prin mai multe însemnări și articole (Femeia în familie și societate de
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
Ioan Lupaș de N. T. Ionescu ș.a.), prin articole istorice (Organizațiile voievodatelor și cnezatelor la românii din Crișana de E. Țigu, Diecii și preoții din trecutul românilor bihoreni) sau prin consemnarea evenimentelor socioculturale din provincie (Astra în 1926 de George Bota, Universitatea liberă „E. Gojdu” de Teodor Neș ș.a.). Seria a treia, purtând subtitlul „Revistă lunară de cultură”, adună în colegiul de redacție mai vechi colaboratori, precum George Bota, Emil Isac, Ion Th. Ilea, Al. Olteanu, Cezar Petrescu ș.a. Orientarea revistei
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
sau prin consemnarea evenimentelor socioculturale din provincie (Astra în 1926 de George Bota, Universitatea liberă „E. Gojdu” de Teodor Neș ș.a.). Seria a treia, purtând subtitlul „Revistă lunară de cultură”, adună în colegiul de redacție mai vechi colaboratori, precum George Bota, Emil Isac, Ion Th. Ilea, Al. Olteanu, Cezar Petrescu ș.a. Orientarea revistei rămâne tot naționalistă, dar prin promovarea unei literaturi de mai bună calitate și prin diversificarea tematicii se pierde caracterul de revistă magazin. Gheorghe Tulbure deschide acum primul număr
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
XIX-lea: At.M. Marienescu, S.Fl. Marian, G. Dem. Teodorescu, Petre Ispirescu, D. Stăncescu, Andrei Bârseanu (în colaborare cu Jan Urban Jarník), Elena Niculiță-Voronca. Li se adaugă Gr. Sima al lui Ion, O. Poruțiu, I.T. Mera, Al. Tuducescu, L. Bota, N. Petra-Petrescu, Sofronie Liuba și Aurel Iana, Simeon Mangiuca și mulți alții. Alături de materialul propriu-zis, mai ales după 1875, au apărut și articole, fie în legătură cu importanța folclorului pentru cultura română, fie tratând caracteristicile diverselor specii ori ocupându-se de muzica
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
culturală” (Cuvânt înainte). Sunt reproduse poezii de O. Goga, St.O. Iosif, Dimitrie Anghel, Panait Cerna, Aron Cotruș, Zaharia Bârsan, Th.D. Speranția, Nichifor Crainic, Alfred Moșoiu, Vasile Militaru, Petre Dulfu, Leontin T. Turcu, George Meseșan, Ioan Iordache, George Popovici, G. Bota, Mihail Rob, Aurel Pustai, Al. Nicorescu, Liviu Mihali. Și la sectorul proză se mizează pe scrieri devenite clasice, aparținând lui B. Delavrancea, Al. Vlahuță, I. Agârbiceanu, Emil Gârleanu, Al. Cazaban, Gh. Brăescu ș.a. Chiar și pentru traduceri se apelează la
MESESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288096_a_289425]
-
II, 65-74; Călinescu, Ist. lit. (1941), 456-468, Ist. lit. (1982), 517-529; Pillat, Tradiție, 230-244; D. Caracostea, Critice literare, II, București, 1944, 199-210; V.G. Paleolog, Viziunea și audiția colorată sinestezică la Alexandru Macedonski, București, 1944; Baconsky, Poeți, 57-76; Micu, Literatura, 223-238; Bote, Simbolismul, passim; Adrian Marino, Viața lui Alexandru Macedonski, București, 1966; Negoițescu, Scriitori, 65-90; Streinu, Versificația, passim; Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, București, 1967; Manolescu, Metamorfozele, 7-12; Adriana Iliescu, „Literatorul”, București, 1968, passim; Tomuș, 15 poeți, 46-61; Nicoletta Corteanu Loffredo
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
iarbă, Iași, 1915; Cuvinte despre oameni, Iași, 1916. Repere bibliografice: Al.T. Stamatiad, „Din umbră”, proză de Hidalgo, „Viitorul”, 1913, 1800; Lovinescu, Scrieri, IV, 104-105; Jean Hefter, Condamnatul, „Lumea”, 1919, 302-305; Theodor Rășcanu, „Promoția 1907”. Alfred Hefter, „Epoca”, 1935, 2011-2012; Bote, Simbolismul, 98-99, passim; Rașcu, Amintiri, 125-127; Elena Zaharia, Ion Vinea, București, 1972, 47. R.Z.
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
1991; Ștefan Bănulescu, Quand les sangliers étaient doux, Nîmes, 1996, Yasmina, Nîmes, 1998; Gib I. Mihăescu, La Femme russe, postfața trad., Nîmes, 1997. Repere bibliografice: Dragoș Vrânceanu, „Jean-Paul Sartre”, LCF, 1964, 15; Lucian Raicu, „Jean-Paul Sartre”, GL, 1964, 20; Lidia Bote, O „introducere” la J.-P. Sartre, TR, 1964, 35; G. Gheorghiță, „Structuri libere”, ATN, 1970, 6; Liviu Petrescu, „Structuri libere”, TR, 1970, 26; Valeriu Cristea, „Structuri libere”, FLC, 1970, 35; Geo Șerban, Rigoarea reabilitată, LCF, 1970, 46; Georgescu, Printre cărți
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
Stăncescu, Sofia Nădejde, Th. D. Speranția, N. Iorga, I. L. Caragiale ș.a. sunt puse astfel la îndemâna cititorului din Transilvania. Cu aceeași intenție se reproduc și scrieri ale unor înaintași, printre care Alecu Văcărescu, Anton Pann, V. Alecsandri. Dintre ardeleni colaborează Ioan Bota, Ioan Scurtu, Emil Sabo, Grigore Sima al lui Ion, Andrei Bârseanu, I. Cândea, I. Moța, Elena din Ardeal. Trimit poezie populară Petre Alexe și Sabin Safta, publicându-se de altfel multe balade, colinde, strigături, la care nu se indică autorul
REVISTA ORASTIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
Papagalii”, „Gazeta de duminică”, 1928, 163; Horia Stanca, „Taina”, „Națiunea română”, 1935, 207; Horia Stanca, „Coleopterele”, „Națiunea română”, 1937, 17; Nicolae C. Razu, „Coleopterele”, „Naționalul nou”, 1937, 829; Lovinescu, Scrieri, IV, 522-523; Horia Stanca, „Epigrame”, „Freamătul școalei”, 1938, 3-4; George Bota, „Epigrame”. „Replici”, F, 1938, 9-10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 641, Ist. lit. (1982), 722, 1018; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 239-240, 259-261; Valentin Silvestru, „Pălăria”. „Urechea mahalalei”, F, 1975, 3; Brădățeanu, Istoria, II, 75-76; Modola, Dramaturgia, 216-217; Todor
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
Ibrăileanu, Opere, IV, 119-122; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 109-111; Călinescu, Cronici, II, 274-278; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 152; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 35; Călinescu, Ist. lit. (1941), 591, Ist. lit. (1982), 667; Sevastos, Amintiri, 433-434; Bote, Simbolismul, 17; Ciopraga, Lit. rom., 718-721; Cora Barbu, Lenormanda Benari, Gheorghe Popescu, Izabela Sadoveanu. Viața și opera, București, 1970; Scrisori-Ibrăileanu, II, 319-357, III, 223-226; Călinescu, Scrisori, 286; Vasile, Conceptul, 221-222; Margareta Feraru, Izabela Sadoveanu la „Viața românească”, RITL, 1994, 2
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
Demetrescu, Profile, 93-100; Chendi, Fragmente, 199-206; Petre Grimm, Traduceri și imitațiuni românești după literatura engleză, DR, 1922-1923; Ion Gherghel, Schiller în literatura română, București, 1933, 42-48; Călinescu, Ist. lit. (1941), 469, Ist. lit. (1982), 531-532; Ciorănescu, Lit. comp., 195, 234-236; Bote, Simbolismul, passim; Dicț. lit. 1900, 815-816. S.C.
STOENESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289941_a_291270]