7,946 matches
-
scoase un șuierat de flăcău, iar după două minute apăru Maria crezând că s-a aprins casa ori că, Doamne ferește!, a murit chiupul cel mare! Victor a comandat scurt: Eu aduc vin, tu vezi păstramă de berbec Încălzită În rolă, brânză de oi și o mămăliguță, oaspeții noștri ne vor scuza că nu avem mâncare gătită, dacă ne anunțați mai din timp! Maiorul a stat cu fundul pe pat până au băut câte trei pahare, apoi (din „spirit de gașcă”, glumi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
în ziua când își luase diploma în drept, bunica lui ținând în brațe primul ei copil. Mergând după Thérèse își spuse cu tristețe că era ca și cum și-ar fi adus mireasa în această casă veche. Fata îi dădu pâine cu brânză și un pahar de vin și se așeză de partea cealaltă a mesei din bucătărie. El rămase tăcut din cauză că-i era foame și era copleșit de gânduri. Aproape că nu mai trecuse pragul bucătăriei din vremea copilăriei - pe atunci venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
am simțit durerea. M-am trezit din somn plângând... Nu era noapte, era dimineață, spuse Charlot. N-a fost noaptea? — Nu. — Și-atunci ce-o fi însemnat durerea aia? Absolut nimic, zise Charlot și începu să taie o bucată de brânză în cubulețe minuscule. Așa facem mereu. Ne închipuim că există un anume înțeles în întâmplări, dar apoi vedem că am greșit... de fapt, nu există. Te trezești din cauza unei dureri și-ți spui că e din dragoste... dar lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
greșit... de fapt, nu există. Te trezești din cauza unei dureri și-ți spui că e din dragoste... dar lucrurile nu se leagă. — Ne iubeam atât de mult, spuse ea. Simt că am murit odată cu el. El tăia întruna bucățele de brânză. —Interpretezi lucrurile greșit, ai să vezi asta cu timpul, zise el blând. Voia să se asigure că nu este răspunzător pentru două morți. Era recunoscător pentru faptul că fata simțise durerea noaptea și nu la ora șapte dimineața. Nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
sfoară până și pe diavol. Grozav îl mai urăști! —Păcatul meu să fie! Pentru că eu n-am să-l iert. Eu n-am să mor binecuvântată, spuse tânăra. Parcă spuneai că ți-e foame. Nu prea te-ai atins de brânza aia. E bună. Ar cam fi timpul să plec, spuse Charlot. —Nu-i nici o grabă. A avut un preot lângă el? — Da, așa cred. Era un preot într-o altă celulă care făcea treaba asta. — Încotro pornești acum? Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
spre noi. „Bade Costâne, încearcă matale pe coarda ceea, că ne halesc lupchii! Uite la ei cum ne țintesc cu ochii.” „Brrr!” o făcut Goguță, tremurând ca varga...Am început să cânt eu mai avan, dar tot nu ieșea mare brânză.” Pâcule! Să nu spui că nu s-o rupt și ultima strună a lui Costân, că atunci povestea nu mai are nici un haz - l-a luat la vale pe povestitor moș Dumitru. Dumitre, nu ai noroc nici de data asta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
amintească pe ce lume trăiește. Și cât mai are de trăit. După o socoteală rapidă, constată că mai are două zile pline și ceva - nu se știe cât - dintr-o a treia, ziua de duminică. În fond, nu e mare brânză să fii nemuritor. Ba chiar îți răpește din farmecul vieții: ce poate fi mai plictisitor decât să știi că nu 175 ți se poate întâmpla nimic care să te surprindă? E ca și cum ai vedea un film a suta oară: și
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a primit sarcină să se ocupe de o mini-librărie, În interiorul instituției. Dar pentru asta-i trebuiau relații la Centrul de librării: „Spre disperarea mea, aflam că prietenii au pile la Alimentara, pentru ulei, zahăr, unt, lapte, nechezol, Murfatlar la litru, brînză de 14,50; la Gostat pentru cîrnați proaspeți și pui frații Petreuș, fără capete și gheare; la Casele de comenzi pentru margarină Rama, lapte condensat, pastă de dinți Maxam compot de ananas cubanez, țigări BT; la Crevedia pentru ouă; la
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nu mai am nici un rost pe lume, decît să stau la cozi. Am stat la coadă la butelie, la mălai, la făină, la ulei, la ouă, la salam, la nechezol, la hîrtie igienică, la cartofi, la lapte, la vin, la brînză, la chibrituri, la lemne, la gaz, la...am uitat la ce dracu am mai stat.[...] Cel mai bănos era de stat la cozi În locul evreilor care umblau după acte și aprobări ca să plece În Palestina. Ajunsesem omul care stă la
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
întrebările, de-ți vine să te culci mai bine într-un sac cu purici decât în casă cu tine. Iar cât privește pe Dănilă, ne-om înțelege noi într-un fel. Frate mi-i sau nu? ANISIA: Frate, frate, da' brânza-i pe bani, bărbate! Că, să mă ierte Dumnezeu, da' nu l-am văzut măcar o dată venind la noi să n-aibă nevoie de ceva. Și dă-i azi, și dă-i mâine... Da' nici la noi nu-i izvor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
curcani pântecoși, din care ne-om da silință să pregătim borșul și răciturile de trebuință. Din iazuri să ni se tragă negreșit, în fiecare dimineață, câte un năvod din cele mari cu pește burdușit. Zece burdufuri de bivol îndesate cu brânză de oi, din care nu se poate găsi decât pe la noi. Din fruntea făinei de grâu poftesc paisprezece saci, pentru placinte rumene și pentru falnici cozonaci, zahăr, mirodenii, ulei, unt și sare, cât oi putea încărca în două care. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bășică, două-trei jonglerii pe lângă Gicuță Hagi, și să vezi sondaje... Că Milică, așa-mi spunea el, le are domne, artist! A fost o eroare, Mugure! Io și când eram mic stăteam numai în poartă! Normal că n-am făcut mare brânză! O artrită mai veche și... m-am împiedicat. O e-roa-re! Și declinul ulterior, cu securiștii care...! Inevitabilul declin! Mai întâi trebuia să mă lăsați și pe mine la înaintare. Un meci-două, că nu vă ceream cine știe ce. Atunci avea capital electoral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ce este și eu trag o fugă acasă, fac mâncare și îndată-s înapoi” - o grăit bătrâna, bucuroasă. „Că bine zici, bre!” - o aprobat-o moșul. Cât ai bate din palme, bătrânica ne-o pus în față o bucată de brânză și un dărăb de mămăligă. Alături, un ulciuor cu apă. Nu ne venea să credem. Am făcut cruce și ne-am așezat lângă ștergarul cu bunătăți... „Doamne Dumnezeule! De când nu am mai văzut așa ceva în fața ochilor!” - mă gândeam, în timp ce mâncam
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu mai scap din vâltoarea ce mă cuprinsese, vâltoare care mă ademenea asemenea unui ochi de apă viclean care vrea să te ducă În adâncuri. Acasă ne aștepta o supă de cocoș cu găluște. La desert am avut plăcintă cu brânză ( pască poloneză) pe care o făcusem cu o zi Înainte. Fructele (smochine, kivi, struguri), ciocolata nu lipseau de pe masă. Seara, Înainte de culcare, am băut un ceai verde cu lămâie și miere de albine. Singura problemă, și cea mai delicată, a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
traista cu mâncare ( se purta În acea vreme, traista țesută din cânepă, cu dungi vărgate: roșu, negru, albastru, verde). Cu cât era mai colorată, cu atât li se părea mai frumoasă. Ce puteau să ia la câmp decât: ouă fierte, brânză, ceapă, borș cu cartofi sau cu fasole, mămăligă și, destul de rar, o bucată de păine și desigur, o damigeană cu apă. Cei care aveau În echipă și bărbați mai strecurau câte o sticlă de jumătate, cu țuică sau vin. Sapele
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
bidon În brațe și a trimis-o sus pe deal, unde era o fântână. A trecut o oră, două, trei ore, și netoata de fiică sa tot nu mai venea. Soarele ardea din ce În ce mai tare și, după borșul de fasole și brânza de oaie, setea a devenit de nesuportat. A mai Împrumutat câte o cană cu apă de la vecini, dar fiecare Își drămuia această sfântă licoare deoarece știau că nu aveau de unde să mai facă rost până seara, când se Întorceau acasă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
două mese din lemn, și scaune de forma unor băncuțe. Pentru prima zi, Îmi luasem mâncare de acasă. Am adus sacoșele din mașină, le-am așezat pe una din mese și am pregătit un prânz rece: șnițele, șuncă presată, crenvurști, brânză, cârnăciori subțiri, măsline, pulpe de pui, roșii, ardei gras, danone cremoso .... Sigur, n-am putut mânca atât de mult, am gustat din toate câte puțin, până am ajuns la saturație. Într-o sticlă de coca-cola, ½ litru, aveam pregătită cafeaua. Sunt
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
destul de rece. La ora 9.00 trebuia să fiu la masă, astfel că am fost nevoită să mă Îmbrac și să aștept măicuța I să-mi bată discret la ușă. Eram singură În sala de mese. Mă așteptau două ochiuri, brânză proaspătă de vaci, roșii, pâine, toate produse și făcute În gospodăria proprie, și o cafea. E bună liniștea, dar simțeam că mă urmărește cineva, dintr-un ungher gata să mă sufoce. Revenind În cameră, mi-am adunat toată energia și
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și am rămas până la sfârșit. La ora 18.00, aflându-mă În cameră, a venit măicuța L și m-a invitat la masă. De data aceasta n-am mai fost singură; erau și celelalte măicuțe . În timp ce mâncam, borș cu carne, brânză cu smântână și mămăliguță -, una dintre măicuțe s-a Îndreptat spre mijlocul sălii de mese și a citit pasaje din biblie, sau din rugile scrise special pentru cele ce trebuiau să se lepede de păcat. Folosind ades termenii de: păgân
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a citit pasaje din biblie, sau din rugile scrise special pentru cele ce trebuiau să se lepede de păcat. Folosind ades termenii de: păgân, ateu, eretic, orgoliu, fățărnicie ș.a., aveam impresia că toate aceste inadecvate expresii erau Îndreptate asupra mea. Brânza de vaci era foarte bună și untoasă, dar am Început să simt nodurile În gât. Am răsuflat ușurată când și-a Încheiat pledoaria. „Doamne ajută!” mi-am spus și eu În gând, Învățând această expresie Într-o zi și jumătate
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
copilașii, se gândea mereu ce să le mai gătească. Avea câteva găini. Când se adunau ceva ouă, le zicea copiilor: - Astăzi vom mânca scrobușor cu apă bună! Scrobul era un fel de mâncare pregătită din ouă bătute (uneori amestecate cu brânză, jumări, ceapă, mărar) și coapte la foc mic. Această mamă inventase încă un fel de scrob: bătea ouăle bine, bătea și ceva făină de grâu cu apă „bună”, care era adusă anume de la acea fântână, le amesteca, le mai bătea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și de terenuri de pe care să le poată asigura hrana. și le-o asigura. Mai avea flăcăi, fete, nepoți și nepoate, care-l ajutau nevoe mare la toate câte se cereau a fi realizate, pentru ca, prin valorificarea laptelui și a brânzeturilor provenite de la animalele sale, banii din putină să sporească, mereu, nu chiar ca bureții după ploaie, dar, nici prea departe de asemenea mod. Își montase, pe sub streșini, mai cu seamă la partea dinspre drum, niște sfredelituri, lucrate artistic, un fel
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cu ea un fel de pungă, mare, din plastic gros și rezistent, care se strângea, împăturindu-se, atât de ingenios, încât, la urmă, o puteai pune și într-un buzunar mai încăpător. A trecut prin punctul de frontieră ca prin brânză. Unde te călătorești, feministo, a fost întrebată, glumeț, de către vameșul temut. Ia, până dincolo, să aduc feministelor mele câteva sarmale, de la restaurantul vostru vestit. Drum bun. Servici bogat în capturi. Mulțumesc. S-a dus direct la contrabandistul cu țigări, la
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe văioaga dinspre pădure, incitând la gândire profundă și dragoste strămoșească. Moș Costache, bătrân și frumos ca un stăpânitor de mulțimi, pe tron, chema, în stânga și în dreapta: urșii! Au sosit urșii. Veniți repede; anunțați-vă, că se răcește de tot, brânza. Hai, copii, veniți la urșii moșului. Luați. Spuneți bogdaproste și mâncați. Să fie în sănătatea mea! Nu doar copiilor erau adresate repetatele chemări, ale lui Moș Costache Enescu, moșier, tată al vestitului muzicolog de mai târziu, George Enescu, ci, tuturor
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cocoțat pe carul de dinainte, tras de doi boi floreni, voinici, împărțea, celor care-i răspundeau chemării, urșii, cu care-i obișnuise, de mai mulți ani. Un urs de al lui moș Costache Enescu era alcătuit dintr-un bulgăre de brânză de oi, preparată la putină, de mărimea unui ou, învelit cu un mic strat de mămăliguță caldă, rotunjit bine între palme, dezmierdat, apoi, de aceleași palme, ale alcătuitorului, și așezat, apoi, unul lângă, ori unul peste altul, în coșul carului
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]