3,717 matches
-
pânză de casă creață și învărgată, decorată cu râuri pe piept și mâneci, cusute cu arnici negru și paiete), fustă (confecționată din catifea neagră, decorată în mod inedit, cu flori stilizate realizate din coconi de mătase naturală și paiete) și brâu (catifea roșie brodată cu fir metalic auriu și ciucuri metalici). Testamentul Mariei Tănase este una dintre piesele de rezistență din expoziție. TESTAMENT „Las toată averea mea mobilă, ce se va găsi în patrimoniu la data decesului meu, surorii mele Aurica
Maria Tănase. Testamentul artistei, expus la Casa Băniei din Craiova-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102001_a_103293]
-
la începuturile construcției noastre democratice). -o reușită este decorul Adrianei Grand, care comunică discret ”replici” cu mare forță simbolică, dincolo de cuvinte. Ca și costumele, care reușesc să fie comice fără a deveni caraghioase. Cațavencu în frac roșu și chimir la brâu, Agamiță cu pardesiu ca pașoptiștii din cartea de istorie....cred că spun totul. Grija pentru detalii se observă de la ghetrele muzicanților până la căștile personalului de scenă, care întăresc metafora menționată mai sus (societate în construcție etc). - metafora șantierului nu e
Nicoleta. Mâna care îți dă mandatul () [Corola-website/Journalistic/104475_a_105767]
-
Univers. I-am răspuns domnișoarei din diaspora printr-un text public, care rămâne valabil în totalitate (www.mariana-badea.ro, sub titlul „Intelect la temperatura camerei"); despre cei care au comentat la textul tinerei insomniace, constat că ei funcționează exclusiv de la brâu în jos și că au descoperit ce mult le plac fecalele, pe care le valorifica pasional. O altă defăimare aparține UNICEI foste eleve, Andreea Popescu, pe care nu mi-o amintesc și nici nu știu în ce clasa a fost
Mama lui Mircea Badea, reacție după un text plin de ură: Știți că v-am iubit, ca pe ceilalți copii ai mei by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102653_a_103945]
-
al Copoului și de mândrie al ieșenilor, teiul, secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal ca un brâu din piele purtat cu fală mai ales de către maramureșeni, frumos ornamentat și cu franjuri multicolore. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415860191.html [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
secularul copac fără de seamăn ce-i poartă numele aceluiași unic poet al românilor de pretutindeni, indiferent dacă sunt ieșeni, basarabeni, bănățeni sau dobrogeni ca și mine. Teiul lui Eminescu, străjuit de câteva brâuri din platbandă groasă din metal ca un brâu din piele purtat cu fală mai ales de către maramureșeni, frumos ornamentat și cu franjuri multicolore. Alături de tei străjuiau la siguranța lui și a statuii poetului, obeliscul cu cei patru lei măreți, culcați pe patru labe, având coamele lor stufoase, ridicate
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415860191.html [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
Marioară”, în timp ce aduna iarbă și frunze. S-a apropiat tiptil să o vadă. Cânta frumos. Dar mai frumoasă era ea, aplecată, cu sânii apăsând amenințător în bluza subțire și cu fusta ridicată într-o parte și prinsă cu poalele la brâu. Băiatul a rămas cu privirile ațintite pe pulpele puternice și frumoase, bronzate și fără de cusur, dezgolite până sus, uitând să mai clipească. Nu mai văzuse așa picioare de femeie și nici sâni legănându-se sălbatic la fiecare ridicare și coborâre
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
i se trimite prea puțină mâncare. Mama vitregă spunând că îi trimite destulă mâncare, tatăl ei a pândit sosirea fetei și văzând cum împarte celor sărmani, s-a înfuriat afară din cale și scoțând barda pe care o purta la brâu, azvârlind-o spre ea, a lovit-o la un picior din care a curs mult sânge iar ea și-a dat în felul acesta sufletul în mâna lui Dumnezeu. Sfânta Filofteia avea atunci vârsta de 12 ani. Documentele arată că
SF.MC. FILOFTEIA DE LA CURTEA DE ARGEŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/7_decembrie_sfmc_filofteia_ion_untaru_1386408124.html [Corola-blog/BlogPost/363312_a_364641]
-
Menestrel de insomnie, Solfegii cresc grădina mea. Salcâmi cu urmă de ciorchini, Fost-au miri în altă vreme, Tăcuți, ei, martori de destin, Știu că vara o să-i cheme. Măceș și maci și verde grâu, Floarea-miresii uscățind, Ogorul înflorit la brâu, Pământul, seva lui mustind. Parfum de soc și ape moi, Spumă de nori cerul ară, Clipește-n tină și noroi Geana zorilor de vară. Referință Bibliografică: MAI DE VARĂ / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI
MAI DE VARĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1464060928.html [Corola-blog/BlogPost/375358_a_376687]
-
Măruța Coman) - femeie slabă și foarte brunetă, care mergea iute-iute pe drum și vorbea repezit, printre dinți; Flocea (Gheorghe Brănescu) - purta barbă lungă și avea foarte mult păr pe piept, era fierar-potcovar (țigan românizat) și obișnuia să lucreze gol până la brâu și plin de funingine de la foale; Găzaru (Laie Teșcuț) - în tinerețe fusese negustor ambu¬lant de gaz; Ghița Primita (Ghița Hereșanu, Ghița lu’ Dudeș) - umbla noaptea (se pare că era somnambulă) și adeseori vorbea singură, fără rost; Gospodaru (Laie Bășoi
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
și care era mult mai agil ca Hoplomacus însă nu avea îmbrăcat în armură decât brațul cu care lupta, printr-o za care cuprindea umărul cu niște centuri legate în jurul pieptului. În rest doar o centură de piele îi cuprindea brâul și vintrele iar niște cizme tot din piele îi apărau picioarele până deasupra genunchilor. Capul îi era acoperit cu o cască în vârful căreia se zărea atașat un grifon de aramă. Cealaltă pereche de pe nisipul arenei, și anume ,,Murmillo” care
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1408352027.html [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
dar totuși speram că într-o zi vom mai avea un palat locuit de rege, nu numai cetăți în ruine, singurele pe care am avut voie să le știm rămase de la domnii noștri. Înțelegeam că va fi greu de trecut brâul de gheață al istoriei și trăiam în speranța întâlnirii cu Regele nostru, speram că țara dungată de rănile șenilelor se va preschimba piedestal pe care va reveni Regele nostru care este ființa istoriei, azi. „Europa liberă” ne-a întreținut vie
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1458979803.html [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]
-
Cruci a Mântuitorului, Patriarhul, mitropoliți, episcopi, preoți și pelerini din toată lumea. Clopotele începeau să bată. Se înconjura, de trei ori, Sfântul Mormânt, cântându-se "Invierea Ta Hristoase", după care Patriarhul se dezbrăca de veșminte și rămânea doar cu stiharul, epitrahilul, brâul și mânecuțele. El era controlat cu deosebită strictețe de către reprezentanții tuturor autorităților bisericești și de stat, pentru a nu avea ascunsă vreo sursă de foc spre a înșelarea credincioșilor. Toate luminile, candelele și lumânările se stingeau, se rupeau pecețile, iar
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_impacarii_.html [Corola-blog/BlogPost/359640_a_360969]
-
de ei, de teamă să nu mi se întâmple ceva neprevăzut. Culesul avea loc toamna târziu, după căderea brumii și la plecare trebuia să ne îmbrăcăm gros de tot. Asemenea la secerat de grâu: își legau lelițele colțul zuvelcilor la brâu să nu le incomodeze, luau secerele în mâini, prindeau cu hărnicie spicele cu mâna stângă, se aplecau și tăiau grâul de la rădăcină, până când dădeau gata snopul. Și mai departe clădeau câte o claie dintr-un număr aproape mereu același de
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Momente > TOAMNA ȚI-A ADUS ÎN OCHI TOT CERUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului N-am îndrăgit toamna niciodată. Ba mint, când eram copil, mi-a plăcut; În rochiță, la brâu adunată, Strângeai mere, într-un râs prefăcut. Mai târziu, când începusem școala, Că n-o să-ți placă mărul m-am temut; Toamna mă-ndemna să-ți umplu poala, Iar gura mea tânjea să te sărut. Pe buze, sărutu-l simt arsură
TOAMNA ŢI-A ADUS ÎN OCHI TOT CERUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_ti_a_adus_in_ochi_tot_cerul.html [Corola-blog/BlogPost/364511_a_365840]
-
pe care îi recomanda domnia sa „prostimii române”! Să vedeți și dumneavoastră cum e... să trăiești fără lovele! 2. În lungile voastre vacanțe parlamentare să mergeți la o stână și să faceți un pic de voluntariat! Aer curat, zăpada pân’ la brâu, frrrig și muzica produsă de corul lupilor flămânzi! Auuuu! Lăsați ciobanii să se mai odihnească și ei! Iar ca să demostrați că sunteți „cei mai tari”, luați cu voi doar doi câini... in loc de trei câți sunt limitați de lege
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1450669262.html [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
ale spectatorilor și sufragiile unanime ale regizorilor, criticilor și istoricilor de teatru, de pe toate continentele. Văzând lumina sub geana și sprânceana Castelului Bran, ale Reginei Maria și ale Prințesei Ileana, trăindu-și vârsta de aur, copilăria, în Țara Branului (Bran=Brâu/ Curcubeu), Poartă a Carpaților, protagonista acestui volum-album probează din plin că: 1. Viața, soarta și zborul său profesional i-au fost mai totdeauna ocrotite de proverbul românesc, semnalat și cules de Bogdan Petriceicu Hasdeu, care grăiește așa: ,,Curcubeul este brâul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/dan-lupesculeni-epilog-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Brâu/ Curcubeu), Poartă a Carpaților, protagonista acestui volum-album probează din plin că: 1. Viața, soarta și zborul său profesional i-au fost mai totdeauna ocrotite de proverbul românesc, semnalat și cules de Bogdan Petriceicu Hasdeu, care grăiește așa: ,,Curcubeul este brâul lui Dumnezeu”; 2. Cariera sa n-a fost decât o perpetuă înălțare, o naștere neîncetată întru Lumină; 3. Obstacolele, durerile cu care s-a confruntat au întărit-o, i-au dat noi și noi impulsuri, nu au biruit-o. De
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/dan-lupesculeni-epilog-deschis/ [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
o biserică fastuoasă, din care mi-au rămas în memorie statuile celor 12 apostoli care domină, măreți, partea centrală. O biserică aparte este San Paolo. Mi-a rămas în minte din două motive. În partea de sus se află un brâu de portrete ale tuturor papilor. Luminate sunt primul -Sfântul Petru- și ultimul, cel în funcție. Am colindat-o cu îndârjire dintr-o eroare - aveam impresia că se găsește acolo o frescă de Michelangelo. Nu era, dar am găsit în părțile
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1402383087.html [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
sulfina măndra-n brațe să mă țină Să mă miroasă mereu și să-i spun că sunt tot eu... Fă-mă ac cu care coase și fir negru de matase Pănză-nălbită de în să-i stau în poala puțin . Cingătoare strănsă-n brâu poalele să i le tiu , Ie-nflorată și dragă ori pe buze să-i fiu fraga... Fă-mă lacrima ce-i curge pe obraz atunci cand plânge , Zâmbetul de e voioasa ,vocea când e furioasă . Fă-mă Doamne ce vrei Tu
FA-MA DOAMNE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1444198806.html [Corola-blog/BlogPost/385076_a_386405]
-
din prima jumătate a sec XX, destinate unor ținute de sărbătoare sau mare fast, majoritatea au mânecă tripartită și altița- elemnt de veche tradiție, mânecile sunt ample, largi la capăt, unele cămăși sunt despicate la piept foarte adânc sau până la brâu, caracteristică surprinsă de Elenă Secoșan pentru ciupagul de Mehedinți 9. Identificarea și studiul materialului din această parte a Mehedințiului, aflat în teren, ca și a grupei de piese de port înrudită cu ciupagul-cămașa întreaga, a ciupagului din Zona de Sud
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/M_neanu_varvara_magdalena_col_varvara_magdalena_maneanu_1389253139.html [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
coline și cu tineri și copii mulți jucându-se la umbra palmierilor. În aceste plimbări pe ape, de-a lungul malului fluviului, îi plăcea să admire, de departe, chipurile evreilor tineri, în haine albe, lungi, cu podoabe colorate cusute la brâu și la poale, care păreau atât de fericiți în satul lor. Într-o vreme, Rameses remarcă un grup de fete care stăteau pe colină sub umbrar și se uitau spre fluviu când trecea el, iar unele dintre ele, recunoscându-l
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1424070606.html [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
marele necaz căzut peste ei, înălțau ochii spre cer și se rugau la Iehova, să le dea o speranță, o minune. În același an, umblând printre lucrurile sale vechi, Rameses, fiul cel tânăr și frumos al egipteanului Asenath, dădu de brâul cu care băiatul evreului îi învelise piciorul sfâșiat de crocodil. Rămase uimit aducându-și aminte de acel episod, de care uitase demult. Piciorul lui se vindecase chiar de atunci, dar mai erau semne multe pe pulpă. Abia atunci, Rameses începu
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1424070606.html [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
salvaseră de la moarte, acolo, pe ostrov, atunci când era înconjurat în noapte neagră de șacali fioroși. Într-adevăr, ce minunat îi venise acel ajutor providențial ! Dar cine erau acei băieți din sat, care își primejduiseră viața pentru a-l salva? Privind brâul înflorat, văzu ceva figurine cusute pe el, ca niște semne pe mijlocul brâului, cum era obiceiul evreilor. Nu încăpea îndoială că acei băieți erau evrei, poate chiar din satul de lângă moșia tatălui său. Gândindu-se mereu la acest lucru, îi
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1424070606.html [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
șacali fioroși. Într-adevăr, ce minunat îi venise acel ajutor providențial ! Dar cine erau acei băieți din sat, care își primejduiseră viața pentru a-l salva? Privind brâul înflorat, văzu ceva figurine cusute pe el, ca niște semne pe mijlocul brâului, cum era obiceiul evreilor. Nu încăpea îndoială că acei băieți erau evrei, poate chiar din satul de lângă moșia tatălui său. Gândindu-se mereu la acest lucru, îi veni în minte să întrebe pe toți săteni care veneau să cumpere grâu
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1424070606.html [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]
-
cineva care să-și aducă aminte că l-a scăpat de șacali în acea noapte de spaimă. Cel care ar fi zis ca el a fost atunci să-l salveze, Rameses l-ar fi întrebat de îndată ce semne erau cusute pe brâul salvator. Mulți tineri trecură pe la casa lui Asenath, dar niciunul nu afirmă că l-ar fi scăpat pe Rameses. În fine, când băieții lui Efraim, Tamir și Menahem, trebuiau să vină iar la egiptean să împrumute încă o măsură de
FĂCLII PE NIL (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1424070606.html [Corola-blog/BlogPost/382316_a_383645]