582 matches
-
amintea de parfumul ei: "Arpège". Dacă n-ar fi despărțiri, n-ar fi nici regăsiri", mi-a șoptit, consolator, la plecare. N-am revăzut-o. A rămas înghițită de Franța, o Franță care avea să mi-l ia și pe Brăduț. A plecat vacanța cu trenul de Franța. Mi-e dor de femeia cînd roz, cînd lila, de degetele ei ușoare. Îmi împletea părul cu degete incredibil de ușoare. Liselle. Are dreptate Andreï Makine. Adevăratele franțuzoaice cunosc un mic secret. Două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Brahms, Kreutzer, Concertul pentru pian nr. 1, în mi bemol de Liszt, Kreutzer. Scrisoarea lui Iordan, rănit a doua oară, în Ungaria, după 26 de luni de front, l-a găsit tot la Făget. "Ai grijă de Liselle și de Brăduț". Nu știa că mă născusem și eu, la 14 februarie '44. Tata continua să rămînă separat de noi. Abia în martie '45 îi trimitea vești mamei, de-acasă: un Iași în ruine, fără conductă de apă. "Etta, nimeni nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dușman, ca antisovietic. Prietenul Sadoveanu n-a mișcat un deget. În aprilie '48, necunoscuți zgomotoși au ocupat parterul casei Lisellei. Iordan era în turneu. Mobilă, tablouri (Palazii, un Iser, Löwendalul, un Ciucurencu), oglinzile venețiene, tot-tot a fost scos în drum. Brăduț și cu mine păzeam mormanul, ca să nu ne prade vecinii. Tante Liselle fugise să aducă în ajutor pe careva, să-i urce sus lucrurile; noi, copiii, eram bucuroși că ora programată la dentist se amînase. La fel de inconștient ca un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lodene kaki, păroase. Nu mai ieșea în orașul malodorant, pe străzile cu nume schimbate. Prefera să "efleureze" cărțile cu cotoare aurite. Și ce imagine idilică aveam despre "mersul cu copiii", din diminețile de duminică! Întîi la cofetărie, pentru mine și Brăduț, pe urmă la o bere cu covrigi speciali de Herăstrău, amenajat în '32 de cineva din familia Lisellei. Parcul îi mirosea a mici alterați și-a pișat. Devenise "Parcul de odihnă și cultură Stalin". N-am băgat de seamă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Se hotărîse deja să-și ia altă nevastă. "Unirea asta cu mine e strîmbă. Îți distruge viața". "Nu-mi distruge nimic. N-am nici o viață fără tine". Recapitulez lista de neveste. Prima e anterioară nașterii mele. A doua mama lui Brăduț, dulceadraga tante Liselle. A treia a fost Daisy. Sau Daisy se numea cățeaua? "Jugul căsniciei, glumea Iordan, se duce mai bine-n trei". El, ea și Daisy. Și-i povestea tatei ("Nu asculta la uși, Dințișor, nu-i frumos!") cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
clor, de camfor, de iod. Chimioterapeutivat, iradiat, deci. Rezerva albă, plină de seringi, pastile, eprubete; dedesubt, altă rezervă albă, și alta, și alta, iar la capăt coșciugul, sicriul, lada sinistră de lemn. Ca să nu mă gîndesc la înghețul din morgă. Brăduț, care a stat cu el ultimele zile, îmi telefona că nu se mai mișca. Nu se mai plimba pe culoare, ca la început. Rămînea așezat pe marginea patului. Și cîinele ăla care gemea în curtea din spate. Anubis. Cîinele morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să te las. Sînt groaznic". Și Iordan cel Groaznic s-a însurat, la vreme de vin ghiurghiuliu, cu o contabilă de la nu'ș ce teatru. Îi spuneam Veronica Micle, din cauza cocului din bucle spiralate. Cît a mai rămas la Iași, Brăduț mi-a povestit cum l-a visat: "Fii liniștit, puiule, i-ar fi spus Iordan. Am crescut din nou, de sub unghii. Mi-e bine. Numai că aici nu se aude nici o muzică. N-am baterii, am rămas fără. Trimite-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
încă de la început. Mi-am scris numele cu capitale, pe o pagină albă: IORDANA Marievici, POVESTE din Cartierul de Sud-Est. Parcă mi-ar fi împins cineva mîna, să desenez literele. Parcă inventam, atunci, alfabetul. Nu prea mai eram eu. Nici Brăduț nu mai era Brăduț. Venise însoțit de una dintre iubirile lui (nu-și ascundea înclinația sexuală rebelă): un sculptor de miniaturi în os, în fildeș, în calcar. "Cum se folosește toaleta asta? Se trage de lanț? M-ai adus aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
am scris numele cu capitale, pe o pagină albă: IORDANA Marievici, POVESTE din Cartierul de Sud-Est. Parcă mi-ar fi împins cineva mîna, să desenez literele. Parcă inventam, atunci, alfabetul. Nu prea mai eram eu. Nici Brăduț nu mai era Brăduț. Venise însoțit de una dintre iubirile lui (nu-și ascundea înclinația sexuală rebelă): un sculptor de miniaturi în os, în fildeș, în calcar. "Cum se folosește toaleta asta? Se trage de lanț? M-ai adus aici, în România, să trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu Bonjour à tous al lui, în halatul ostentativ-neglijent, să i se vadă bicepșii. Nu era sculptor, cum se recomanda, ci stripper. Halal meserie bărbătească! Să te dezgolești, ca să ațîți femeile. Prea posesiv (vai de fundul lui gelos și pătimaș!), Brăduț l-a implorat să renunțe. Să se dezbrace doar pentru el. Patrick a facut-o. De ce n-ar fi uzat/abuzat de banii lui Bradutz și de tot ce rămăsese de la Liselle? Pe urmă, de tot ce rămăsese de la Iordan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Iordan. Cristoase, ce jenant era modul de a-și lăuda miniaturile! Venera numărul impar, adică pe el însuși. Vrei s-o cumperi, Iordaná?" și-mi arăta o porcărioară de satyr priaptic, din praf de oase. "Nu-i mirobolant?" se extazia Brăduț. Microbolant da, era. Lui și Turnul Eiffel i se părea penisul lui Hercule. Se topea. Părțile emoționale erau hămesite după Patrick. Micile ironii ale vieții. Tatăl trecea din femeie în femeie, ca Ulise dintr-o insulă în alta. Pe fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
emoționale erau hămesite după Patrick. Micile ironii ale vieții. Tatăl trecea din femeie în femeie, ca Ulise dintr-o insulă în alta. Pe fiul cu soartă sexuală opusă îl obseda un mire neîngăduit, nepermis: ex-stripperul ultra-potent. Le auzeam jocurile nopții. Brăduț cerșind mîngîieri, cerîndu-i să nu se oprească, abandonîndu-i-se. Toate cearșafurile și prosoapele folosite de ei le-am zvîrlit la gunoi. În baie, petreceau ore și ore. Urinau indiscret unul față de altul. Brăduț îl bărbierea cu tandrețe; firele de păr cedau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
neîngăduit, nepermis: ex-stripperul ultra-potent. Le auzeam jocurile nopții. Brăduț cerșind mîngîieri, cerîndu-i să nu se oprească, abandonîndu-i-se. Toate cearșafurile și prosoapele folosite de ei le-am zvîrlit la gunoi. În baie, petreceau ore și ore. Urinau indiscret unul față de altul. Brăduț îl bărbierea cu tandrețe; firele de păr cedau lamei, cu sunet aspru. Cînd s-o fi ras prima dată Patrick? Sigur nu la 16-l7 ani, ci mai devreme. "Hai, atinge-i obrazul, mi-a cedat Brăduț ceva din plezir. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
indiscret unul față de altul. Brăduț îl bărbierea cu tandrețe; firele de păr cedau lamei, cu sunet aspru. Cînd s-o fi ras prima dată Patrick? Sigur nu la 16-l7 ani, ci mai devreme. "Hai, atinge-i obrazul, mi-a cedat Brăduț ceva din plezir. Să vezi ce piele proaspătă are steaua mea polară". Polară? Hilară, nu polară. Mi-a mărturisit că faza finală a cancerului îl făcuse pe Iordan insuportabil de sarcastic. "Era prea sarcastic, așa cum este bolnavul incurabil cînd e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
polară". Polară? Hilară, nu polară. Mi-a mărturisit că faza finală a cancerului îl făcuse pe Iordan insuportabil de sarcastic. "Era prea sarcastic, așa cum este bolnavul incurabil cînd e inteligent ca tata". "Incurabil? Vrei să spui că nu mai spera?" Brăduț mi-a răspuns, imitîndu-l pe Iordan. L-a adus pentru cîteva clipe lîngă noi, ca un iluzionist. Mișcarea mîinilor, felul cum își încrucișa picioarele (cînd se simțea încolțit de un recital greu și cuta dintre sprîncene se adîncea a neliniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care l-a sufocat a contribuit și cuplul Bradutz-Patrick. Detesta sodomia. Îi detesta pe bărbații ambigui, gravitînd pe orbita sexului masculin. Folia erotică (plaisir de descendre) pentru un Patrick fără urmă de noblețe sufletească a schimbat în rău firea lui Brăduț: devenise excesiv de mofturos și de văicăreț-efeminat. Nimic nu era destul de special pentru iubirea de lux a stripperului. Cică spartanii se rugau de zei să le dea puterea de-a suporta nedreptatea. Și eu mă consideram nedreptățită. Chiverniseam salariul (bănuții nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sila de sacul cu bani capitalist, de scopurile materiale scuzînd mijloacele), mă împrumutam să le fac rost de bunătăți. Patrick întîmpina cu lehamite toate gesturile de gazdă binevoitoare. "A, Pepsi!" Prefera Cola. "A, portocale!" Prefera mandarine. În tandem, și lui Brăduț îi puțea orice era românesc. Pîinea era acră (și era), cărțile erau tipărite pe hîrtie proastă (și erau), albumele de artă erau infecte (și erau). Nu mai vedea din România decît zăbrelele închisorilor (și erau), pentru că lui Patrick nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
erau tipărite pe hîrtie proastă (și erau), albumele de artă erau infecte (și erau). Nu mai vedea din România decît zăbrelele închisorilor (și erau), pentru că lui Patrick nu-i plăcea nimic din estul sălbatic și rău iluminat. Datorită lui Patrick, Brăduț scăpase de dorul de țară (cum și-l mărturisise în scrisori), de nostalgia după locul nașterii. Inima i-o ocupase, toată, Patrick. Nu mai era decît pathicus, cum ar spune Aristot. "Cum puteți trăi voi așa?" Mă exclusese. Eram, deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
stelelor", nu venea, însă, nimic. Cum puteți trăi voi așa?" I-aș fi răspuns că ne-trăirea a devenit stare normală. Nu doare. Mortul pus în mișcare de un fir electric roșu (partidul călăuzitor!) nu trăiește. Dar prea era detașat Brăduț de "locul unde nu se întîmplă nimic" România. Cuvintele mele nici gînd să se sprijine de-ale lui. Azot. I-am dus la Mănăstirea Neamț, loc dăruit ("Și a văzut Dumnezeu că este bine"); dăruit și de o nemaipomenită "vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nimic" România. Cuvintele mele nici gînd să se sprijine de-ale lui. Azot. I-am dus la Mănăstirea Neamț, loc dăruit ("Și a văzut Dumnezeu că este bine"); dăruit și de o nemaipomenită "vară de noiembrie". "În Franța, a gafat Brăduț, i se mai spune vara fetelor bătrîne". "Natură conservată, conservatoare", a strîmbat din nas Patrick, deranjat (purta un costum Cerruti) de les mouches, de iarba plină de melcișori, de scaieți, de cioturi, de o vulpe tehuie care i s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
incult, natura naturans; suspina după cel compus, civilizat, după natura naturrata. Mi s-a părut chiar stînjenit de ce-i plăcuse cîndva: bradul crescut ca un diapazon, casa (cam coșcovită) a bunului călugăr Paisie, toaca veverițelor pe garduri, ceaiul de melisă... Brăduț cel iubit de toate animalele, cu har actoricesc, pasionat de poezie nu mai exista. Devenise altă persoană. Am mers de-a lungul rîului Nil, de la o cascadă la alta, sub un cer de zinc albastru. "La asta ziceți Nil?" Numeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de la Tîrgu-Neamț așa ceva? Am plecat cu regret dintr-unul din locurile care răsplăteau, răscumpărau opreliștile traiului ceaușiu, dar am răsuflat ușurată cînd s-au dus, în fine, la Paris. Antipatia față de Patrick m-a înrăit, s-a revărsat și spre Brăduț. Nu-i vedeam decît "buză-n buză", ca pe meduzul și meduza din cîntecul scîrbos, Moda Punk. Patrick se și vopsise punk, blond-rozaliu, ba mai purta și cercel într-un lob de ureche, ca însemn de maximă virilitate. "El propune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
facă un clip pe Internet, ca să-și vîndă "marfa". Ofer servicii-pat prompte. Preț de pornire-atîta; o nocturnă cu Patrick atîta. "Gustați plăcerea din fiecare bucățică". Sărmană viață de pédé bătrîior: părăsit, bătut, cu contul spulberat. Și-o fi vindecat nebunia Brăduț? Să-i spun dragoste? Deși pot concede că asta o fi fost între ei, dragoste, niciodată nu mi s-a părut homosexualitatea decît morbus. Correctness? Dar e ca un vas plin cu reziduurile mațului gros. O slăbiciune pe cît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
gros. O slăbiciune pe cît de dezgustătoare, pe atît de nefastă a organului excreției. Nu, nu mă gîndesc la pederaști ca la "cîinii" de alungat din cetate, din Apocalipsa lui Ioan, încerc să nu-i discriminez, dar mă doare cazul Brăduț. Gîndul întăritor c-o să mă salvez prin carte m-a ținut în picioare. Dansînd cu cărțile†††††††† nu-i o metaforă. Scriind, respiram, respir. Respir și după ce Iordan a trecut în "al cincilea anotimp", cum spune Poetul. Aurel Dumitrașcu. Sar la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
îl învățase să facă piperadă. Mergeam acolo s-o mîncăm, dacă tocana de berbec de la Hanul lui Manuc nu-i mai plăcea. Îl așteptam la intersecția cu "6 Martie" și venea, înfuriat că vameșii i-au dijmuit pachetul trimis de Brăduț, de la Paris. Lipsea pateul. Catastrofă. Cînd nu devora un Stroganoff, un cotlet-surpriză, o scrumbie în țiplă (micii îi mînca așa cum alții mănîncă semințe), pîndea trufandale prin magazine, într-o continuă vînătoare gastronomico-bahică. Piersici congelate la Fortuna, copane de pui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]