1,535 matches
-
construit în condițiile neprielnice ale dictaturii comuniste -, a înălțat, la intrarea în sat, un binemeritat monument creștinesc (o Troiță), întru cinstirea acelor eroi dezvăluiți prezentului atât de târziu. În vara hărăzită jertjei lor adusă Țării, mulți dinte acei tineri și bravi ostași căzuți pe câmpul de luptă erau artileriști, ceea ce l-a determinat pe părintele Siminciuc să se facă luntre și punte pentru a adăuga monumentului și două tunuri, simbolul armei prin care Armata ridicase atunci scut Patriei pe ogoarele și
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
metalice de la o unitate militară din Sibiu. Inițiatorul și înfăptuitorul acestui gest de înaltă atitudine civică și creștinească, părintele R. Siminciuc, și-a impus și un proiect de reamenajare a Cimitirului în care odihnesc, întru glorie eternă, acei tineri și bravi jertfitori. O năzuință care va absolvi și obștea de păcatul uitării. Părintele Romică Siminciuc a preluat parohia Biserica Sf. Arh. Mihail și Gavriildin Soci în 1992, reușind să se facă repede demn de predecesorului său, preotul vrednic de pomenire Gheorghe
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
ale vitejiei neamului românesc. Încă un prilej prin care zeci de cuvinte emoționante au răzbătut dincolo de morminte, când pe treptele sfinte ale monumentelor istorice din toată țara s-au așezat mii de flori, în semn de omagiu și prețuire pentru bravii noștri români. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Cinstirea eroilor la Movila Miresii / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1987, Anul VI, 09 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
rănit în luptele de lângă Cetatea Timișoarei, nu acceptat ideea prizonieratului și din nou a ales vechea lui cale de a dispărea cu un moment mai devreme din năpastă. Împreună cu o mână de combatanți devotați a trecut în imperiul otoman, unde bravul catolic s-a convertit la islamism, preț plătit sultanului care l-a numit Amurat Pașa și l-a trimis înalt funcționar undeva la capătul imperiului, unde s-a și prăpădit destul de repede. Ungurii au ținut mult la „Bem apó” îndeosebi
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
unei parade democratice sudiste, în Georgia americană, nu trebuiau trimiși niște rumunculi, ci niște personalități bine informate chiar și despre democrația statului american georgian, în care nu mai există picior de amerindian după Removal Act din 1830. După acest act, brava armată americană a scos forțat din Georgia 18.000 (optsprezece mii) de amerindieni dintre care peste patru mii au murit pe drum (Trail of Tears) iar pământurile lor au fost vândute la licitație. De mult, americanii nu ar mai trebui
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
Primul Război, dar și în cel de-al Doilea Război Mondial. Cine nu a auzit de sacrificiul ostașilor români care au luptat în cele Două Războaie Mondiale, atât pe frontul de Răsărit, cât și pe cel din Apus. Pe lângă acești bravi ostași care au impresionat o lume întreagă cu dăruirea, curajul și spiritul de sacrificiu, au fost și câteva femei curajoase care au pus înaintea lor, mai mult decât orice dragostea față de țară, față de semenii lor. Printre aceste doamne ale curajului
FATA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353819_a_355148]
-
eroi ai grupului 6 Vânătoare cum ar fi: lt.av. Nicolae Limburg, adj. av. Alexandru Giurgiu, adj.av. Mihail Tari, slt. Nanculescu Constantin, lt. av. Gheorghe Lupescu etc. Comandorul av. Alexandru Demetrescu avea să scrie în jurnalul de front următoarele: “Toți acești bravi zburători tineri, însă încercați în lupte grele pe care le poartă dincolo de 7000 metri, își iubesc sincer comandantul, îl prețuiesc și îl admiră. Și este firesc să fie așa. Pe lângă calitățile sale de șef, este un permanent exemplu de muncă
“SUNT MÂNDRĂ DE TATĂL MEU” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353051_a_354380]
-
asigura o educație temeinică pentru ziua de mâine. În loc să se bucure... nici acolo unde au prilejul să se joace, nu le prea mai arde de joc. S-au maturizat repede! Sunt triști! „Dați-ne timp și încredere. Noi, armata noastră bravă și puternică pe care o prețuim - viața fiecărui soldat fiind foarte prețioasă o vom recăpăta. Îi vom pedepsi pe răpitori, pe toți teroriștii interesați în distrugeri și moarte care lovesc pe la spate folosind crima motivând-o ca glorie, promițând fericirea
AŞTEPTAREA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353095_a_354424]
-
mai 2015 Toate Articolele Autorului Nu sunt pierdut Nu sunt pierdut atâta timp cât sper ca un alt început să îmi ofer. Cât cred convins că sunt de neclintit nu pot să fiu învins și izgonit. Puterea mea stă-n sufletul meu brav ce nu va îndura să fie sclav. Nu am să cad în ultimul elan, ci am să îmi tai vad către alt an. O să-ntâlnesc până când o să plec și primul meu firesc fără eșec. Și-arzând intens, în cel mai
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352607_a_353936]
-
comandant al Regimentului 30 Muscel și Șeful Statului Major al Diviziei a III-a, ajutat de Toma Arnăuțoiu-Locotenent de cavalerie al Gărzii Regale și Ion Lazea Dumitrescu-proprietar și fruntaș P.N.Ț. Versantul nordic al Făgărașului era deja înflăcărat de organizațiile brave înfiripate la liceului Negru Vodă, organizațiile veteranilor de război și ofițeri scoși din armată, conduși de inițiatorul mișcării de rezistență în Făgăraș, învățătorul Ion Prodan, Mogoș Ion, Glăjar Ion, alături de gruparea lui Olimpiu Borzea, care organizase intelectualii dintre văile Viștea
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
că „pomul”experimental plantat atunci a rodit acum, într-o toamnă mult amânată, sub o povară nouă, cu noblețe autoasumată: Cornova - 1931. Și iată cine sunt cei trei distinși și generoși oameni ai vremurilor noastre, reprezentanți ai Cetății demni de bravii lor înaintași, care au preluat proiectul gustian: Marin Diaconu, Zoltán Rostás și Vasile Șoimaru. Nu ignor deloc, însă, în entuziasmul meu de posesor, deja, al acestei monumentale lucrări editoriale, contribuția respectabilă a membrilor echipei care a împlinit (parțial totuși, comparativ
MONOGRAFIA „CORNOVA – 1931” (ED. QUANT, CHIŞINĂU, 2011) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354640_a_355969]
-
al nostru să mai fie batjocorit într-un asemenea hal? Până când? Eu cred că a sosit timpul să ne venim în fire, să prețuim, să slăvim și să sfințim și noi - generația de azi -, Istoria Eroilor Neamului nostru și a bravilor noștri Domnitori și Regi, să le prindem și noi înțelepciunea și memoria într-o Carte de Căpătâi Sfântă pentru generațiile viitoare.. Maricuța Manciuc-Toma NOTĂ: *-„care pe-aici n-o să triumfe niciodată!” *** Referință Bibliografică: Bătrânețe, haine grele!... / Alexandru și Maricuța Manciuc
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
nea Mitică, respectiv orașul de azi, legendarul Avrig. Școala Ardeleană a avut un reprezentant de seamă care a aparținut acestor locuri - Gheorghe Lazăr, fiu al Avrigului, unde se găsește înmormântat astăzi. Din locuri cu o istorie zbuciumată și cu oameni bravi a plecat pe drumul pribegiei Dumitru Sinu! La Șelimbăr, de unde încă mai răzbat strigătele de luptă ale ostașilor lui Mihai Viteazul din timpul bătăliei împotriva armatei conduse de Andrei Bathory, acesta a obținut victoria bine meritată cu prețul sângelui vărsat
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
plecat pe drumul pribegiei Dumitru Sinu! La Șelimbăr, de unde încă mai răzbat strigătele de luptă ale ostașilor lui Mihai Viteazul din timpul bătăliei împotriva armatei conduse de Andrei Bathory, acesta a obținut victoria bine meritată cu prețul sângelui vărsat de bravii săi ostași și a reușit să-l înlăture și să scoată Transilvania din sistemul politic polon. Tălmaciu și Bradu, două localități aparținând acelorași ținuturi erau recunoscute ca având un mare număr de sași colonizați; nu toate satele din mărginime au
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
năpastă, s-a întins pe toată zodia realist-socialistă. Iar prin acest întuneric infertil...literatura de bună calitate a stagnat. Din afara țării, din exilul pe care nu noi ni l-am ales, au dăinuit pe Ursa-Mare a marii literaturii românești câțiva bravi, dar nu au salvat-o de la naufragiu. Să ne gîndim la Eliade, Cioran, Virgil Gheorghiu...Din boxa românească ne-a mai mîngîiat un Fănuș Neagu, cu ÎNGERUL A STRIGAT, Teodor Mazilu, cu DRUMUL CÂINELUI, sau experimentul enigmatic al lui M.H.
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
Curpaș ne dorim un personaj extrem al literaturii de azi, măcar din exil, care să ne fie drag, să ne uimească, pe care să-l zidim în memoria mileniului - și el foarte tânăr. Așa cum a fost odinioară PĂCALĂ al nostru, bravul soldat Sweik, al cehilor, sau un năstrușnic ingenios precum rusnacul Ostap Bender. Un exemplu de mini-mare scriitură a propăvăduit în Rusia lui Lenin minunatul Zoscenco. Vă mai amintiți de GALOȘUL, cartea cu mini schițe prin care autorul a batjocorit bolșevismul
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
Produs de lux - o viață de copil, / Maternitatea este un păcat, / S-ar prea cădea să dispărem umil, / Dar moartea e, și ea, de condamnat - // Avem păcatul de a fi bolnavi, / Și-a nu-nțelege, vindecării, costul, / Muncim iluminării celor bravi, / Ce ne cer bani, să nu ne vadă rostul - // Și ce nu este, oare, azi, păcat? / Și ce nu este fals, și crud, întrânsul? / Și lacrimile s-au privatizat, / Și strâng, în propriul beneficiu, plânsul ... 19 noiembrie 2010” (Poet de
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
te-am regăsit, dragul meu Eber! răspunse Talestri. Umila ta Cartină mă lasă mută cu frumusețea sa. Culoarea velei este foarte bine aleasă, de parcă soarele s-ar fi scăldat în ea, și lemnul este frumos lucrat și lustruit, recunosc arta bravilor fenicieni. Zicând acestea, Talestri lăsă în coșul Aelei bucata de pesmet și se îndreptă spre velă. Nici nu reuși să își delecteze privirea cu balustrada de lemn cu mici însemne feniciene, că un zgomot puternic se auzi. Ușa ce dădea
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
memoria lui Andrei Vartic să capete dreapta recunoaștere peste timp și peste timpuri, iar aspirațiile lui cele restante, dedicate Neamului, să se împlinească prin vrednicia prietenilor săi apropiați, tovarașii săi de luptă, cunoscuți nouă ca fiind de aceeași stirpe cu bravul lor camarad, aflat acum la Ceruri! Referință Bibliografică: TREI ANI DE LA PLECAREA LA CERURI A UNUI ROMÂN ALES - BASARABEANUL ANDREI VARTIC / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 520, Anul II, 03 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
că „indivizii nedemni” nu vor supraviețui șocului schimbării explozive. Cum să te bucuri că scapi de ei? Dacă le-am dori răul, am deveni și noi suspecți. Nu cumva am fi atunci noi înșine pasibili de a fi expulzați din „brava lume nouă”? Ajungând la acest punct, cu toată sobrietatea de care sunt în stare, nu pot să-mi reprim gândul fugar la una din înțelepciunile noastre populare unanim răspândite: „mai stau puțin și-mi trece”. Dar până una-alta, ca să
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]
-
în România cu tancurile și mitralierele de către sovietici, apoi a fost crescută prin grija și obediența unor guverne de tristă amintire, ale comuniștilor Dr. Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Câți dintre tinerii din ziua de azi știu despre sacrificial acestor bravi patrioți din comuna Nucșoara, Poenărei, Stănești, Domnești și Galeși, care s-au înrolat într-o luptă pe viață și moarte, sub conducerea locotenentului Toma Arnăuțoiu, constituind, prin jurământ sacru pe cruce și pistol, formația de luptă anticomunistă ,,Haiducii Muscelului”. Nesupunerea
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
istorici antici, oameni de știință și cultură din Evul Mediu, cât și diplomați, cercetători, oameni politici care au cunoscut îndeaproape factorii de decizie în relațiile politico-economice, militare, culturale pe care le-au avut conducătorii noștri, începând cu Burebista, Decebal și bravii domnitori: Basarab I, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, regii României și conducătorii de partid și de stat de ieri și de azi... O adevărată frescă panoramică ce se defășoară prin fața ochilor într-un
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
la torturile și supliciile la care erau supuși cei dragi ai lor de către dușmani, amintind aici chipul nobil și prea al Doamnei Maria Brâncoveanu... Alte aureolate eroine au suferit ele însele torturi pentru că nu au vrut să-i trădeze pe bravii luptători. Au fost închise în cruntele închisori comuniste, umilite, înfometate, bătute crunt, unele chiar născând prunci pelespezile reci, prunci ai nădejdii și ai suferinței pentru ideal... Au mers cu bucurie în temnițe sau la moarte decât să trădeze și să
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
sferic de culoare aurie. Un răcnet de bucurie se ridică în slavă și aprigii luptători de pe cele două metereze coborâră în grabă, care cu bomfaiere, care cu flexuri sau cu autogene ca să taie bucăți din el, știută fiind apetența acestui brav neam pentru obiecte strălucitoare. Doar că, la cam un metru distanță, o flacără albăstruie îi spulberă pe atacatori. Restul muțiră și priveau îngroziți ... Nici muierile nu mai chirăiau ... Din obiect se ridică un fel de lumină și văzură toți cum
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
istorici antici, oameni de știință și cultură din Evul Mediu, cât și diplomați, cercetători, oameni politici care au cunoscut îndeaproape factorii de decizie în relațiile politico-economice, militare, culturale pe care le-au avut conducătorii noștri, începând cu Buerebista, Decebal și bravii domnitori: Basarab I, Mirce cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, regii României și conducătorii de partid și de stat de ieri și de azi, o adevărată frescă panoramică ce se defășoară prin fața ochilor într-un
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]