1,505 matches
-
Pareyson, Estetica. Teoria formativității, pref. trad., București, 1977; André Helbo, Michel Butor. Spre o literatură a semnului, precedat de un dialog cu Michel Butor, pref. Adrian Marino, Cluj-Napoca, 1978; Murilo Mendes, Metamorfozele, pref. trad., București, 1982; Luciana Stegagno Picchio, Literatura braziliană, postfața trad., București, 1986; Eugenio Montale, Poezii, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1988; Rosa Del Conte, Eminescu sau Despre Absolut, pref. trad., cuvânt înainte Zoe Dumitrescu-Bușulenga, postfață Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 1990; Guido Morselli, Divertisment 1989, Cluj-Napoca, 1992; Roland Barthes, Plăcerea
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
a liricii de limbă spaniolă. Dincolo de timbrul propriu al fiecărui poet, N. descoperă contribuțiile unificatoare ale modernismului: înnoirea tehnicii poetice, revigorarea imaginilor, stimularea interpretării. Activitatea de traducător este completată de cea de antologator: a alcătuit și tradus antologii de poezie braziliană, chiliana, cubaneza și din Costă Rica. De asemenea, a tradus poezie românească în mai multe antologii, iar în volume distincte, din lirica lui Tudor Arghezi, G. Bacovia și Lucian Blaga. SCRIERI: Autobiografie, București, 1962; Păsări de lut, București, 1966; Noaptea
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
1993; Descântec intru adormirea corupției, București, 1997. Traduceri: J. M. Castillo-Navarro, Moarte la licitație, pref. trad., București, 1963; Ernesto Sábato, Tunelul, pref. trad., București, 1965, Abaddón exterminatorul, pref. trad., București, 1986; Carmen Laforet, Neant, pref. trad., București, 1967; Antologia poeziei braziliene, îngr. trad., București, 1970; Juan Ramón Jiménez, Platero și eu, pref. trad., București, 1966, Poeme, București, 1971; Poesía rumâna contemporánea, Barcelona, 1972; Lucian Blaga, En el gran correr - În marea trecere, ed. bilingva, pref. trad., București, 1972; Jorge Luis Borges
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
I-III, București, 1989 (în colaborare cu Miruna Ionescu); Valori eterne ale poeziei hispane, îngr. și pref. trad., București, 1991. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Tehnică umbrei”, RL, 1970, 41; Bejan Crăciun, „Tehnică umbrei”, F, 1970, 12; Victor Felea, „Antologia poeziei braziliene”, TR, 1971, 3; Al. Căprariu, Darie Novăceanu, TR, 1971, 8; Radu Mareș, „Oră Americii Latine”, TR, 1971, 35; George Muntean, „Peisaj în mișcare”, ST, 1972, 6; Eugen Dorcescu, „Există nopți”, O, 1974, 8; Piru, Poezia, ÎI, 166-169; Firan, Macedonski-Arghezi, 334-338
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
se numește Pelé, Cruyff, Dobrin sau Ronaldhino. Darul fenomenologic al fotbalului este evenimentul în sine al jocului - ceea ce nu tolerează nici o regie, constrângere sau presiune unilaterală. Darul fotbalului nu încape în schemele explicative ale metafizicii aristotelice. Fântâna arteziană de goluri braziliene nu se recunoaște în metoda carteziană de calcul al suprafeței. Darul fotbalului nu poate fi povestit decât, tangențial, prin recurs la realismul magic al literaturii sud-americane. Fenomenologia fotbalului este un poem anonim al exuberanței sau poate mai mult - o școală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
personalități din străinătate, oaspeți ai Academiei Române, printre care Tibor Braun, directorul general adjunct al Bibliotecii Academiei Ungare de Științe din Budapesta (1/1995), Christopher Patten, membru al Consiliului Reginei, fost guvernator în Hong Kong (7-8/1998), Antonio Olinto, membru al Academiei Braziliene de Litere (7/2000), Matte Klinge, profesor la Universitatea din Helsinki (1-2/2001), Lydie Polfer, viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, ministru al Funcțiunii Publice și Reformei Administrative al Marelui Ducat Luxemburg (1/2002) ș.a. Revista a publicat în
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]
-
Veac obsedant, Post-bellum, Atlantic), Victor Kernbach (Ev, Tangență), Iordan Chimet (Shanghai, Cântecul peștelui). Se publică și tălmăciri de poezie: un fragment din Sirenele de Laurence Binyon transpus de Margareta Sterian, un sonet de Mallarmé în traducerea Mariei Rovan și Cântecul brazilian al regimentului 6 de Robin Gallego, tradus de Radu Teculescu. În debutul celui de al doilea număr, se publică articolul Ce este poezia? al lui G. Călinescu. Cuprinsul este alcătuit din versuri de G. Călinescu (Poetul, Aerul, La unghiile unei
CAIET DE POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286002_a_287331]
-
Miclăuș, Alexandru Duran ș.a, iar cu teatru, Matei Vișniec, Leonid Dimov, L. M. Arcade. Se publică traduceri din Giuseppe Ungaretti, Allen Ginsberg, Virginia Woolf, John Banville, Julio Cortázar, din poezia contemporană americană și franceză, din literatura elvețiană, norvegiană, portugheză, braziliană, arabă și chineză, precum și versiuni în limba franceză pentru texte poetice românești. Revista are reacții polemice prompte la rubricile „Capse”, „Para(n)teze”, „Calendele lui...” ori la cea destinată dezbaterilor, intitulată „Dialoguri incomode”. I.T.
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
inclusiv cel care-mi făcea probleme - și dragii mei cumpărători fideli, și cei care-mi vizitau zilnic magazinul, plus Roger, curierul meu FedEx; Thieu, manichiurista mea vietnameză; Luc, stilistul meu homosexual; Bobo, cel care avea grijă de casa mea, un brazilian homosexual; și, spre marea mea surpriză, Najib, vânzătorul libanez de fructe și legume din piața din colț, de pe Russian Hill, care timp de 27 de ani mi-a zis „iubita“, dar nu mi-a făcut nici măcar o dată o reducere, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mazilirea Infantelui și, mai ales, prin testamentul său obscur, o problemă care a contribuit în bună parte la ruina Portugaliei; căci testamentul a fost cauza războiului civil. Epoca de adevărată glorie a lui Don Joîo VI a fost perioada sa braziliană, în care se poate spune că a întemeiat statul modern al Braziliei. Întors în Metropolă, Regele a dat mereu dovadă de slăbiciune și nehotărâre. A jurat credință Constituției, deși a plâns când, cu acest prilej, mulțimea îl aclama frenetic, la
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cea mai mare țară latina din America de Sud. Misiunea trimisului român în Brazilia făcea parte dintr-o amplă acțiune diplomatică de recunoaștere, de către marile națiuni ale vremii, a independenței Statului Român, proclamată la 9 mai 1877. În scrisoarea adresată omologului său brazilian, ministrul de externe al României, Vasile Boerescu, sublinia că misiunea trimisului său special era de a prezenta Împăratului și Guvernului Braziliei "sentimentele statornice de simpatie și respect pe care le nutresc Suveranul, Guvernul și Națiunea Română față de Imperiul Braziliei". Trimisul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a făcut cercetări îndelungi la Rio de Janeiro, în cadrul expediției în America Latină, efectuată în perioada 1897-1899. Relațiile diplomatice, economice și culturale între cele două țări încep să se dezvolte în a doua decadă a secolului XX, prin deschiderea primului consulat brazilian în România, în anul 1914, la București, urmat de un al doilea, în 1919, la Galați. În 1920, la Rio de Janeiro, reprezentanții celor două țări au încheiat mai multe înțelegeri economice și au decis crearea Camerei de comerț romano-braziliene
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de împrumut prin care România acorda un milion de lei-aur Braziliei și o înțelegere prin care Brazilia sprijinea crearea industriilor de bumbac și de cauciuc în România. A fost, de asemenea, avansată ideea organizării unui mare depozit permanent de mărfuri braziliene la Constanța, care să fie comercializate în România și în zona Mării Negre. La București, prin inițiativă privată, a fost fondată societatea "South American Office" cu scopul de a impulsiona schimburile comerciale între România și țările din America de Sud. În septembrie 1921
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
José Thomas Nabuco de Gouvêa. În 1934, este creată la București Societatea Binațională România-Brazilia (Robra), iar la 24 august 1936 este încheiat un acord comercial, ceea ce va favoriza creșterea schimburilor de mărfuri între cele două țări. România exporta pe piața braziliană, la acea vreme, în principal lemn (brad și stejar), esențe, produse chimice, sare gemă, vinuri, petrol și derivate etc. și importa din Brazilia cafea, cacao, piei, zahăr, bumbac, țesături, cauciuc natural etc. În deceniile al treilea și al patrulea ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
lui Tristan Tzara, ruptura cu academismul portughez și începutul unei epoci de încredere în valorile naționale, reprezentând intrarea modernismului în Brazilia. Propunerea dadaistă a fost primită cu entuziasm în Brazilia, având un impact profund în viața cultural-artistic, socială și politică braziliană. Teoria protecționismului a economistului roman Mihail Manoilescu, publicată în limba portugheză în 1931, a constituit cartea de căpătâi a promotorilor și apărătorilor industrializării Braziliei. Influența economică a lui Mihail Manoilescu în Brazilia și în America Latină a fost profundă și persistentă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
țări pe linie guvernamentală și parlamentară, culminând cu vizita la nivel înalt a președintelui României în Brazilia în iulie 2000. În timpul vizitei, au fost semnate mai multe acorduri și înțelegeri de cooperare în domeniile economic, cultural și mass-media, iar autoritățile braziliene au recunoscut caracterul de piață al economiei române, fiind oprit dumpingul brazilian care obstrucționa intensificarea schimburilor comerciale. În luna octombrie 2004, o importanță delegație braziliană, condusă de vicepreședintele Republicii Federative a Braziliei, din care au făcut parte oameni de afaceri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a președintelui României în Brazilia în iulie 2000. În timpul vizitei, au fost semnate mai multe acorduri și înțelegeri de cooperare în domeniile economic, cultural și mass-media, iar autoritățile braziliene au recunoscut caracterul de piață al economiei române, fiind oprit dumpingul brazilian care obstrucționa intensificarea schimburilor comerciale. În luna octombrie 2004, o importanță delegație braziliană, condusă de vicepreședintele Republicii Federative a Braziliei, din care au făcut parte oameni de afaceri brazilieni, a întreprins o vizită oficială în România. Pe plan economic și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mai multe acorduri și înțelegeri de cooperare în domeniile economic, cultural și mass-media, iar autoritățile braziliene au recunoscut caracterul de piață al economiei române, fiind oprit dumpingul brazilian care obstrucționa intensificarea schimburilor comerciale. În luna octombrie 2004, o importanță delegație braziliană, condusă de vicepreședintele Republicii Federative a Braziliei, din care au făcut parte oameni de afaceri brazilieni, a întreprins o vizită oficială în România. Pe plan economic și comercial, schimburile între cele două țări, îndeosebi exporturile românești, au cunoscut o scădere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
au recunoscut caracterul de piață al economiei române, fiind oprit dumpingul brazilian care obstrucționa intensificarea schimburilor comerciale. În luna octombrie 2004, o importanță delegație braziliană, condusă de vicepreședintele Republicii Federative a Braziliei, din care au făcut parte oameni de afaceri brazilieni, a întreprins o vizită oficială în România. Pe plan economic și comercial, schimburile între cele două țări, îndeosebi exporturile românești, au cunoscut o scădere în volum, datorită în principal renunțării la barter. Un început de redresare a exporturilor românești pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
întreprins o vizită oficială în România. Pe plan economic și comercial, schimburile între cele două țări, îndeosebi exporturile românești, au cunoscut o scădere în volum, datorită în principal renunțării la barter. Un început de redresare a exporturilor românești pe piața braziliană, precum și o creștere a importurilor din Brazilia se constată după anul 2000. Cu toate aceste creșteri, schimburile comerciale româno-braziliene nu reflectă nici pe departe potențialul și complementaritatea celor două economii, afinitățile culturale și legăturile tradiționale dintre popoarele român și brazilian
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
braziliană, precum și o creștere a importurilor din Brazilia se constată după anul 2000. Cu toate aceste creșteri, schimburile comerciale româno-braziliene nu reflectă nici pe departe potențialul și complementaritatea celor două economii, afinitățile culturale și legăturile tradiționale dintre popoarele român și brazilian, determinate de originea latină comună. După 1989, ponderea exporturilor românești în Brazilia este formată din combustibili, derivate și echipamente petroliere, material rulant, tractoare și echipamente agricole, strunguri pentru prelucrat metale, îngrășăminte și alte produse chimice, rulmenți, cosmetice, vinuri, aparate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de teren în faza finală a investiției. Pe de altă parte, politica guvernului Braziliei de creștere susținută a exporturilor sale în Europa, îndeosebi în fostele țări comuniste, a dus la reluarea ideii mai vechi privind crearea unui depozit de produse braziliene în zona liberă Constanța, care să fie comercializate atât în România, cât și în regiunea sud-est europeană. Dar, ca multe alte propuneri avansate de o Parte sau de cealaltă, nici această idee nu s-a concretizat încă. În România, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
din ce în ce mai mult, ca actor important pe scena internațională, țările dezvoltate având în vederea să invite Brazilia, în următorii ani, în G7. Astfel, Uniunea Europeană consideră Brazilia partenerul său cel mai important în America Latină și a decis deschiderea pieței comunitare pentru produsele agro-zootehnice braziliene. S.U.A., la rândul lor, au reconsiderat relațiile cu Brazilia, i-au acordat statutul de partener privilegiat, o consideră deja o putere mondială și au recunoscut că nimic nu poate fi realizat în America Latină, fără participarea braziliană. Brazilia este astăzi unul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
comunitare pentru produsele agro-zootehnice braziliene. S.U.A., la rândul lor, au reconsiderat relațiile cu Brazilia, i-au acordat statutul de partener privilegiat, o consideră deja o putere mondială și au recunoscut că nimic nu poate fi realizat în America Latină, fără participarea braziliană. Brazilia este astăzi unul dintre promotorii BRIC și G20, fiind un participant activ pe scenă internațională. Beneficiind de o diplomație de înaltă calificare, Brazilia este un partener de dialog și inițiativă important în dezbaterile privind marile probleme ale lumii. Diplomația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Brazilia este astăzi unul dintre promotorii BRIC și G20, fiind un participant activ pe scenă internațională. Beneficiind de o diplomație de înaltă calificare, Brazilia este un partener de dialog și inițiativă important în dezbaterile privind marile probleme ale lumii. Diplomația braziliană prezintă și își apără cu abilitate, coerență, incisivitate și continuitate interesele majore ale țării sale pe plan internațional. Brazilia este deosebit de insistentă în admiterea sa ca membru permanent al Consiliului de Securitate al O.N.U. Pe plan cultural, între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]