875 matches
-
obiceiul. Știa să facă cozonaci moldovenești, care creșteau înalți cum n-am mai văzut de atunci și care se păstrau pufoși și proaspeți multă vreme, după o rețetă pe care numai ea o cunoștea. De Sf. Paște, îi cocea la brutărie, în mai mare cantitate, ca să ajungă pînă luni, după duminica Tomei, cînd era Paștele blajinilor și se mergea la cimitir. Ne duceam, cu toți, la mormîntul mamei, cu cozonaci, ouă roșii și vin, care, după ce un preot făcea o scurtă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de jos, a fost odihnitor, fără frâne ferme sau curbe periculoase. Lăsasem în urmă, într-o zonă mai înaltă, Cetatea lui Vlad Țepeș. Ajunși pe loc drept, rețin că soarele ardea puternic poate fiindcă munții rămăseseră în urmă. La o brutărie de pe drum am savurat, într-adevăr, niște pâini proaspete. La vreo cinci sau șase kilometri de Curtea de Argeș ne-am oprit la un motel, să mâncăm și să ne cazăm. N-am reușit nici una nici alta. În plus, mi-a sărit
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de un lux neîntâlnit. Sălile se Închiriau atunci cu 1000 de dolari pe seară, sau 1500 pe zi. Unele apartamente ajung până la 500 de dolari pe zi. Viața cea mai economică e Însă la subsol: coafeuri, pedicuriști, băi rusești, bucătării, brutărie, patiserii, depozit de țigări, de vinuri en gros și en detail, camere de conserve, lenjerie, depozite de bagaje. Pentru lenjerie sunt 95 de femei, care nu fac decât să plieze și să așeze. Un număr de 7 oameni desfac toată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
repede un sandvici proaspăt, făcut în nici două minute, din chifle cu lapte unse cu unt, câteva felii de șuncă de Praga sau salam mortadela, o felie de roșie și câteva de castravecior, ca la celebrele magazine cu mezeluri Rochus. Brutăriile te amețeau de-a dreptul cu mirosul de pâine caldă, franzeluțe sau cornuri, erau renumite cele ale fabricii Herdan sau Hermann, iar specialități varitabile găseai la armeanul de pe Lizeanu, la Apostol Zottu. Simigeriile, în special gre- cești, te așteptau cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vânzând numai buchete cu flori roșii, preferatele alteței. Iar în afară de cele câteva cafenele deschise, care nu mai erau la fel de gălăgi- oase, crâșmele și barurile de pe bulevardele pustii aveau porțile și ușile închise. La fel și magazinele, cofetăriile, doar ici-colo o brutărie cu pâine caldă sau o covrigărie, pentru de-ale gurii. Nicicând nu mai avuseseră Bucureștii străzile atât de goale și pierdute într-o tăcere bizară, fără forfota oamenilor sau muzica localurilor. Era de parcă toți dispăru- seră subit, din cauza vreunei catastrofe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
unde încercam să ies din blocajul care mă ținea departe de scris și unde mă pregăteam să primesc oaspeți în weekenduri (Ron Galotti, Campion Platt, Susan Minot, editorul meu italian, McInerney, comandând o tartă de prune de 40 $ de la o brutărie de specialități din East Hampton și livrându-mi-se două navete de Domaines Ott). Încercam să rămân treaz, dar am început să destup sticle de chardonnay la ora zece dimineața, iar dacă beam tot ce-aveam seara, atunci așteptam dimineața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ruină după „eliberarea” sovieticilor. Periplul prin castel este fascinant. O organizare a vieții - și asta în Evul Mediu! - care ar trebui să trezească invidia edililor din multe orașe europene. Un sistem centralizat și eficient de încălzire pe timpul iernii, bucătăria și brutăria enorme, sala sfatului, biblioteca, închisoarea pentru nobili, cu ferestre mai spațioase, și închisoarea pentru săraci, cu ferestre foarte mici, camera de tortură, WC-ul, grajdul, camera pentru oaspeți - un fel de hotel timpuriu, sala de dans, sala armelor... Ghidul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de cărămidă și de fier, trăsuri și sănii, diverse mobile etc. La Huși funcționau două fabrici de bere, care produceau anual 6.300 litri, două mori cu aburi (în 1898 erau trei, iar la târgul Drânceni funcționa o moară), patru brutării, două simigerii, două mori cu cai, cinci pitării și cinci căsăpii, trei săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
economie, o cazarmă dincolo de calea ferată. Mai găsim și foarte mulți meseriași particulari, trei mori „sistematice” acționate cu aburi și trei mori cu cai, două „fabrici” de bere, patru tăbăcării (în 1885 funcționau șase tăbăcării), două fabrici de săpun, cinci brutării („pitării”), trei hoteluri, patru cafenele (în 1885 funcționa doar o cafenea) și două cofetării. Asistența sanitară era asigurată de cinci medici: unul la spital și oraș, unul la județ, unul la plasa Prut, unul la Comunitatea israelită și Spitalul israelit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oraș din întreaga țară românească, nu se fabrică pâine de calitate mai proastă ca în târgul nostru Huși, precum și felul primitiv cum se face această pâine”. După Primul Război Mondial, pâinea pentru populația orașului va fi asigurată de cele șase brutării și se va îmbunatăți din punct de vedere calitativ. Iluminatul orașului se făcea cu lampioane și felinare, despre care, în 1929, se spunea că sunt vechi și nefuncționale, deci fuseseră puse în funcțiune cu destulă vreme înainte. Din cele 72
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
condiție, deși șeful poliției se arătă foarte supărat, și dânsa îl invită la dejun. Îi dete în urmă doi impiegați plătiți de la Obol, care făcură distribuția. Ziua de 30 ianuarie/12 februarie se fixase pentru începerea cartelelor de pâine, dar brutăriile, în afară de Müller și Geissler, autorizați să aibă pâine albă, amânară aplicarea acestei noi măsuri pe câteva zile. Tocmai atunci aveam pe Lia la dejun când un servitor veni s o cheme în grabă: unul din ofițerii germani încartiruiți la dânsa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
rebut și atât. Prin corecții se obține mereu atâta alcool, atâta reziduu fix etc., adică ceva uniform sau entropizat. Dar personalitatea lui, legată de an, loc, om, tinde spre zero. Comparați cele spuse acum cu pâinea de casă, respectiv de la brutăria turcească. Și În acest context, nu-i de mirare dacă cutare restaurant din Tokio afișează o listă de mari vinuri cu sublinierea că oricare poate fi preparat acolo, imediat. În spiritul comentariilor mele legate de mesajele chimice ce integrează biosfera
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
milă ori prietenie - dar cum se cuvine și cu pui așișderea, care n’a găsit nimic compatibil cu biocâmpul meu pisicesc, respectiv, o oră mai târziu, vagabondul fără norocul unui tomberon, abia ținânduse pe picioare, la câțiva pași de o brutărie... Acela n’a avut nimic Împotriva aceluiași biocâmp, dar câte o fi Îndurat din partea copiilor, nu prea educați, ai zonei... Desigur, astăzi, când ascultați gândurile mele, acel câine e doar o amintire. A cui? Ce să facem cu ei? Căci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
degetele de la o mână, hai, de la două: un taxi marca Pobeda, o Volgă neagră a primului-secretar, alta mai veche a președintelui de la Sfatul Popular, un IMS al Miliției și o dubiță albastră cu care se cară pâinea la cele două brutării. (Pâinea neagră se vinde pe cartelă, este grozavă, noi mereu pândim sosirea dubiței, sosire anunțată de un zgomot infernal de motor hodorogit și hop, ne repezim, suntem primii la coadă, luăm pâinea după rație, pe cartelă, adică nu cât ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
degetele de la o mână, hai, de la două: un taxi marca Pobeda, o Volgă neagră a primului-secretar, alta mai veche a președintelui de la Sfatul Popular, un IMS al Miliției și o dubiță albastră cu care se cară pâinea la cele două brutării. (Pâinea neagră se vinde pe cartelă, este grozavă, noi mereu pândim sosirea dubiței, sosire anunțată de un zgomot infernal de motor hodorogit și, hop, ne repezim, suntem primii la coadă, luăm pâinea după rație, pe cartelă, adică nu cât ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
receptează pe urmăritor ca pe un amețitor vălmășag de apariții și dispariții: iată-l în fața casei, citind ziarul; apoi în tramvai (măcar că în stație nu l-ai zărit); la coborâre, dispare. La un moment dat - când intri sau ieși din brutărie sau vreun alt magazin, sau când te afli la doctor în sala de așteptare - reapare. Sau redispare. Sau tu, „obiectul-țintă“, tocmai te-ai așezat la o masă de cafenea în stradă, când dumnealui vine pe bicicletă, se oprește, își sprijină
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
pentru obținerea unor recolte bogate. Ați înțeles? Nu noi, românii, am descoperit virtuțile calorice ale acestui reziduu zoo. Nu, nici vorbă! Se cunoștea faptul că ungurii din pustă îl utilizau de multă vreme pentru arderea cuptoarelor de pâine, adică la brutărie. Iar tătarii cei care ne ațineau mereu fruntariile țării îi apreciau de multă vreme potențele ignigene. Șeptelul gostatului "Pavel Tkacenko" înainta pe miriștea țepoasă și încâlcită de mulțimea rugilor clonați inconștient și impasibil, urmărindu-și doar satisfacerea plenară a celui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
zbor. Hai să bem o cafea. Intrăm în bucătărie și simt că nu mai am aer. — Ați schimbat complet și bucătăria? — A, nu! spune mami amuzată. Am vopsit doar mobila. Arată bine, nu? Așa. Uite, ia un croissant. Sunt de la brutăria cea nouă. Îmi bagă în față un coș cu croissante, dar nu pot să mănânc nimic. Mi-e rău. Habar n-am avut că aici are loc o revoluție. — Becky! Mami se uită atentă la mine. S-a întâmplat ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fabrici de mezeluri, 1 fabrică de unt, 6 ateliere de rotărie, 19 ateliere de tâmplărie și mobilă, 1 fabrică apă gazoasă, 21 ateliere de fierărie, 127 ateliere de croitorie, 77 ateliere de încălțăminte, 91 magazine de comerț și băcănie, 6 brutării, 16 măcelării, 6 cafenele și ceainării, 38 întreprinderi comerț și restaurant. În anul 1931, la cererea Prefecturii județului, Primăria orașului trimite o situație privind existența „fabricilor și atelierelor din orașul Dorohoi”. Potrivit acestei situații, aflăm că în oraș erau doar
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
La 30 noiembrie 1940 cu adresa nr.11643, directorul general Misil trimite primarului decizia nr. 54258 a Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, referitor la promovarea comerțului românesc, dar acestea prevedeau doar programul prăvăliilor și magazinelor: „toate magazinele alimentare (măcelării, brutării, lăptării, pescării, prăvălii de zarzavat, fructe ouă, păsări, plăcintării cafenele, ceainării, restaurante, care aparțin evreilor sau sunt conduse de evrei, precum și magazinele care desfac produse societăților cu capital evreiesc vor fi închise în zilele de duminică și sărbătorile legale. Observația
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și două calfe (bărbați) care, după ce vor fi fost concentrați, să fie trimiși „...intendantului dela Turnu Măgurele”. Disperata rezoluție a polițaiului suna astfel: „Domnule Prefect, ceilalți brutari nu suntu În acest orașu iar cei care esistă suntu strictu necesari la brutăriile de aci. De asemine, cei doi nu figurează Între melițieni pentru a putea fi concentrați”. k. „(...) Căci trebuie să apreciați În ce timp se cere aseminea concursu” La data de 4 august 1877, Prefectura Fălciu se adresase din nou ferm
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
J, cred că erau de la Jac Marcopol. Atâta știu, bădie Gheorghe, trebuie să plec că mă așteaptă mama, spuse Dumitru și o zbughi spre casă. Capitolul XIII La cules de struguri − Gheorghiță, parcă am auzit că azi nu mergi la brutărie, la Iosub, de aceea spun că ar fi bine să ne pregătim pentru culesul strugurilor, la Bogdana, să vedem vasele în care punem strugurii, mai întâi cada cea mare apoi butoaiele, să fie bune când om avea nevoie de ele
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
două suluri de lemn crestate ce se roteau. Primul must din recolta anului 1938 se scurgea în cadă. Degustarea primei căni s-a făcut după ce au mâncat cîte o felie de pâine proaspătă, dintr-o pâine făcută de Gheorghiță, la brutăria lui Iosub. S-au apucat apoi iar de cules și când ajunseseră la al patrulea sau al cincilea rând de coșuri vărsate în zdrobitoare, iată că au sosit la viile lor, Vasile Arghir cu feciorii și fetele și Ion Cârlan
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
necazurile s-au înmulțit, procesele se țineau lanț, mai toți banii câștigați cu greu din chirii pentru cărăușie se duceau pe plățile avocaților. Copiii mai mari s-au împăcat pe la negustorii evrei din târg, Mihăiță a lucrat o vreme la brutăria lui Haim, Emilia s-a angajat la un mic atelier de croitorie de unde primea bani puțini iar Gheorghiță lucra la brutăria lui Iosub covrigarul, sau altfel de munci ce cereau oarecare pricepere și îndemânare iar bruma de bani ce o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
plățile avocaților. Copiii mai mari s-au împăcat pe la negustorii evrei din târg, Mihăiță a lucrat o vreme la brutăria lui Haim, Emilia s-a angajat la un mic atelier de croitorie de unde primea bani puțini iar Gheorghiță lucra la brutăria lui Iosub covrigarul, sau altfel de munci ce cereau oarecare pricepere și îndemânare iar bruma de bani ce o primeau, mergea tot în buzunarele avocaților. Noroc că se ridicaseră Maricica și Lențâca care îi înlocuiseră la muncile din câmp iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]