2,901 matches
-
lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu potențial patogen de pe suprafața mucoasei bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva menține umedă cavitatea bucală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bucale; imunoglobulinele A, lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva menține umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează datorită prezenței în salivă a factorilor de creștere epidermică și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
lizozimul prezente în salivă au efecte antibacteriene. d. Excretor: prin salivă are loc excreția de metaboliți (uree, acid uric), virusuri (poliomielitic și rabic), substanțe toxice (plumb, mercur, iod, bismut), medicamente. e. In vorbire: saliva menține umedă cavitatea bucală; uscăciunea mucoasei bucale face dificilă pronunțarea cuvintelor. f. Reparator: se realizează datorită prezenței în salivă a factorilor de creștere epidermică și a factorilor procoagulanți. g. In homeostazia hidro-electrolitică: în deshidratare se reduce secreția salivară ceea ce declanșează, prin intermediul hipotalamusului, senzația de sete și stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a leucocitelor). Are densitate cuprinsă între 1003-1008 (hipotonă în comparație cu plasma); pH-ul este cuprins între 7,4 și 7,8. La om, cantitatea de salivă secretată pe zi este 1000-1500 ml. Debitul secretor salivar crește de 8-20 ori în timpul digestiei bucale; în perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min. Contribuția glandelor submandibulare la secreția salivară de repaus este de 69%, a glandelor parotide este de 26%, iar a glandelor sublinguale este de 5%. Saliva conține 99,4% apă și 0
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar metabolismului bacterian, având efect bacteriostatic. c. Imunoglobulinele A au rol în apărarea antimicrobiană specifică la nivelul mucoasei bucale. d. Muramidaza (lizozimul) descompune capsula glicozidică a unor bacterii (stafilococ, streptococ), determinând distrugerea lor. e. Factorul de creștere epidermic stimulează erupția dentară, calcifierea precoce a incisivilor, vindecarea mucoasei după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
după escoriații sau ulcerații. f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cât și interdigestive. Intensificarea secreției salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Eferențele parasimpatice pentru glandele sublinguală și submaxilară: de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului intermediar al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de sângele încărcat cu bioxid de carbon. Mecanismul intercentral este, de asemenea, prezent în diverse circumstanțe: greață însoțită de hipersalivație, emoțiile însoțite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
antidiuretic diminuă pierderile de apă prin salivă. Secreția salivară bazală poate fi diminuată în efortul fizic și în stări emoționale (în special datorită reducerii irigației) și accentuată în primul trimestru de sarcină, precum și în cazul cariilor, al ulcerațiilor și tumorilor bucale. 3. Digestia gastrică Digestia gastrică reprezintă totalitatea proceselor mecanice și chimice de la nivelul stomacului, prin care alimentele sunt amestecate cu sucul gastric și supuse acțiunii enzimatice a acestuia. Digestia gastrică reprezintă o împletire a activității mecanice cu cea secretorii. Stomacul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Colesterol hidrolaza acționează asupra esterilor colesterolici cu producere de colesterol și acizi grași liberi. Fosfolipaza A2 scindează legăturile esterice ale AG cu producere de AG liberi și 1-lizofosfatide. In stomacul sugarului acționează lipaza linguală (secretată de glandele Ebner din cavitatea bucală; devine activă numai în stomac la un pH de 5,5) care scindează lipidele din lapte, eliberând AG cu lanț mediu și gliceride parțiale. Primul pas în digestia lipidelor este fragmentarea globulelor de grăsime în picături mici, pentru ca lipazele să
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prin influnțe provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Trecerea rapidă a aerului determină o presiune negativă iar glota se va reînchide; procesul de vibrație a corzilor vocale va reîncepe odată cu creșterea presiunii subglotice. Articularea sunetelor reprezintă modificările suferite de acestea la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste mecanisme, mai există o serie de alte influențe asupra senzației de sete. Uscăciunea mucoasei bucale și faringiene produce sete profundă, și de asemeni se pare că există un sistem de control și la nivel gastro duodenal, deoarece un individ însetat consumă atâta apă cât este necesară pentru a-și reface osmolaritatea și nu mai mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nedigerabile sunt excretate, împreună cu unii produși de secreție. Tubul digestiv prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
secreție. Tubul digestiv prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul este caracteristic noului-născut
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul este caracteristic noului-născut și se realizează prin coborârea ritmică a planșeului bucal, gura fiind bine închisă. Masticația este un act voluntar dar și reflex prin care alimentele sunt tăiate, triturate și amestecate concomitent
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul este caracteristic noului-născut și se realizează prin coborârea ritmică a planșeului bucal, gura fiind bine închisă. Masticația este un act voluntar dar și reflex prin care alimentele sunt tăiate, triturate și amestecate concomitent cu impregnarea lor cu salivă, formându-se bolul alimentar. Se realizează prin mișcări ritmice de coborâre și ridicare a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin nervii cranieni trigemen, facial, vag, hipoglos și glosofaringian. În timp se creează conexiuni sinaptice între centrii bulbo-pontini ai masticației și scoarța cerebrală ceea ce face din masticație un act reflex parțial condiționat. Secreția salivară are un rol deosebit în etapa bucală și în deglutiție. Saliva este produsul de secreție a glandelor salivare - parotide, mandibulare și sublinguale, precum și a glandelor salivare mici din structura mucoasei bucale. Este secretată în cantitate de 1 - 2 l pe zi. Compoziția salivei: apă 99,4% substanțe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
face din masticație un act reflex parțial condiționat. Secreția salivară are un rol deosebit în etapa bucală și în deglutiție. Saliva este produsul de secreție a glandelor salivare - parotide, mandibulare și sublinguale, precum și a glandelor salivare mici din structura mucoasei bucale. Este secretată în cantitate de 1 - 2 l pe zi. Compoziția salivei: apă 99,4% substanțe anorganice 0,2% (Cl-, Na+, K+, bicarbonați, fosfați) substanțe organice 0,4% (uree, acid uric, aminoacizi, creatină, colesterol, mucină, enzime: ptialină, maltază, lizozim) Reacția
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
central (excitarea directă a centrilor salivari de către dioxidul de carbon). Deglutiția. Prin deglutiție bolul alimentar format, ca și lichidele, sunt transportate în stomac printr-o succesiune de contracții musculare. Deglutiția este un act reflex inițiat voluntar care are trei timpi: bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal constă în trecerea bolului alimentar din gură în faringe, prin contracțiile succsesive a milohioidienilor, stilogloșilor, palatogloșilor, hiogloșilor, ce trag limba înapoi și o ridică ușor, fapt ce împinge bolul alimentar în faringe. Timpul faringian constă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]