1,311 matches
-
organizată și nu numai o grămadă nedeosebită de luptători. Această armată cunoștea însă și oarecare mișcări determinate, provocate în mijlocul vuietului bătăliei prin niște semne date de instrumente de muzică, precum era tuba, un fel de bucium drept, lung și mare; buciumul propriu zis sau răsfrânt și cornul îndoit în formă de semicerc, împodobit la deschizătura lui printr-un cap de balaur sau de alt animal. Armele lor erau următoarele: Acele pentru atac constau din arme tăietoare și aruncătoare. Cele dintâi numărau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
bouri, Ș-avea munți, ș-avea păduri Și cetăți cu - ntărituri, Ș-avea sate mii de mii Presărate pe câmpii, Ș-avea sate mari și mici Pline toate de voinici. Ce mai freamăt, ce mai sbucium Când sunând voios din bucium, Chema țara la hotare De - alergau cu mic cu mare, De curgeau ca râurile Și - nnegrea pustiurile. Amar mie-ntr-un suspin Lacrimile vale-mi vin, Cu năframa de le șterg Ele tot mai tare merg. Și frumoasă mai eram
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Din copaci fără de număr " Es copii cu șoimi pe umăr " Și copile multe ese Cu-a lor mânece sumese, Și pe umerele goale l0l {EminescuOpVI 102} Poartă donițe și oale. " Și pornește - atunci un sbucium, " Sun - un dulce glas de bucium, " Pe cărări fără de urme "Vin cerboaicele în turme Și mugesc încet atât " Cu talangele de gât " Și așteaptă răbdătoare Mâini frumoase de fecioare, " De le mulg în donicioare. Căci să știi, iubite frate, Că nu-s codru, ci cetate, " Dar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
bătut vîntu-ntr-acoace, Ce-ntrebări avem a face. Tânărul nostru-mpărat De cu ziuă s-a sculat, Fața albă și-a spălat, Chica neagră - a pieptănat, Mândru s-a mai îmbrăcat, 302 {EminescuOpVI 303} Murgul și L-au înșeuat Și din bucium au cântat, Mare oaste - a adunat, Oaste mândră de călări, De mulți feciori de boieri; Pe la răsărit de soare A plecat la vânătoare Țara-n sus Despre apus, Pân juganii ne-au stătut Și potcoavele - au pierdut. Ne lăsarăm mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-a-necat. Vine furtuna. Rămânem noi - doi eroi. Pastel Cuprind cu privirea o-ntindere Secată de apă. Prin gropi cerne iarna Ca tropot al apelor șoptind În glas de clopot. Acum, cu poruncă, te-arunci în fum Pe drumul târziu. Bucium pletos, Întunecos semn al pământului în vânt, Măsoară clipele. E ceasul vecerniei... Fior Să fi fost real? Vis cumplit... Vreau să uit! Mă plimb pe coridoare. Vine noaptea. Vârtejul acela mă prinde din nou În ghearele sale. Mă tem. Deodată
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
publicației lunare „Cuvântul Românesc” din Hamilton Canada. Din 1993 are o rubrică de cultivare a limbii la revista lunară „Asachi” din Piatra Neamț. A mai colaborat sau mai colaborează, În continuare, la revistele bucureștene Albina, Bana armânească, Deșteptarea, Dimândarea, Tribuna Învățământului, Buciumul, Permanențe, Memoria, etc., precum și la cotidienele Acțiunea (din Piatra Neamț), Oglinda (din București), Oglinda (din Câmpina), Prahova (din Ploiești) etc. Semnează și cu pseudonime. Laitmotivul activității sale publicistice Îl constituie convingerea Înfricoșătoare că pieirea neamului românesc devine inevitabilă prin degradarea morală
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Nici în oricare alt cartier, unde ați fi binevoit. Precum ați sintetizat. Nu-ți pică de două ori în brațe un astfel de artist." "Perfect. Ia atunci măsuri să-l nu-l deranjeze nimeni. Nici în general. Nici dintre ciuberele, buciumele și donițele sculptate, probabil, cu degetele lui și cu care n-o fi ezitat să iasă în stradă. Dacă doinește în cinstea Partidului, e un bărbat cu un caracter neclintit!... În cinci, șase zile, e posibil să ne abatem și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Ai auzit, măi piticanie? - ... - Și de asta ce mai zici de toate astea, popîndăule? - Nu zice nimic. Tace ca apa. - Cu ce neobrăzare o să le povestești tu, tovarășilor din Conducerea de Partid, că nu te mai poți opri din sculptat buciume, porți, jgheaburi, donițe sau draci să te pieptene?! - Nu pare un obstacol destul de însemnat, de care să se împiedice distinsul nostru elev. - ...Așadar, operațiunea cu detergentul picase... Nu puteai fi înlocuit nici cu un rapsod de Partid. Tovarășului X fiindu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
poala răcoroasă a munților. De-acolo apucai pe-o pietroasă cărare de munte. Pe câte - un vârf de deal vedeam arzând focuri mari, și oameni împregiur, din fundul codrilor ce-ncongiurau ca o manta neagră - verde umerii munților vuia câte - un bucium durerea lui de aramă; pe lângă alte focuri vedeai pare-că cum joacă fete și flăcăi, iar pin codrii rătăciți fluierau voinicii printre dinți și din frunze câte - o doină adâncă și plină de foc. Astfel treceam înainte alături cu zidurile de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aer... lănci de coase cari-n urmă erau să devie spaima inamicilor. Din creștetele munților românii slobozeau roți înfășurate-n paie și aprinse, cari se rostogoleau cu o repejune demoncă până se pierdeau hăulind în prăpastiile adânci, în inima pământului. Buciumele sunau din vârfuri astfel încît ți se părea că sufletele de aramă a munților se trezise și suna a moartea lumei. Culme cu culme ardea, atâția uriași ochi roșii, câte unul pe o frunte de deal. Codrii bătrâni trosneau amorțiți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Sasul se puse-n ușa cea mare a moarei pe-un pietroi neted ca o bancă și, aprinzîndu-și luleaua, se uita melancolic la răsărirea luceafărului de sară. Eu mă așezai lângă el, înnopta din ce în ce mai mult, când din deodată auzii un bucium vuind cu jale. - Sunt ei! zisei eu sărind în sus și apucând înspre câmp dar uitîndu-mă înapoi cam de la 40 de pași, îmi păru că zăresc în lumina serei un honved care, alături cu sasul, părea a privi împregiur cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
petrec restul vieței lor bând și povestind. Abia sara, când satul devine centrul vieței pământului ce-l înconjură, se începe acea duioasă armonie câmpenească, idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite pe jumalțul cel adânc și albastru al cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carile vin cu boii osteniți, scârțiind, din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare în tăcerea sarei, talangele turmelor, apa fântânelor, cumpenele sună, scrânciobul scîrțîie-n
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
s-apropie cu fața adâncită și zice: uite, sub tufa aceea, un titirez s-a amorat foc într-o zână, uite cum se ridică din călcâie și se uită la ea. Și dacă ți se pare c-auzi cântec de bucium și fluier din acel codru verde, el va asculta cum îi țiuie pin ureche și-ți va spune anume aria ce s-aude. Un asemenea om face cucoși de hârtie și-i pune să joace comedie pe masă, e-nstare să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Scăldați-vă În fluviile galbene ale cerescului imperiu Stați la pîndă cu haiducii bronzați de pietrele pleșuve ale Abisiniei Legănați-vă pașii În dansul cu pene și măști de groază ale Congoului Primiți În auz evantaiul languros al vocilor havaiene Buciumul prevestitor al vulcanilor din insulele Japoniei... Tot așa, Incantații-le proclamă că „Nu ni-e străină nici o Înfățișare-a lumii”, ori că: „cele patru anotimpuri / Năvălesc În privirea noastră”, - iar În Petre Schlemihl poetul e „o umbră lunecînd În același
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o tehnologie științifică au determinat un salt evident în calitate și au făcut să crească prestigiul vinurilor românești pe arena vinicolă mondială. Moldovenii se mândresc cu podgorii vestite de sute de ani. Una dintre acestea se află la Iași, la Bucium; se întinde pe 1000 de hectare și este menționată încă din anul 1469 pe timpul lui Ștefan cel Mare. Din viile Socolei, foste proprietăți ale prințului Mihail Sturdza, savantul Ion Ionescu de la Brad a obținut în 1862 primul eșantion de șampanie
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
încă din anul 1469 pe timpul lui Ștefan cel Mare. Din viile Socolei, foste proprietăți ale prințului Mihail Sturdza, savantul Ion Ionescu de la Brad a obținut în 1862 primul eșantion de șampanie elaborat în România. În 1949 a luat ființă Societatea Bucium, iar în 1972 a fost dat în folosință combinatul de vinificație, care și-a câștigat un renume pe plan internațional. Soiurile de viță nobilă acoperă în prezent în jur de 759 de hectare. De menționat că vinurile de Bucium sunt
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Societatea Bucium, iar în 1972 a fost dat în folosință combinatul de vinificație, care și-a câștigat un renume pe plan internațional. Soiurile de viță nobilă acoperă în prezent în jur de 759 de hectare. De menționat că vinurile de Bucium sunt produse printr-o tehnologie care folosește cele mai mici cantități de conservant, fiind, deci în mare măsură produse naturale. Cel mai bătrân vin din vinotecile Buciumului este din producția anului 1958. Vinurile de Bucium au fost degustate și apreciate
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
în prezent în jur de 759 de hectare. De menționat că vinurile de Bucium sunt produse printr-o tehnologie care folosește cele mai mici cantități de conservant, fiind, deci în mare măsură produse naturale. Cel mai bătrân vin din vinotecile Buciumului este din producția anului 1958. Vinurile de Bucium au fost degustate și apreciate de Regele Mihai și Regina Ana; de George Emil Palade și Michel Feuillat, președintele Secției de Oenologie a Oficiului Internațional al Vinurilor, care a asemănat vinul de
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
De menționat că vinurile de Bucium sunt produse printr-o tehnologie care folosește cele mai mici cantități de conservant, fiind, deci în mare măsură produse naturale. Cel mai bătrân vin din vinotecile Buciumului este din producția anului 1958. Vinurile de Bucium au fost degustate și apreciate de Regele Mihai și Regina Ana; de George Emil Palade și Michel Feuillat, președintele Secției de Oenologie a Oficiului Internațional al Vinurilor, care a asemănat vinul de Bucium cu cel de Burgundia. Iată cum caracterizează
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
este din producția anului 1958. Vinurile de Bucium au fost degustate și apreciate de Regele Mihai și Regina Ana; de George Emil Palade și Michel Feuillat, președintele Secției de Oenologie a Oficiului Internațional al Vinurilor, care a asemănat vinul de Bucium cu cel de Burgundia. Iată cum caracterizează oenologul Viorel Rolea fiecare soi de vin produs în podgoriile Buciumului. Alligote un vin franțuzesc care și-a găsit a doua casă în viile românești. Riesling Italian originar din Italia, după cum spune și
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Ana; de George Emil Palade și Michel Feuillat, președintele Secției de Oenologie a Oficiului Internațional al Vinurilor, care a asemănat vinul de Bucium cu cel de Burgundia. Iată cum caracterizează oenologul Viorel Rolea fiecare soi de vin produs în podgoriile Buciumului. Alligote un vin franțuzesc care și-a găsit a doua casă în viile românești. Riesling Italian originar din Italia, după cum spune și numele, deține o pondere mai mică în Viile Buciumului, dar se impune printr-o calitate deosebită. Fetească Regală
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Viorel Rolea fiecare soi de vin produs în podgoriile Buciumului. Alligote un vin franțuzesc care și-a găsit a doua casă în viile românești. Riesling Italian originar din Italia, după cum spune și numele, deține o pondere mai mică în Viile Buciumului, dar se impune printr-o calitate deosebită. Fetească Regală vine din Transilvania, bine adaptat la solul din Moldova. La Bucium se face în varianta sec, deși poate fi obținut și dulce. Fetească Albă - deși specialiștii spun că cea mai bună
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
casă în viile românești. Riesling Italian originar din Italia, după cum spune și numele, deține o pondere mai mică în Viile Buciumului, dar se impune printr-o calitate deosebită. Fetească Regală vine din Transilvania, bine adaptat la solul din Moldova. La Bucium se face în varianta sec, deși poate fi obținut și dulce. Fetească Albă - deși specialiștii spun că cea mai bună Fetească Albă se obține la Cotnari, și la Bucium găsesc condiții excelente pentru supramaturare așa cum cere acest vin. Muscat Ottonel
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Regală vine din Transilvania, bine adaptat la solul din Moldova. La Bucium se face în varianta sec, deși poate fi obținut și dulce. Fetească Albă - deși specialiștii spun că cea mai bună Fetească Albă se obține la Cotnari, și la Bucium găsesc condiții excelente pentru supramaturare așa cum cere acest vin. Muscat Ottonel cel mai bun vin din țară se face la Bucium. Face parte din categoria vinurilor aromate și e denumit poetic opereta tuturor vinurilor. Șampania de Bucium - la Bucium se
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și dulce. Fetească Albă - deși specialiștii spun că cea mai bună Fetească Albă se obține la Cotnari, și la Bucium găsesc condiții excelente pentru supramaturare așa cum cere acest vin. Muscat Ottonel cel mai bun vin din țară se face la Bucium. Face parte din categoria vinurilor aromate și e denumit poetic opereta tuturor vinurilor. Șampania de Bucium - la Bucium se face șampanie din anul 1971. Metoda folosită este o metodă franceză clasică, aparținând părintelui șampaniei, faimosul Don Perignon. O șampanie bună
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]