2,036 matches
-
elaboreze proiectul noii legi electorale pentru ducatul Bucovinei 25. Comisia și-a început activitatea spre sfârșitul lunii iulie 1909, membrii săi fiind în strânsă legătură cu președintele Bucovinei, contele Bleyleben și cu Ministerul de Interne din Viena. Elita politică conducătoare bucovineană, ce avea un nivel de instrucție ridicat și stăpânea bine arta compromisului, după o serie de discuții constructive, a ajuns să realizeze o înțelegere (Ausgleich) politică între cele patru mari grupe naționale (români, ucraineni, germani și evrei) existente în provincie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
29. Această hotărâre, ca și mărirea numărului de deputați la 63, prin acordarea a câte un mandat în plus pentru români, ucraineni, germani și poloni, fără a se oferi ceva și evreilor, a provocat o puternică nemulțumire în rândul evreilor bucovineni. Deși curia evreiască a fost ștearsă, faptul că districtele electorale au rămas neschimbate va garanta totuși evreilor, în cadrul cadastrului german, obținerea aceluiași număr de locuri ca în proiectul inițial. În noua formulă modificată, proiectul a fost discutat la a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
viitor, camera legislativă provincială ce reieșea în urma alegerilor nu mai era doar expresia restrânsă a intereselor diferitelor clase sociale, ca în trecut, ci reprezenta consacrarea „voinței populare“, rezultată din exercitarea de către mase a dreptului de vot universal 32. Reforma electorală bucovineană, produsă atât sub impactul necesității introducerii votului universal la alegerile pentru Dietă (după ce acesta fusese deja impus în anul 1907, la scrutinul pentru Consiliul Imperial din Viena), cât și a atenuării tensiunilor dintre naționalitățile din provincie, a schimbat radical sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1905 în Moravia 33, numai că aici a rezultat un sistem electoral mai complicat, datorită unei mai mari diversități naționale. Prin legea electorală din 1910, care va fi pusă în practică cu prilejul alegerilor din anul 1911, numărul membrilor Dietei bucovinene a crescut mai mult decât dublu, ajungând la 63 de mandate. Vechea împărțire pe „clase electorale privilegiate“ a rămas în continuare, totuși acestora li s-a adăugat acum clasa alegătorilor sufragiului universal. Camera legislativă bucovineană se compunea, de acum înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
anul 1911, numărul membrilor Dietei bucovinene a crescut mai mult decât dublu, ajungând la 63 de mandate. Vechea împărțire pe „clase electorale privilegiate“ a rămas în continuare, totuși acestora li s-a adăugat acum clasa alegătorilor sufragiului universal. Camera legislativă bucovineană se compunea, de acum înainte, din doi viriliști, anume mitropolitul ortodox al Bucovinei și rectorul Universității din Cernăuți, cărora li se adăugau 13 deputați ai colegiului electoral al marii proprietăți, doi ai Camerei de Comerț și Industrie, 28 ai comunelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
36, în Bucovina chiar și marea proprietate alegea în cadrul unor corpuri electorale naționale separate. Colegiul electoral al marii proprietăți urma să aibă de acum înainte un număr de mandate sporit la 13, față de cele 10 deținute până atunci în Camera bucovineană. Pentru alegerea deputaților, colegiul era împărțit în șase clase electorale, din care prima era alcătuită din membrii cu drept de vot ai Consistoriului mitropolitan ortodox al Bucovinei și egumenii celor trei mănăstiri care, împreună, desemnau un deputat. În cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
alcătuită din membrii cu drept de vot ai Consistoriului mitropolitan ortodox al Bucovinei și egumenii celor trei mănăstiri care, împreună, desemnau un deputat. În cea de-a doua clasă intrau clericii ortodocși de rang înalt, de naționalitate română, din dioceza bucovineană care urmau să delege un deputat propriu. Clericii ortodocși de rang înalt, de naționalitate ucraineană, ce constituiau a treia clasă electorală, alegeau și ei • Pentru înțelegerea dintre naționalitățile din Moravia, vezi Horst Glassl, Der mährische Ausgleich, München, 1967; Gerald Stourzh
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constituie cele șase curii în termen de 48 de ore. În ședința de constituire, fiecare curie alegea un șef al său, un locțiitor și un secretar. Rezultatele erau comunicate căpitanului care le făcea cunoscute în următoarele ședințe ale Camerei legislative bucovinene. Ca o noutate, conform stipulațiilor legii din • Vasilij Melik, op. cit., p. 1337. • Mihai-Ștefan Ceaușu, op. cit., p. 2179-2180. • John Leslie, op. cit., p. 127 și urm. • Mihai-Ștefan Ceaușu, Reprezentarea evreimii în Dieta Bucovinei (1861-1918), în „Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae“, tom
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politice din Monarhia de Habsburg și, mai ales, cu eforturile făcute la nivel central sau local de eliminare a tensiunilor și agitațiilor naționale explozive. Rezultat al voinței și al toleranței politice exprimate de elitele diverselor grupuri etnice, înțelegerea dintre naționalitățile bucovinene a avut drept rezultat nașterea unuia dintre cele mai complicate sisteme electorale din monarhie și chiar din Europa acelui timp, ce a ființat până la începutul primului război mondial, dovedind că, prin compromis și bunăvoință, era posibilă punerea de comun acord
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ziarului „Universul” vreme de cincisprezece ani, a fost în același timp întemeietorul și directorul Editurii Mitropolitul Silvestru din Cernăuți, unde au apărut numeroase și importante lucrări referitoare la provincia din nordul țării. De asemenea, se numără printre fondatorii Societății Scriitorilor Bucovineni. A căutat să coaguleze viața culturală a bucovinenilor refugiați după 1940 în alte provincii. Preocupat în mod preponderent de literatura română scrisă pe teritoriul Bucovinei istorice, L. a colaborat, începând din 1923, la majoritatea periodicelor cernăuțene: „Poporul”, „Glasul Bucovinei”, „Codrul
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
lucrarea Aron Pumnul - Mihai Eminescu (1943). Chiar dacă își propune „reabilitarea” lui Aron Pumnul, L. discută cu luciditate opiniile filologice și literare ale profesorului cernăuțean și cu discernământ relațiile dintre aceste opinii și opera eminesciană. După sumara și incompleta antologie Scriitori bucovineni (1924), L. a alcătuit, în 1938, o lucrare în două volume, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, cuprinzând o selecție reprezentativă și biobibliografii bogate și exacte. Împreună cu S. Drimmer a tipărit în 1934 Geschichte der rumänischen Literatur, carte care prezintă succint
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
discută cu luciditate opiniile filologice și literare ale profesorului cernăuțean și cu discernământ relațiile dintre aceste opinii și opera eminesciană. După sumara și incompleta antologie Scriitori bucovineni (1924), L. a alcătuit, în 1938, o lucrare în două volume, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, cuprinzând o selecție reprezentativă și biobibliografii bogate și exacte. Împreună cu S. Drimmer a tipărit în 1934 Geschichte der rumänischen Literatur, carte care prezintă succint și exact fenomenul literar românesc, de la folclor până la cenaclul Sburătorul. A editat, în 1924
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
1932; Geschichte der rumänischen Literatur (în colaborare cu S. Drimmer), Cernăuți, 1934; Cernăuți, Cernăuți, 1936; Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-1942), Cernăuți, 1943; Aron Pumnul - Mihai Eminescu, Cernăuți, 1943; Iancu cav. de Flondor, București, 1944. Antologii: Scriitori bucovineni, București, 1924; Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I-II, Cernăuți, 1938. Ediții: Ion Grămadă, Scrieri literare, Cernăuți, 1924; Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, „Istoria literaturii române din Bucovina”, „Ardealul”, 1926, 39; Perpessicius, Opere, VIII, 153-155; Mircea
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
în colaborare cu S. Drimmer), Cernăuți, 1934; Cernăuți, Cernăuți, 1936; Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-1942), Cernăuți, 1943; Aron Pumnul - Mihai Eminescu, Cernăuți, 1943; Iancu cav. de Flondor, București, 1944. Antologii: Scriitori bucovineni, București, 1924; Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I-II, Cernăuți, 1938. Ediții: Ion Grămadă, Scrieri literare, Cernăuți, 1924; Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, „Istoria literaturii române din Bucovina”, „Ardealul”, 1926, 39; Perpessicius, Opere, VIII, 153-155; Mircea Streinul, Scrisul bucovinean până la Unire
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I-II, Cernăuți, 1938. Ediții: Ion Grămadă, Scrieri literare, Cernăuți, 1924; Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, „Istoria literaturii române din Bucovina”, „Ardealul”, 1926, 39; Perpessicius, Opere, VIII, 153-155; Mircea Streinul, Scrisul bucovinean până la Unire, RFR, 1939, 3; Mircea Lutic, Un mare bucovinean: Const. Loghin, LA, 1992, 50; Satco-Pânzar, Dicționar, 120-121; Dicț. scriit. rom., II, 752-753. D.M.
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
periodic politic și literar apărut la Cernăuți, bisăptămânal, de la 2 mai 1891 până la 6 aprilie 1897 și între 2 aprilie și 1 octombrie 1906. Pentru a organiza și a conduce această gazetă, care înlocuia „Revista politică” de la Suceava, membrii societății bucovinene „Concordia” l-au chemat din Transilvania pe publicistul Pompiliu Pipoș, fost în trei rânduri redactor responsabil la „Tribuna” din Sibiu. După moartea acestuia, direcția periodicului va fi luată de G. Bogdan-Duică (9 mai 1893 - 24 iulie 1894), ajutat, mai ales
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
de cercul limitat, provincial, al preocupărilor. Dintre aceste nume trebuie desprins cel al lui C. Stamati-Ciurea, ale cărui nuvele sunt scrise într-un stil viguros și expresiv. Preoții Dimitrie Dan și S.Fl. Marian sunt autorii unor culegeri de folclor bucovinean și din nordul Moldovei, dar literatură populară și articole de folclor trimit, de asemenea, Elena Niculiță-Voronca și Elena Sevastos. O implicită atitudine națională trebuie observată în preocuparea redacției de a tipări și retipări, număr de număr, literatura unor scriitori români
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
Înnoirea” (Arad), „Junimea literară”, „Observatorul” (București), „Prepoem”, „Suceava”, „Catedra” (Galați), „Universul literar”, publicând, pe lângă versuri proprii, articole, comentarii și cronici literare, traduceri. Semnează și A.F., T.N., Tudor Nicodem, Andrei Nicodemul. Se distinge printr-o activitate dinamică în cadrul Societății Scriitorilor Bucovineni. F. a publicat trei plachete de versuri, care îl recomandau ca pe o certă promisiune pentru poezia românească modernă: Rodnicie și Interior (ambele în 1939) și Din refugiu (1940). Influențat de poezia bucolică a lui Mircea Streinul, în Rodnicie F.
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
câmpului (Cântul belșugului). Pământul străbun, considerat singura moștenire sfântă în succesiunea generațiilor, revine în versuri imnice în cele mai multe dintre poemele plachetei. Orientarea definită de Mircea Streinul în cadrul cenaclului Arboroasa este respectată și în Interior, autorul ilustrând mai toate ipostazele lirismului bucovinean. Perioada de căutare a unui „sistem liric” propriu, care fără a-l înstrăina de maestrul său să-l definească mai limpede, este evidentă în această plachetă. Alături de elogiul adus pământului țării și oamenilor lui, își fac loc întrebări în fața vieții
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
a lui F., abordează o tematică mai apropiată de crispările realității și ale istoriei, relevabilă fiind emoția participativă, prezentă în fiecare vers. SCRIERI: Rodnicie, Cernăuți, 1939; Interior, Cernăuți, 1939; Din refugiu, București, 1940. Repere bibliografice: Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; D. Petrescu, [„Rodnicie”], „Bugeacul”, 1938, 3-4; Al. Plăieșu, [„Interior”], „Orizont”, 1939, 3; [Aurel Fediuc], „Prepoem”, 1940, 14; C. Fântâneru, Literatura de refugiu, UVR, 1940, 35; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; George Drumur
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
bibliografice: Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; D. Petrescu, [„Rodnicie”], „Bugeacul”, 1938, 3-4; Al. Plăieșu, [„Interior”], „Orizont”, 1939, 3; [Aurel Fediuc], „Prepoem”, 1940, 14; C. Fântâneru, Literatura de refugiu, UVR, 1940, 35; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; George Drumur, Aurelian Tudor, „Revista Bucovinei”, 1944, 8. C.P.
FEDIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
verde. Cântece și basme poporale din Bucovina, București, 2003. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, II, 81; Vasile Andru, Șase prozatori sub semnul solstițiului de vară, VR, 1979, 7; Nicolae Turtureanu, „Vămile cireșului”, CRC, 1983, 42; Mihai Iordache, „Vămile cireșului”, „Pagini bucovinene”, 1983, 11; Ioan Pintea, Povestea povestind, TR, 1985, 22; Cornel Cotuțiu, „Mânzul cu stea în frunte”, VTRA, 1985, 9; Adrian Dinu Rachieru, Miorițologie, „Crai nou” (Suceava), 1995, 11 noiembrie; Mircea A. Diaconu, Stanțe rustice, „Crai nou” (Suceava), 1996, 30 noiembrie
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
, revistă trimestrială de istorie și cultură, apărând din 1994 la București și Cernăuți, ca publicație a Fundației Culturale Române. Redactor-șef este Alexandrina Cernov. Rubrica „Teorie, critică și istorie literară” conține mai cu seamă articole și studii despre scriitorii bucovineni din secolul al XX-lea. Colaborează Mircea A. Diaconu (Iulian Vesper. Destin și poetică, Mircea Streinul și literatura bucovineană, Poezia iconaristă, Destinul poetic al lui George Drumur), Ștefan Hostiuc (Poezia română postbelică din nordul Bucovinei: generații și paradigme), Adrian Dinu
GLASUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]
-
Române. Redactor-șef este Alexandrina Cernov. Rubrica „Teorie, critică și istorie literară” conține mai cu seamă articole și studii despre scriitorii bucovineni din secolul al XX-lea. Colaborează Mircea A. Diaconu (Iulian Vesper. Destin și poetică, Mircea Streinul și literatura bucovineană, Poezia iconaristă, Destinul poetic al lui George Drumur), Ștefan Hostiuc (Poezia română postbelică din nordul Bucovinei: generații și paradigme), Adrian Dinu Rachieru (Traian Chelariu sau Rafinamentul clasicist), Mihai Cimpoi (Refuzul frontierei. Portret Ion Vatamanu) ș.a. Mai puține la număr sunt
GLASUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]
-
Rafinamentul clasicist), Mihai Cimpoi (Refuzul frontierei. Portret Ion Vatamanu) ș.a. Mai puține la număr sunt lucrările de sinteză consacrate istoriei literare din epocile precedente, cum sunt cele semnate de D. Vatamaniuc (Eminescu și Bucovina), Lora Bostan și Brândușa Grigorco (Proza bucovineană din secolul XIX - începutul secolului XX), Dan Horia Mazilu (Petru Movilă sau Adevărata europenizare a Estului) ș.a. Diverse aspecte ale vieții cultural-literare din Bucovina sunt ilustrate și în alte rubrici: „Personalități istorice și culturale bucovinene” (în special, suita de articole
GLASUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]